DIR Return Create A Forum - Home
---------------------------------------------------------
Forum Practic
HTML https://practic.createaforum.com
---------------------------------------------------------
*****************************************************
DIR Return to: Chimie
*****************************************************
#Post#: 89--------------------------------------------------
ALCHIMIE - Referat
DIR By: iulianstoian
Date: January 13, 2015, 6:18 pm
---------------------------------------------------------
ALCHIMIE-arta (stiinta) de a transforma metalele Œn argint sau
aur
- este definitia ce sa da Œn mod obisnuit alchimiei, dar vom
vedea ca alchimia este mai mult decƒt atƒt.
Textele vechilor alchimisti arata ca " acesti oameni nu erau
interesati sa faca aur si nu vorbeau Œn realitate de metalul
pretios de culoare galben stralucitoare pe care noi Œl numim
aur. Chimistul care examineaza aceste tratate Œncearca aceiasi
impresie ca si zidarul care ar vrea sa gaseasca informatii
practice despre zidarie Œntr-o lucrare francmasonica"
Istoricii stiintelor deosebesc trei epoci Œn formarea alchimiei
greco egiptene:
1. epoca retetelor tehnice, referindu-se la operatile de
combinare, de colorare si de imitare a aurului ( de exemplu
Papirusurile din Leyden si Stockholm, care dateaza din sec. III
Œ.e.n.);
2. epoca filosofica, inaugurata, foarte probabil, de Bolos din
Mendes
( sec. II Œ.e.n.);
3. epoca literaturii alchimice propriu-zise, aceea a lui Zosima
(sec.
III-IV).
Incepƒnd cu secolul al III-lea e.n., gnosticul Zosima
Panopolitanul a dezvoltat chrysopea, "arta sacra de a face aur".
Spre deosebire de predecesorii lor, el si contemporanii lui au
urmarit Œn egala masura un scop mistic cƒt si material, legƒnd
aceasta arta de misterele templelor egiptene.
Alchimia a fost practicata si Œn China antica, prima carte a
unui autor alchimic chinez, care a aparut Œn secolul al VI-lea
e.n., putƒnd fi considerata mai degraba un comentariu simbolic
pentru I-King, ceea ce este relevant pentru faptul ca, Œn China,
specialistii alchimiei, reprezentati de taoisti, au evoluat spre
"alchimia interioara" care avea mai multe exercitii spirituale
decƒt exercitii chimice.
Primele traduceri Œn latineste ale operelor alchimice pastrate
sau redactate din araba, dateaza din secolul al XII-lea. Intre
cele mai celebre, Tabula Smaragdina, atribuita lui Hermes, se
bucura de o celebritate considerabila. In aceasta carte se afla
celebra formula care ilustreaza solidaritatea dintre hermetism
si alchimie: "Toate cele din Inalt sunt asemeni cu toate cele de
jos , toate cele de jos sunt asemeni cu toate cele de sus,
pentru ca sa savƒrseasca miracolul Unitatii".
Grecii, arabii si occidentalii din Evul Mediu ramƒn creatorii
alchimiei traditionale, un ansamblu complex de notiuni
metafizice si de procedee de lucru prin care se urmarea
transmutarea metalelor (trecerea unui metal imperfect la starea
perfecta).
Alchimistii au fost urmariti si persecutati de Inchizitie la fel
cu vrajitorii si ereticii ceea este surprinzator deoarece, Œn
laboratoarele lor, Œncepeau Œntotdeauna prin a se ruga si a-si
purifica sufletul
Œnainte de lucru. Ca nu este vorba doar de operatii de laborator
este un lucru dovedit prin accentul care se pune pe virtutiile
si calitatiile alchimistului: acesta trebuie sa fie sanatos,
modest, rabdator, pur; el trebuie sa aiba mintea libera si Œn
consonanta cu opera; trebuie, deopotriva, sa opereze si sa
mediteze, sa-si purifice fiinta.
In secolul XVI la Venetia a aparut o carte care pune bazele unei
ramuri a alchimiei numita voarhadumia, care avea Œn vedere atƒt
transmutarea metalelor cƒt si alchimia din punct de vedere
metafizic, cautƒnd
Œn operatiile care ridicau un metal oarecare la demnitatea de
aur ratiunea de a fi a lucrurilor create, legile secrete ale
materiei si posibilitatea de transcendere a sufletului si a
trupului.
In 1645, William Salmon defineste, Œn Dictionnaire hermetique,
cuvƒntul filozofie Œn acest fel: "Nume care se da stiintei sau
artei care ne
Œnvata sa facem piatra filozofala." Alchimistii se considerau
filosofi, adevarata filosofie avƒnd ca scop Marea Opera, adica
pregatirea pietrei filozofale care va transforma metalele
imperfecte Œn aur. Aceasta piatra este un medicament absolut
care-ti asigura sanatate si viata lunga daca Œnghiti cƒte putin,
de doua ori pe an, Œntr-un amestec cu o pasta speciala.
Eforturile depuse de alchimisti de-a lungul secolelor nu par a
fi fost Œncununate de succes, toate demonstratiile practice
realizate de acestia dovedindu-se Œn final a nu fi fost decƒt
niste scamatorii.
Si totusi, Œn ciuda impostorilor, independent de reusita sau de
esec, alchimistii au facut numeroase descoperiri stiintifice de
care beneficiem si astazi.
Dintre clasicii literaturii alchimice este de mentionat Valentin
Andreae (1586-1654). Cea mai buna opera a sa este un roman
alegoric, aparut Œn 1616, Chymische Hochzeit: Christiani
Rozenkreutz anno 1459
(Nunta chimica a lui Cristian Rozenkreutz) Œn care povesteste
cum Œntemeietorul legendar al Rozei-Crucis a gasit piatra
filozofala; sub fiecare episod sunt ascunse indicatii tehnice.
Povestitorul, Rosenckeutz, invitat la nunta lui Sponsus cu
Sponsa, trece printr-o padure unde trebuie sa aleaga Œntre patru
drumuri, dintre care unul duce la moarte iar celelalte trei sunt
pline de pericole; nici unul nu putea fi refacut
Œn sens invers. Incercƒnd sa elibereze un porumbel atacat de un
corb, urmeaza un drum , fara a-l fi ales Œn mod special, ajunge
cu greutate la castelul regal. Acolo, mesenii, nobilii si
oamenii de rƒnd trebuie sa fie cƒntariti Œn Balanta Artistilor
pentru a se sti daca sunt demni de a fi prezentati regelui.
Rozenkreutz, trecƒnd cu bine proba, asista la o ceremonie Œn
timpul careia au loc funerariile a sase persoane regale, se
decapiteaza un urias negru, capul sau fiind folosit la
Œncalzirea unui cuptor Œn care se cloceste un ou. Din acest ou
iese o pasare neagra care este asezata Œntr-o baie alba ca
laptele; ea Œsi pierde acolo toate penele iar lichidul devine
albastru. Toate numele din aceasta povestire recomanda dozajele
necesare pentru Marea Opera; initialele de pe medalii,
inscriptiile de pe ziduri, ghicitorile care sunt spuse
asistentei sunt alte moduri voalate de a arata ordinea si
rezultatul operatiilor. In cea de-a saptea zi, Rozenkreutz,
numit de rege Cavaler al Pietrei de aur, depune juramƒnt ca va
respecta cele cinci porunci ale acestei demnitati si scrie
Œntr-un registru: SUMMA SCIENTIA NIHIL
SCIRE (Stiinta suprema este de a nu sti nimic), ceea ce nu vrea
sa spuna ca stiinta este zadarnica, ci ca adevaratul savant
trebuie sa actioneze ca si cƒnd n-ar sti nimic si sa caute
mereu.
Un rol important Œn dezvoltarea alchimiei experimentale a avut
si cunoscutul fizician Isaac Newton. El a experimentat Œn
laboratorul lui operatiile descrise Œn vasta literatura
alchimica, Œntr-o masura neatinsa vreodata nici Œnainte , nici
dupa el. Newton spera sa descopere cu ajutorul alchimiei
structura microuniversului ca sa-si poata omologa sistemul
cosmologic. Predecesorul lui, Robert Fludd a sustinut aceiasi
idee fiind convins ca cunoasterea microcosmosului - adica a
trupului omenesc - ne releva structura Universului si ne
calauzeste Œn cele din urma la Creator. In plus cu cƒt cunosti
mai bine Universul cu atƒt
Œnaintezi mai departe pe drumul cunoasterii de Sine.
Revenirea cea mai spectaculoasa a alchimiei Œn secolul XX se
datoreaza lui C.C.Jung care, Œn 1928, la cincisprezece ani dupa
despartirea sa de Freud, a Œnceput sa studieze sistematic
vechile texte ermetice, ceea ce l-a dus, Œn 1944, sa arate Œn
lucrarea "Psychologie und Alchemie", ce resurse oferea simbolica
alchimiei unui psihoterapeut, plecƒnd de la "ipoteza ca Œn
psihic exista un scop final si, ca sa zicem asa, independent de
conditiile exterioare". Die Psychologie der Ubertragung
(Psihologia transferului), 1946, este un comentariu alchimic
asupra libidoului, Œncercƒnd sa "aprofundeze sexualitatea
dincolo de semnificatia ei personala si de importanta ei ca
functie biologica si sa-i explice latura ei spirituala"
In aspectele sale cele mai profunde, alchimia traditionala
ascunde secrete care ar trebui Œntelese Œn perspectivele
generale ale tantrismului.
Calea Œn cuplu figureaza Œn Œntregime printre itinerariile
propuse de traditia alchimica, Œn anumite cazuri cuplul format
de alchimist si iubita sa Œmprumutƒnd cu adevarat o multitudine
de valente din calea tantrica. Alchimistii au descoperit de-a
lungul secolelor, asemeni adeptilor tantrici sau taoisti, ca
energia ce se degaja Œnaintea, Œn timpul si dupa o fuziune
amoroasa poate fi controlata si canalizata pentru a ne
transforma din punct de vedere spiritual. Cƒnd Keneth Grant a
scris ca "metalele alchimistului erau substante vii" el s-a
referit de fapt la secretiile erotice.
Exista Œn aceasta privinta o foarte ciudata lucrare, compusa
doar din planse simbolice si publicata de La Rochelle, Œn 1677:
"Mutus liber, in quo tamen tota Philosophia hermetica, figuris
hieroglyphicie depinquitur"
(Cartea Muta, Œn care, totusi, sunt descrise toate operatiile
Filosofiei hermetice). Autorul acestei stranii lucrari, care se
ascunde sub pseudonimul
Altus, era alchimistul francez Soulat, domn de Maretz. Mutus
Liber are reputatia de a contine toate secretele practice care
permit alchimistilor realizarea progresiva a Marii Opere
Hermetice. Frumoasele imagini din
Mutus Liber Œnfatiseaza pe alchimist si pe iubita sa pe cale de
a savƒrsi operatii bine determinate, ca: pregatirea si
amestecarea substantelor minerale anumite, supravegherea lentei
coaceri a materiei prime etc.
Dar acest nivel de "lectura" nu este singurul. Simultan cu
operatiile materiale, Marea Opera alchimica presupune exercitii
spirituale speciale,
Œntotdeauna realizate Œn directa corespondenta cu ele. Aceasta
asceza hermetica occidentala este Œntru totul analoga tehnicilor
secrete de vizualizare si de eliberare utilizate Œn tantrismul
hindus si buddhist.
De unde necesitatea de a Œnvata sa se descifreze imaginile de pe
doua nivele complementare -material si spiritual. Femeia care
opereaza Œmpreuna cu sotul ei va putea reprezenta astfel
totodata si tovarasa corporala (care ajuta de-a lungul lucrului)
si partea feminina a sufletului, cu care alchimistul va realiza
uniunea mistica. Gravura finala reprezinta suprema eliberare
atinsa de catre adept, cand corpul sau fizic (figurat prin
cadavrul de pe pamƒnt) va fi Œnlocuit de un corp de slava.
In concluzie, Œn afara unei alchimii exoterice (exterioare) ce
urmarea transmutarea unor anumite substante Œn altele - ce de
fapt este precursoarea chimiei de astazi - exista alchimia
esoterica ( interioara) ce a avut ca scop transformarea
(transmutarea) constiintei primare ( metalele impure) Œn
constiinta divina (metale pure) cu ajutorul trezirii energiei
infinite din fiinta - kundalini ( piatra filosofala).
*****************************************************
Page 1 of 1