DIR Return Create A Forum - Home
---------------------------------------------------------
Forum Practic
HTML https://practic.createaforum.com
---------------------------------------------------------
*****************************************************
DIR Return to: Biologie
*****************************************************
#Post#: 74--------------------------------------------------
Alcoolul
DIR By: iulianstoian
Date: January 13, 2015, 5:59 pm
---------------------------------------------------------
Bauturile alcoolice sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri.
Pe papirusurile si pe monumentele vechilor egipteni, cu mai mult
de 3000 de ani i.e.n., la fenicieni, asirieni, ca si la alte
popoare din Antichitate, se pomeneste de vin ca de o bautura a
petrecerii, pentru cinstirea oaspetilor sau pentru indeplinirea
ritualurilor religioase.
Cu mult inainte de era noastra, chinezii si japonezii fabricau
rachiu din orez ca si din alte cereale.
Grecii de odinioara aveau un zeu al veseliei, pe Dionysos. La
romani Bacchus, zeul veseliei si al petrecerilor era reprezentat
ca un tanar care tine in mana un toiag, impodobit cu iedera si
vita de vie, numit tirs.
Unii istorici arata ca grecii au inceput sa cultive vita de vie
sub influenta fenicienilor. De la acestia, vita de vie a trecut
in Sicilia, extinzandu-se apoi treptat pe toata coasta Marii
Mediterane.
In Evul Mediu se consumau mult vinurile si in general bauturile
alcoolice, in care se introduceau diferite extrase din plante.
Berea se fabrica in manastiri pentru consumul populatiei de pe
teritoriul acestora. Pe la mijlocul sec. al XVI-lea, manastirile
au pierdut monopolul fabricarii berei, productia acestei bauturi
capatand un caracter cvasiindustrial, in special in Germania.
Consumul vinului si al berei, atata vreme cat nu era exagerat,
nu producea insa consecinte prea grave pentru organismul
omenesc. Urmari mult mai periculoase asupra organismului se vor
ivi odata cu descoperirea si extinderea rachiurilor, a
bauturilor distilate.
In sec. al VIII-lea, alchimistii arabi au descoperit alcoolul pe
care l-au obtinut printr-un proces de distilare. De altfel,
alcool si alambic sunt cuvinte de origine araba. Cuvantul alcool
provine din arabul Al-Kohol(subtil, impalpabil).
In zilele noastre, alcoolul este raspandit sub numeroase forme,
care din pacate sunt accesibile tuturor, indiferent de varsta si
care aduc consecinte foarte grave asupra organismului omenesc.
Desi exista bauturi alcoolice care sunt considerate a fi “fine”,
pretul lor nu le face catusi de putin mai bune decat celelalte
pentru sanatate.
EFECTELE ASUPRA ORGANISMULUI-POZITIVE SAU NEGATIVE?
In decursul mileniilor s-a stabilit o relatie importanta intre
om si alcool(in special sub forma vinului), existenta acestei
realitati fiind mentionata in diverse scrieri si sub diverse
forme. Desi s-au cunoscut dintotdeauna, efectele nocive ale
alcoolului consumat in exces, omul a avut o atractie continua si
insistenta pentru bauturile alcoolice cu care a stabilit in
decursul veacurilor raporturi de functrionalitate, intre care
acelea de ordin mitic, mistic, biologic, psihologic si medical.
Paralele cu cresterea consumului de alcool s-au acumulat
rezultatele cercetarilor stiintifice care dovedeau fara drept de
apel efectele daunatoare ale alcoolului asupra organismului,
concretizate in campanii antialcoolice, pe cat de bine sustinute
teoretic, pe atat de lipsite de eficacitate in practica.
Esecul actiunilor antialcoolice se datoreste mai multor factori.
Lupta antialcoolica s-a desfasurat si se desfasoara in intreaga
lume discontinuu, nu complet de convingator si sub aspect mai
mult discursiv decat faptic. Consumul de alcool pierzandu-se in
timpuri foarte indepartate ale existentei spetei umane, de
fiecare data cand sunt prezentate problemele legate de alcoolism
se lasa niste punti de trecere, se vorbeste despre uz si abuz,
se face apel la unele metode terapeutice traditionale pe baza de
alcool, se citeaza aforisme cu inteles ambiguu, se dau exemple
de artisti sau scriitori prieteni ai lui Bacchus care au scris-
poate sub influenta alcoolului, ca acesta nu ar fi chiar asa de
nociv cum se spune. In final, se pune intrebarea cu nuante
sentimentale, ce ar insemna viata fara un pahar de vin,
amintindu-se ca acest produs este indisolubil legat de orice
ceremonie de familie, de orice intrunire, sarbatoare, intalniri
prietenesti, intalniri de afaceri, receptii, ocazii deosebite
care mar cheaza viata fiecarui individ. Intrucat se face
asocierea efectului euforizant al alcoolului cu toate aceste
momente, se ajunge la concluzia ca un paharel, altii zic doua,
nu strica, se creeaza o conceptie cu nuante permisive foarte
periculoase in sensul ca omul poate consuma alcool, dar...cu
masura!
Din aceste motive trebuie spus raspicat ca alcoolul nu este un
aliment, ca el este un toxic pentru organism, ca efectele sale
pozitive sunt o pacaleala pentru organism, ca folosirea lui se
face cu pretul unor mari sacrificii biologice, ca cele mai mari
genii ale omenirii, cei mai straluciti creatori in toate
domeniile, au fost oameni echilibrati, sobri si adversari
vajnici ai consumului de alcool.
Intrucat despre alcool s-au spus unele adevaruri dar si foarte
multe neadevaruri, vom preciza mai intai de ce alcoolul nu este
si nu poate fi un aliment, pentru a se exclude orice confuzie,
cu toate argumentele care incearca sa stabileasca si anumite
virtuti posibile ale alcoolului limitate de anumite conditii.
Prin aliment sau trofina se intelege o substanta care contribuie
la desfasurarea normala a proceselor metabolice, adica participa
la realizarea functiei generale de troficitate prezenta in orice
forma de existenta a materiei vii. In regnul animal procesele
biologice se desfasoara in mediu apos, pe seama principiilor
alimentare de baza, proteine, lipide si glucide, prin
interventia oxigenului, vitaminelor si a unor elemente minerale.
Se sustine ca alcoolul este un aliment argumentandu-se cu faptul
dovedit pe om si experimental ca alcoolul se metabolizeaza in
corp, majoritatea oxidandu-se in CO2 si H2O, cu declansare de
energie(7 cal./g), iar o parte din acidul acetic rezultat din
oxidarea acestuia se poate depune sub forma de grasime in
tesutul adipos. In realitate, alcoolul in sine nu este un
aliment. Unele bauturi alcoolice cum ar fi berea, care contin
malt sau unele vinuri care contin zahar pot fi considerate
alimente in masura in care contin aceste substante nutritive.
Pentru alcoolul propriu-zis sunt o serie de argumente care
demonstreaza ca el nu este un aliment. Cea mai valoroasa dovada
in acest sens este comportarea etanolului in organismul prin
care trece, distrugand vitaminele si afectand numeroase tesuturi
si organe.
In cazul lipsei din alimentatia curenta a unor substante
nutritive, organismul sufera si apar fenomene de carenta. In
lipsa alcoolului organismul nu sufera, uneori chiar isi recapata
sanatatea si vigoarea. In acest sens mentionam faptul ca mai
bine de o jumatate din omenire nu consuma alcool si demonstreaza
ca se poate trai, si chiar mai bine in lipsa acestuia.
O alta caracteristica comuna principilor alimentare, care
lipseste in cazul alcoolului, este ca ele se pot depozita in
organism pe o perioada mai lunga sau mai scurta de timp.
Descompunerea alcoolului indata ce a patruns in circulatie,
organismul comportandu-se astfel fata de alcool ca fata de orice
substanta straina patrunsa in sange pe care cauta sa o elimine
neintarziat. Alcoolul este intr-adevar un excitant al
activitatii nervoase. In cantitate redusa prin excitarea
sistemului nervos se mainfesta ca un stimulent care diminueaza
senzatia de oboseala si prelungeste, dar numai pentru scurt
timp, capacitatea de efort fizic si intelectual, ducand la ideea
gresita ca da putere si buna dispozitie. In realitate, individul
pierde limita capacitatii la efort, se produce o “biciuire” a
organismului care efectueaza eforturi suplimentare cu falsa
senzatie de forta. Neintarziat apare si fenomenul de oboseala,
de epuizare, care repetate in timp, duc la uzarea prematura.
Nici presupusa virtute a alcoolului de incalzire a organismului
este redusa, pentru a se micsora pierderile de caldura si pentru
a se economisi energia pentru functia organelor vitale interne.
O alta actiune a alcoolului in contradictie cu cea a alimentelor
calorigene este cea exercitata asupra glandei suprarenale. S-a
constatat ca prin consumul de alcool scade continutul
suprarenalelor in acid ascorbic(vitamina C) si colesterol, asa
cum se intampla si prin actiunea altor noxe chimice.In timp ce
alimentele consumate judicios cresc rezistenta organismului si
puterea de aparare la agresiuni toxice, microbiene sau de alta
natura, alcoolul diminueaza aceasta rezistenta si face ca chiar
infectiile usoare sa aiba o evolutie mai prelungita in timp.
Datele expuse duc la concluzia certa ca alcoolul nu este un
aliment fiindca nu are nici unul dintre atributele bine
cunoscute ale acestora. El este un toxic, un drog, pentru care
omul, folosindu-l de milenii, si-a realizat posibilitatea de a-l
oxida si de a utiliza o parte din energia rezultata din
combustia lui, dar nu si pe aceea de a se apara de efectele sale
nocive.
O alta concluzie care se poate trage din aceste fapte este aceea
ca alcoolul nu prelungeste viata, ci dimpotriva o scurteaza,
provocand multe boli grave cum ar fi ciroza hepatica, boli
cardiace etc. Astfel, nu putem gasi absolut nici un efect
pozitiv al alcoolului asupra organismului, ci dimpotriva doar
efecte nocive atat asupra organismului, cat si asupra
integritatii mentale a omului. El duce la scaderea memoriei,
atentiei, cei care beau devin totodata nervosi, usor iritabili,
certareti, mincinosi, ajung sa piarda repede stima si increderea
celor din jur.
Pe parcursul timpului, oamenii au constientizat faptul ca
alcoolul este nociv pentru organism si au dat nastere la
proverbe si stihuri populare care “critica” pe cei consumatori
de bauturi alcoolice. Vom preciza cateva dintre ele, pentru
intelegerea mai buna a acestui obicei:
“Omul d-ar fi cat de bun/Vinul il face nebun”
“Omul ce face la betie/ Se caieste la trezie”
“-Hai nevasta, la prasit/Barbate, m-am imbolnavit/Hai nevasta,
la beut/
Bogdaproste, mi-a trecut/Fa ‘nainte ca te-ajung”
“Daca bei in tinerete/Bautura iti aduce/Timpuria batranete”
“Betia este usa tuturor rautatilor”
“Betia e nebunia cu voie.”
Fara indoiala ca patima betiei nu va coexista niciodata armonios
cu viata familiala, cu o cariera de succes si ii va arunca pe
adeptii ei undeva la periferia societatii, transformandu-i in
niste marginalizati, in niste ratati. Si asta pe langa faptul ca
le va dauna sanatatii la modul cel mai serios, uneori
irecuperabil.
Concluziile pe care trebuie sa le tragem noi? Sunt evidente.
Incepand din teribilism, incepand din dorinta de a fi in pas cu
moda, de a obtine aprecierea si respectul in anturaj, se ajunge
la exact opusul a ceea ce ne dorim. Ajungem dupa cum am mai spus
niste ratati, niste marginalizati, judecati de toata lumea si pe
deasupra cu o sanatate mai mult decat subreda. Totusi, daca
faptul este consumat deja, putem sa ne eliberam de aceasta
patima a betiei in primul rand dorindu-ne acest lucru. Exista
institutii specializate pentru a ajuta alcoolicii care vor sa
revina la o viata normala, sa fie reacceptati in societate.
Astfel, daca nu vrem sa ne complicam existenta inutil nu trebuie
sa nu cadem in patima betiei chiar daca aceasta pare a fi
solutia tuturor problemelor care ne incearca. Ar fi ca si cum
ne-am baga capul in nisip asemenea strutilor, dand dovada de
lasitate, in loc sa infruntam problema. Ba ar fi chiar mai rau,
pentru ca ne-am inrautati situatia si ne-am scufunda si mai mult
in ceata degradarii. Asa ca, oameni buni, viata merita traita,
dar alcoolul nu ne aduce decat o falsa fericire si probleme cat
cuprinde. Sfatul nostru este sa beti, dar cu masura!
*****************************************************
Page 1 of 1