DIR Return Create A Forum - Home
---------------------------------------------------------
Forum Practic
HTML https://practic.createaforum.com
---------------------------------------------------------
*****************************************************
DIR Return to: Romana
*****************************************************
#Post#: 51--------------------------------------------------
Dramaturgia in Moldova
DIR By: iulianstoian
Date: January 13, 2015, 4:47 pm
---------------------------------------------------------
Fiind in mod obiectiv genul literar cel mai complicat, drama
turgia a constituit timp indelungat o problema dificila a
procesu lui literar din Republica Moldova. Nu pot fi luate in
serios incer carile absolut anemice de opere dramatice din fosta
Republica
Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca si din primul de
ceniu postbelic. De vina a fost nu numai lipsa unor talente vigu
roase, cu experienta in arta destinata scenei, ci si climatul
social politic si cultural, la care ne-am referit anterior.
Traditiile scriito rilor clasici si ale celor din perioada
interbelica nu erau nici macar cunoscute, nu mai ales asimilate
organic si creator de catre dramaturgii timpului. Cerintele
nenumaratelor hotarari de partid, care preconizau prezentarea
omului sovietic biruitor, constructor activ al socialismului
etc., nu se impacau in nici un fel cu foame tea organizata de
comunisti, cu deportarile in masa ale intelectu alilor si ale
taranilor instariti, cu povara distrugatoare a impozite lor si
imprumuturilor de stat si a atmosferei de suspiciune, domi nanta
in societate. Dainuirea timp indelungat a teoriei lipsei de
conflict in literatura sovietica, franand dezvoltarea intregii
litera turi, s-a rasfrant in mod deosebit de nefast asupra
dramaturgiei.
Primele opere dramatice de dupa razboi Lumina de An drei Lupan,
Covorul Ilenei si alte piese de Leonid Corneanu,
Buzduganul fermecat de Liviu Deleanu s. a. sufera de nea junsuri
fundamentale, intre care mai cu seama de lipsa de veri dicitate:
autorii prezentau colectivizarea si alte fenomene ale tim
pului fara sa le integreze in atmosfera sinistra a timpului.
Nici urma de foamete, deportari, suspiciuni, totul este vazut in
culori trandafirii, iar in operele cu subiecte din trecut
poporul nostru este prezentat in culori triste, exploatat si
injosit, din care situatie il salveaza, desigur, marele popor
rus . Nici un autor n-ar fi pu tut incerca cel putin sa spuna
adevarul despre omorarea haiduci lor moldoveni de catre Kutuzov,
despre izgonirea limbii romane din biserica, din scoala, apoi
din toate sferele vietii si trecerea magistrala la limba
fratelui mai mare .
Nu sunt demne de vreo apreciere piesele lui Iacob Cutcovetchi si
Fiodor Ponomari, ale lui Ramil Portnoi si Lev Barschi, toate ca
racterizabile prin cuvantul subnivel .
Abia dupa 1956, dupa critica necrutatoare a cultului persona
litatii lui Stalin, dupa dezghetul hrusciovist, incepe sa se dez
volte mai incet decat poezia si proza dramaturgia romana din
Republica Moldova. Depasirea subnivelului s-a datorat, evi dent,
si talentului dramaturgic al unor scriitori, dintre care se cer
pomeniti aici Constantin Condrea ( Copiii si merele ), Feodosie
Vidrascu ( Doua vieti si a treia ), Gheorghe Malarciuc ( Nu mai
vreau sa-mi faceti bine ), Alexei Marinat ( Curajul barbatilor
),
Ana Lupan ( Las ca-i bine ), Aureliu Busuioc ( Radu Stefan
intaiul si ultimul ), Andrei Strambeanu ( Minodora ), Ion
Gheorghita
( Zodia Inorogului ). Cu cat ne apropiem de zilele de azi, cu
atat mai usor ne este a numi drame si dramaturgi, unii afirmati
nu numai la Chisinau, dar si in centre culturale din Romania,
Bul garia, Rusia si din alte tari. In anii 70 80 au fost scrise
opere dramatice ale caror autori dovedeau o indrazneala care
depasea cu mult limitele ingaduite de forurile conducatoare
comuniste: n-au fost suportate de organele de resort nici
piesele montate, ca Umbra Domnului de Petru Carare, Radu Stefan
intaiul si ul timul de Aureliu Busuioc, nici cele care n-au
ajuns pe scena te atrului, ca Drumul diamantelor de Alexandru
Cosmescu.
Dar piesele lui Ion Druta? se poate intreba vreun cititor
curios.
Druta este si in dramaturgie un caz aparte. Daca n-ar fi trecut
cu traiul la Moscova si n-ar fi reusit sa publice drama Casa
mare intai in ruseste, ca apoi aceasta sa fie montata la
Moscova, nu se stie cum ar fi evoluat Druta-dramaturgul. De
altfel, chiar dupa ce drama sa fusese montata la Teatrul Armatei
un fost se cretar de partid pentru ideologie isi permitea
reprosuri dezmatate ca Moscova facea rau sustinand piesa in care
erau elogiate ele mente patriarhale etc. Ostila intregii
literaturi, mai exact cautarilor creatoare, incercarilor de a
depasi nivelul provincial, admis , conducerea de partid si de
stat de odinioara ni-si putea permite sa deschida drum spre
scena unor opere care depaseau macar intrucatva nuvelul ei de
instruire artistica si estetica, alt fel zis subnivelul pomenit
de noi mai inainte. O atare indru mare de catre partid a
dramaturgiei a constituit o frana diabo lica pusa de regimul
comunist dezvoltarii artei noastre nationale.
Teatrele nu puteau apela nicidecum la dramaturgia clasica
nationala, de vreme ce Ion Luca Caragiale sau Barbu Stefanescu
Delavrancea erau... romani si puteau influenta negativ asupra
curateniei si originalitatii limbii... moldovenesti . Chiar
Vasile
Alecsandri era vazut de conducerea comunista ca un dra maturg
subversiv in masura sa ne aduca aminte ca suntem romani.
In acest contex t ne-am limitat multa vreme la traducerea si mon
tarea pieselor unor dramaturgi rusi clasici si contemporani.
Dar timpurile se primeneau, in literatura veneau scriitori care
nu mai doreau sa pactizeze cu cerintele satrapilor culturii. Pe
diverse cai ajungeau la noi operele lui Eugen Ionescu si ale
altor dramaturgi moderni, in constiinta scriitorilor tineri
patrundeau tot mai adanc opere ale dramaturgilor romani de
valoare pana s-a infiripat si la noi un anumit gust pentru
literatura sanatoasa, destinata scenei.
Drept care la ora actuala se remarca prin darul replicii drama
turgice, prin arta dialogului si prin alte particularitati ale
genului cel putin trei scriitori: Dumitru Matcovschi (Tata,
Abecedarul,
Ioan Voda cel Viteaz s. a.), Nicolae Esinencu (Fumoarul, Taba
chera, Gran pri, Oameni de paie s. a.), si Iulian Filip (La
moara cu placinte si alte piese pentru copii).
Au la activ opere dramatice si Arhip Cibotaru, Val Butnaru,
Gheorghe Urschi, Ion Puiu, Mihai Stefan si alti scriitori.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Haralambie Corbu, Dramaturgia sovietica moldoveneasca, Chisinau,
Ed. Cartea moldoveneasca, 1969.
Nicolae Biletchi, Elemente epice si lirice in dramaturgia
sovietica moldo veneasca, Chisinau, Ed. Stiinta, 1973;
Dramaturgia moldoveneasca: probleme si valori etice. - In
Literatura si arta , 1978, 23 martie. Dramaturgia. In cartea
Istoria literaturii moldovenesti , vol. III, Chisinau, Ed.
Stiinta, 1988.
Ion Ciocanu, In absenta discernamantului critic. In cartea lui:
Dreptul la critica , Chisinau, Ed. Hyperion, 1990.
Mihai Cimpoi, O istorie deschisa a literaturii romane din
Basarabia,
Chisinau, Ed. Arc, 1996; editia a II-a, 1997.
*****************************************************
Page 1 of 1