DIR Return Create A Forum - Home
---------------------------------------------------------
Forum Practic
HTML https://practic.createaforum.com
---------------------------------------------------------
*****************************************************
DIR Return to: Desen
*****************************************************
#Post#: 96--------------------------------------------------
Artele la 1848 in Tarile Romane
DIR By: iulianstoian
Date: January 13, 2015, 6:23 pm
---------------------------------------------------------
Arta revoluaiei de la 1848, sub diferitele sale aspecte, a
reflectat noile idealuri ai realitaai revoluaionare; in
sculptura, muzica, arhitectura, revoluaia de la 1848 poate fi
urmarita sub aspectele ei cele mai importante. Astfel se explica
de ce, intr-un timp atat de scurt cat a ainut regimul
revoluaionar in Muntenia, au fost cultivate toate genurile ai au
aparut realizari la care arta din epocile anterioare nu
ajunsese.
Pictura. f9z2zg
Artistul care ai-a legat numele de aspiraaiile poporului pentru
epoca de dupa 1848 a fost Theodor Aman, pictor de referinaa al
romanilor(1831-1891).
Aman ai-a petrecut copilaria la Craiova, unde a urmat cursurile
colegiului local; aici a avut ca profesor pe pictorul Constantin
Lecca. A urmat apoi la Sf. Sava din Bucureati, de unde s-a
intors la Craiova pentru a participa la revoluaia din 1848. In
1851 a plecat la Paris, unde a avut buni profesori, de la care
ai-a insuait desenul ai studiul compoziaiei istorice.
Printre primele opere expuse la Paris, se afla un autoportret la
care se vede influenaa lui Courbet. Puain mai inainte executase
Cea din urma noapte a lui Mihai Viteazul, care a deschis seria
unor creaaii artistice legate de evenimentele istorice. Dupa o
calatorie la Constantinopol, s-a intors in 1858 in aara cu un
renume caatigat. El a realizat tablourile Unirea Principatelor,
Hora Unirii la Craiova opere in care iai manifesta credinaele
sale patriotice. In timpul domniei lui Cuza a executat alte
tablouri istorice, cu scene din trecutul de lupta al poporului
roman impotriva turcilor, ecou al dorinaei de libertate. O
interesanta compoziaie este tabloul care prezinta alegerea lui
Cuza, document veridic; de asemenea este viu portretul lui Tudor
Vladimirescu.
Cum pe acea vreme aaranii preocupau pe artiatii inaintaai, Aman
i-a infaaiaat in mai multe figuri ai compoziaii; mai aproape de
realitate a tratat acest subiect in cateva gravuri de dupa epoca
lui Cuza. Anii din urma ai vieaii lui Aman au fost plini de
amaraciune; el a criticat poziaia regelui, care adusese pe
arhitectul francez Lecompte de Noüy, care, in nepriceperea sa,
distrugea monumentele naaionale. Atitudinea sa protestatara faaa
de conducerea aarii a revarsat-o intr-un tablou neterminat,
Boierii surprinai la ospaa de trimiaii lui Vlad Aepea.
Iniaiatorul Acolii de belle-arte ai al Pinacotecii de la Iaai,
Gh. Panaiteanu-Bardasare, infocat unionist, a fost un pictor
influenaat de academismul insuait pe vremea studiilor sale la
Paris. Cunoscute sunt cateva tablouri reprezentand figuri pline
de sentimentalism ai cateva portrete de contemporani.
Bogat in activitatea sa artistica a fost Gheorghe Tattarescu(
1818 - 1894 ). S-a facut cunoscut ca pictor religios, decorand
numeroase biserici din diferite colauri ale aarii ai contribuind
la procesul de laicizare a acestei arte arhaizante. Pentru
cunoaaterea mai justa a acestui gen, Tattarescu a intreprins in
1884 o calatorie in Rusia, care a avut un rezultat fericit:
decorarea Mitropoliei din Iaai. A lasat un bun manual de
pictura, valoros pentru vremea sa.
Subiectul alegoric al unirii este foarte frecvent. Printre cele
mai importante lucrari sunt: Unirea Principatelor, de Szathmary;
Unirea Principatelor dedicata Naaiunii moldo- romane, de Gh.
Tattarescu; cateva litografii ale lui Wenrich. Se fac ai scene
istorice cu aluzii la actualitate sau luate direct din
actualitate: Intalnirea stindardului lui Atefan cel Mare cu al
lui Mihai Bravu la Socola de Al. Asaki; La legi noi, oameni noi
de Szathmary. Unirea a trezit sentimente artistice ai la oamenii
din popor, cum este cazul cu acel meater necunoscut care a
realizat steagul breslei barbierilor in 1859.
Dintre artele aplicate, grafica ilustrarii de carai sau de foi
volante a jucat un rol important, popularizand ideile ai
acaiunile de seama din perioada Unirii ai reformele lui Cuza.
Intre litografi, un prim loc l-a ocupat Carol Popp de Szathmary,
care a facut portretul domnitorului in picioare ai cel al
Doamnei Elena intr-un somptuos costum de gala. Szathmary,
originar din Cluj, ai cu studii la Budapesta ai Viena, a fost
cel mai asiduu gravor ai desenator, fara sa ajunga insa la o
arta superioara, aaa cum s-a intamplat cu acuarelele sale de
deosebit talent. S-a integrat idealurilor politice ale vremii,
cum se vede ai dintr-o serie de alegorii privind Unirea.
Cunoscuta a fost ai activitatea de litograf a lui D. Papazoglu;
lui se datoresc un portret al lui Cuza, editat de Lemercier din
Paris, ai trei litografii reprezentand scene importante din
domnia lui Cuza, lucrate academic ai fara viaaa, dar importante
documente istorice.
Un gen nou, caricatura, ai-a facut apariaia in toate cele trei
provincii romaneati, cu tema comuna a combaterii duamanilor
Unirii. Caricaturiatii - printre care polonezul Dembiaki -
lucrau la ziare, cum au fost Nichipercea al lui N. T. Oraaanu ai
Bondarul, situate pe poziaii inaintate in anii Unirii; Umoristul
la Arad ai apoi la Gherla; Aghiuaa, ziarul lui Haadeu; Ghimpele,
in care se ataca dinastia sau paaoptiatii tradatori ai cauzei
revoluaionare.
S-a trecut acum la realizarea unui vechi deziderat: infinaarea
de acoli superioare de invaaamant artistic. Mai intai la Iaai,
in 1860, a fost inaugurata Acoala de belle-arte de insuai
domnitorul; la Bucureati, datorita lui Aman ai Tattarescu, o
acoala similara s-a deschis in 1864. Paralel cu infiinaarea
acolilor s-au organizat pinacoteci, in care s-au expus tablouri
din vechi colecaii sau din operele pictorilor in viaaa.
Inca un fapt nou, devenit caracteristic pentru artele plastice,
l-a constituit apariaia expoziaiilor artiatilor in viaaa, dintre
care cea dintai a avut loc in 1864; ele au jucat un rol
important in educarea artistica a maselor. Acum perioada de
cautare a incetat; operele care oglindeau nazuinaele maselor
erau tot mai iubite de popor. Artistul iai avea locul sau bine
precizat in societate, dar trebuia sa lupte din rasputeri ca sa
ai-l menaina.
Cel de-al treilea mare eveniment politic al acestei perioade,
independenaa naaionala de stat, legata de razboiul din
1877-1878, in care romanii ai ruaii au luptat impotriva
Imperiului Otoman, a dat prilej stralucit artiatilor romani
sa-ai exprime adeziunea ai contribuaia lor. Legatura
indisolubila cu idealurile patriotice, cu soldatul din popor, a
creat arta adevarata a razboiului pentru independenaa. Acest
spirit a fost insuflat ai de penelul lui Nicolae Grigorescu ai
de cei ce i-au urmat.
Nicolae Grigorescu(1838-1907), nascut din parinai aarani, a
venit de copil la Bucureati, unde a prins gust pentru pictura.
Dupa sumare pregatiri artistice la pictorul portretist Anton
Chladek, Grigorescu adolescent a zugravit biserici - la
Caldaruaani ai Zamfira - intr-un stil cu totul nou, umanizand
sfinaii. Tot acum picteaza ai primele tablouri istorice, printre
care Mihai scapand stindardul. Dupa ce a incercat, fara
rezultat, sa plece la studii in strainatate, a mers la Agapia,
pe care a impodobit-o cu picturi de vadita valoare artistica,
deai n-avea decat 20 de ani.
A reuait in 1861, cu o bursa obainuta prin M. Kogalniceanu, sa
plece la Paris, visul sau, unde aproape singur s-a format,
copiind tablouri celebre de la Luvru, la acoala naturii de la
Barbizon ai a picturilor cu care a intrat acolo in contact;
dovada, intre altele, Peisaj cu stanci, Apus de soare la
Barbizon.
Intorcandu-se in aara prin Galiaia, a facut schiae de evrei
batrani ai expresivi; colindand aara, a infaaiaat peisaje vii,
ca Baraaia din Campulung ai altele. Neutilizat, s-a dus pentru a
treia oara la Paris, unde a lucrat intr-o tehnica superioara in
stil realist ai sobru ai a expus 26 de lucrari in 1870; la
Expoziaia de la Bucureati din 1873 a prezentat masiv 140 de
lucrari, care l-au impus definitiv, reuaind sa determine un
curent innoitor prin calitatea neobianuita a operei sale ai
indemnand pe tinerii pictori ai generaaiei noi sa se indrepte
catre scenele din viaaa poporului.
Dupa numeroase alte calatorii in Apus, razboiul din 1877
aducandu-l in aara, a participat efectiv la campanie ca pictor
pe front. Maiestria artistului in compunerea maselor este
neintrecuta; scenele luptelor la baioneta sunt un exemplu de
mare arta ai patriotism( Atacul de la Smardan ). Acelaai suflu
se remarca in scenele sumbre sau in portrete vii( Spionul,
Cazacul, Ofiaer rus calare, Sentinela, Capete de prizonieri
turci ). Cu toata stralucirea operei sale, ai dupa razboi s-a
lovit de greutaai ai a plecat din nou din aara, continuandu-ai
activitatea in Franaa; a revenit apoi in aara unde a ramas pana
la moartea sa in 1907.
Din grupul de artiati care au plecat pe front, mai amintim pe
Szathmary, care a lucrat schiae pentru publicaaii straine; pe
transilvaneanul Sava Henaia, pictor cu mare putere de munca ai
reuaite tablouri( Intalnirea ) ai pe G. Mirea, care a avut
schiae nu prea importante de razboi, mai reuaite fiind insa
tablourile cu alte subiecte: Varful cu dor ai Mihai Viteazu
privind capul lui Andrei Bathory.
In Transilvania s-a dezvoltat o bogata arta legata de aceleaai
idealuri: dezrobirea sociala ai naaionala; poate in nici un
domeniu nu s-a remarcat colaborarea dintre artiatii luptatori de
dincoace ai dincolo de munai ca in pictura. C. Lecca, Miau Popp,
Carol Popp de Szathmary au participat la revoluaia de la 1848
din Aara Romaneasca sau au sprijinit Unirea ai razboiul de
independenaa. Braaovul a fost locul unde s-au refugiat Negulici
ai Iscovescu, care au desenat portretele revoluaionarilor in
vederea alcatuirii unui album pentru a fi raspandit populaaiei.
Miau Popp a incercat realizarea unui "Panteon" al istoriei
naaionale romaneati, pictand o serie de figuri istorice: Mihai
Viteazul, Al. I. Cuza, Andrei Mureaanu, Vasile Alexandri, Mihail
Kogalniceanu ai alaii.
In Banat exista mai de mult o miacare artistica cu tendinae
realiste. Cel mai proeminent reprezentant a fost pictorul
Nicolae Popescu ( 1835 - 1877 ), care s-a inspirat din viaaa
zilnica a banaaenilor. El a proiectat o compoziaie avand ca tema
unirea Transilvaniei cu celelalte aari romane ai a intreprins
copierea basoreliefurilor de pe columna lui Traian pentru a fi
litografiate ai raspandite in popor. A realizat un numar mare de
portrete, tratate in stil neoclasic, dupa invaaaturile primite
in Italia. Mai puain valoros a activat in Banat pictorul
Constantin Daniel, autor ai de scene religioase.
Se mai remarca la mijlocul secolului al XIX-lea, pe langa
pictura culta, zugravitul pe sticla ai gravura pe lemn,
specifice Transilvaniei. Pictura pe sticla avea un conainut
religios, dar cu numeroase elemente laice, luate din viaaa
aaraneasca. Centrele importante de pictura pe sticla ai lemn au
fost satele Nicula ai apoi Hasdate din apropierea Clujului,
aceasta arta raspandindu-se in Fagaraa ai Braaov.
Arhitectura.
Perioada care a urmat revoluaiei din 1848 a dus la o createre a
centrelor oraaeneati, in primul rand Bucureatiul ai Iaaul; ele
au devenit oraae cu aspiraaii europene in edilitate, punandu-ai
probleme de urbanistica. In perioada formarii statului naaional
ai a cuceririi independenaei a crescut nivelul edilitar al
centrelor urbane, indeosebi al Capitalei, ai s-a ridicat un
numar insemnat de construcaii noi. Acestea, deai nu erau
monumente de arta, exprimau noile necesitaai. Astfel au fost
garile de la Bucureati ai Iaai ai uzina de gaz de la Filaret din
Bucureati.
Caracteristic acestei arhitecturi a inceput sa devina stilul
construcaiilor obianuite in Austria sau Franaa, stil care va da
oraaelor un caracter hibrid. Casa veche boiereasca, inconjurata
de parc ai gradini, a inceput sa dispara; hoteluri fara gust
inlocuiesc hanuri de tipare orientale.
Cel mai insemnat arhitect al epocii a fost Alexandru Orascu.
Nascut la Bucureati in 1817, a plecat in 1841 in Germania, unde
a studiat la Berlin ai München, centrele acolii neoclasice; mai
puain a stat la Paris. Numit profesor de inginerie civila la Sf.
Sava, in timpul revoluaiei era arhitect al Capitalei, in care
calitate decora strazile cu prilejul diferitelor manifestaaii
ale revoluaiei. Luptator pentru Unirea Principatelor, Alexandru
Orascu a devenit directorul Scolii de Ingineri constructori de
la infiinaarea ei, iar in timpul lui Cuza, director al direcaiei
lucrarilor publice. La infiinaarea Universitaaii din Bucureati a
fost numit profesor de geometrie descriptiva ai apoi decan al
Facultaaii de Atiinae; dupa razboiul Independenaei va ajunge
rectorul aceleiaai universitaai. A fost autorul a numeroase
edificii publice din Bucureati, Iaai, Ploieati ai Constanaa.
Opera sa de capetenie a fost vechea cladire a Universitaaii din
Bucureati, in stil sobru neoclasic, cu frontonul impodobit cu
bazoreliefuri; a restaurat in acelaai stil Metropolia din Iaai,
pastrand liniile arhitectonice ale primului constructor,
arhitectul rus Singurov.
O alta construcaie importanta, admirata timp de un secol, a fost
Teatrul Naaional din Bucureati proiectat de arhitectul vienez
Josef Heft, distrus de nemai. Teatrul a inceput sa fie construit
inca din 1846 ai a fost inaugrat abia in decembrie 1952, dupa
reluarea construcaiei pe timpul lui Atirbei Voda, lucrand la ea
ai arhitecai romani.
In legatura cu dezvoltarea oraaelor trebuie amintita
infrumuseaarea lor cu gradini publice ai particulare, pentru
care s-au adus meateri pricepuai din strainatate, in acelaai
timp infinaandu-se o catedra speciala la Acoala de arhitectura.
In Bucureati, gradina Ciamigiu, care exista mai inainte, a
capatat un aspect nou; la Iaai s-a desavarait gradina Copou. Un
elveaian, Louis Leyvraz, a fost horticultorul la moda in epoca
Unirii ai a lui Cuza; el a dotat multe curai boiereati cu
gradini, pline de alei sinuoase ai chioacuri dupa gustul
apusean. Devenit aeful gradinar al Capitalei, a infrumuseaat-o
cu gradinile Icoanei, Sf. Gheorghe, Episcopiei etc.
Sculptura.
Ornamentarea faaadelor cladirilor noi reclama venirea a numeroai
artiati decoratori din strainatate, care utilizau elementele
clasice: pilaatri sau coloane angajate, cu capiteluri din stuc,
balcoane ai ferestre cu grile din fier forjat. Cel mai de seama
a fost Karl Storck, venit la Bucureati in 1848. Originar din
Germania, unde invaaase meateaugul migalos al orfevrariei, a
trecut la noi in aara la modelarea diferitelor ornamente pentru
infrumuseaarea faaadelor cladirilor.
Curand a plecat la München pentru reprofilarea pregatirii sale
artistice; dupa doi ani, intorcandu-se in aara, a devenit
sculptorul cel mai cautat. A lucrat frontonul Universitaaii din
Bucureati, pastrand liniile neoclasicului Orascu; a reprezentat
Minerva incununand artele ai atiinaele, denotand ca iai insuaise
temeinic atiinaa proporaiilor ai anatomia corpului omenesc;
acest fronton a fost considerat ca cea mai buna realizare de
acest gen din secolul al XIX-lea.
Sculptorul Karl Storck mai este cunoscut ai ca bun portretist,
lucrand in acelaai stil neoclasic busturile lui Alexandru Ioan
Cuza, Mihail Kogalniceanu ai C. A. Rosetti. In 1865 a fost numit
profesor la Acoala de belle-arte. Printre elevii sai mai
cunoscuai au fost sculptorii Gheorghe Iuliu Zolnay, autorul
monumentului lui Tudor Vladimirescu din Craiova, ai Ion
Georgescu; in atelierul sau a lucrat ai Paul Focaaneanu,
coautorul frontonului Universitaaii din Bucureati.
Muzica.
In preajma anului 1848, muzica romaneasca se afla in plina lupta
pentru afirmarea trasaturilor naaionale, descatuaandu-se treptat
de influenaele turceati ai greceati, ca ai de dominaaia
bisericii. Urmand idealurile paaoptiste inaintate, muzica s-a
legat de realitaaile vremii, avand un conainut social critic,
exprimat intr-un limbaj mai apropiat de graiul poporului. N.
Filimon, cel dintai critic muzical ai teatral de la noi, a
aratat cum inovaaiile in muzica aduse din apus au largit campul
de inspiraaie al lautarilor, masa interpreailor muzicali de
atunci.
Anton Pann, poet ai compozitor, culegator de folclor, a adus o
importanta influenaa in muzica de larga circulaaie. El a cules
ai tiparit numeroase cantece, grabind procesul inlocuirii
melodiilor de factura orientala; a publicat Spitalul amorului,
colecaie de 6 broauri, cuprinzand 176 de melodii( 1850 - 1852 ).
Prin "romanizarea" multor melodii greco - turceati, Anton Pann a
contribuit la faurirea unei culturi muzicale populare a
oraaului; operele sale se indreptau catre un cerc larg de
oraaeni, recrutat din randurile burgheziei mijlocii ai mici. A
avut numeroai adepai, care, alaturi de caaiva maeatri de muzica
de origine straina ( Wachmann, Ruaiaki, Ehrlich), au publicat o
serie de culegeri de cantece populare romaneati.
Vasile Alecsandri a avut ai meritul de a fi stimulat culegerea
melodiilor romaneati; in primul rand l-a stimulat pe
bucovineanul Carol Miculi, care invaaase de la Chopin sa
aprecieze caracterele specifice ale folclorului. Primii
compozitori romani erau sub influenaa occidentala, ai de aceea
chiar culegerile lor de folclor sunt imprimate de oarecare
occidentalism. Merita sa fie menaionat ai D. G. Florescu,
participant la revoluaia din 1848, primul compozitor de romanae,
membru fondator al Conservatorului din Bucureati.
Luptand pentru eliberarea sa naaionala ai sociala, poporul roman
a putut sa ajunga in aceasta perioada la o mare inflorire a
culturii sale. Este timpul in care au elaborat unele din
lucrarile lor cele mai valoroase istoricul ai revoluaionarul N.
Balcescu, poetul V. Alecsandri, istoricul ai dramaturgul B. P.
Haadeu, istoricul A. Papiu - Ilarian, pictorul N. Grigorescu ai
marele poet M. Eminescu.
*****************************************************
Page 1 of 1