URI:
   DIR Return Create A Forum - Home
       ---------------------------------------------------------
       Forum Practic
  HTML https://practic.createaforum.com
       ---------------------------------------------------------
       *****************************************************
   DIR Return to: Romana
       *****************************************************
       #Post#: 51--------------------------------------------------
       Dramaturgia in Moldova
   DIR By: iulianstoian
       Date: January 13, 2015, 4:47 pm
       ---------------------------------------------------------
       Fiind in mod obiectiv genul literar cel mai complicat, drama
       turgia a constituit timp indelungat o problema dificila a
       procesu lui literar din Republica Moldova. Nu pot fi luate in
       serios incer carile absolut anemice de opere dramatice din fosta
       Republica
       Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca si din primul de
       ceniu postbelic. De vina a fost nu numai lipsa unor talente vigu
       roase, cu experienta in arta destinata scenei, ci si climatul
       social politic si cultural, la care ne-am referit anterior.
       Traditiile scriito rilor clasici si ale celor din perioada
       interbelica nu erau nici macar cunoscute, nu mai ales asimilate
       organic si creator de catre dramaturgii timpului. Cerintele
       nenumaratelor hotarari de partid, care preconizau prezentarea
       omului sovietic biruitor, constructor activ al socialismului
       etc., nu se impacau in nici un fel cu foame tea organizata de
       comunisti, cu deportarile in masa ale intelectu alilor si ale
       taranilor instariti, cu povara distrugatoare a impozite lor si
       imprumuturilor de stat si a atmosferei de suspiciune, domi nanta
       in societate. Dainuirea timp indelungat a teoriei lipsei de
       conflict in literatura sovietica, franand dezvoltarea intregii
       litera turi, s-a rasfrant in mod deosebit de nefast asupra
       dramaturgiei.
       Primele opere dramatice de dupa razboi Lumina de An drei Lupan,
       Covorul Ilenei si alte piese de Leonid Corneanu,
       Buzduganul fermecat de Liviu Deleanu s. a. sufera de nea junsuri
       fundamentale, intre care mai cu seama de lipsa de veri dicitate:
       autorii prezentau colectivizarea si alte fenomene ale tim
       pului fara sa le integreze in atmosfera sinistra a timpului.
       Nici urma de foamete, deportari, suspiciuni, totul este vazut in
       culori trandafirii, iar in operele cu subiecte din trecut
       poporul nostru este prezentat in culori triste, exploatat si
       injosit, din care situatie il salveaza, desigur, marele popor
       rus . Nici un autor n-ar fi pu tut incerca cel putin sa spuna
       adevarul despre omorarea haiduci lor moldoveni de catre Kutuzov,
       despre izgonirea limbii romane din biserica, din scoala, apoi
       din toate sferele vietii si trecerea magistrala la limba
       fratelui mai mare .
       Nu sunt demne de vreo apreciere piesele lui Iacob Cutcovetchi si
       Fiodor Ponomari, ale lui Ramil Portnoi si Lev Barschi, toate ca
       racterizabile prin cuvantul subnivel .
       Abia dupa 1956, dupa critica necrutatoare a cultului persona
       litatii lui Stalin, dupa dezghetul hrusciovist, incepe sa se dez
       volte mai incet decat poezia si proza dramaturgia romana din
       Republica Moldova. Depasirea subnivelului s-a datorat, evi dent,
       si talentului dramaturgic al unor scriitori, dintre care se cer
       pomeniti aici Constantin Condrea ( Copiii si merele ), Feodosie
       Vidrascu ( Doua vieti si a treia ), Gheorghe Malarciuc ( Nu mai
       vreau sa-mi faceti bine ), Alexei Marinat ( Curajul barbatilor
       ),
       Ana Lupan ( Las ca-i bine ), Aureliu Busuioc ( Radu Stefan
       intaiul si ultimul ), Andrei Strambeanu ( Minodora ), Ion
       Gheorghita
       ( Zodia Inorogului ). Cu cat ne apropiem de zilele de azi, cu
       atat mai usor ne este a numi drame si dramaturgi, unii afirmati
       nu numai la Chisinau, dar si in centre culturale din Romania,
       Bul garia, Rusia si din alte tari. In anii 70 80 au fost scrise
       opere dramatice ale caror autori dovedeau o indrazneala care
       depasea cu mult limitele ingaduite de forurile conducatoare
       comuniste: n-au fost suportate de organele de resort nici
       piesele montate, ca Umbra Domnului de Petru Carare, Radu Stefan
       intaiul si ul timul de Aureliu Busuioc, nici cele care n-au
       ajuns pe scena te atrului, ca Drumul diamantelor de Alexandru
       Cosmescu.
       Dar piesele lui Ion Druta? se poate intreba vreun cititor
       curios.
       Druta este si in dramaturgie un caz aparte. Daca n-ar fi trecut
       cu traiul la Moscova si n-ar fi reusit sa publice drama Casa
       mare intai in ruseste, ca apoi aceasta sa fie montata la
       Moscova, nu se stie cum ar fi evoluat Druta-dramaturgul. De
       altfel, chiar dupa ce drama sa fusese montata la Teatrul Armatei
       un fost se cretar de partid pentru ideologie isi permitea
       reprosuri dezmatate ca Moscova facea rau sustinand piesa in care
       erau elogiate ele mente patriarhale etc. Ostila intregii
       literaturi, mai exact cautarilor creatoare, incercarilor de a
       depasi nivelul provincial, admis , conducerea de partid si de
       stat de odinioara ni-si putea permite sa deschida drum spre
       scena unor opere care depaseau macar intrucatva nuvelul ei de
       instruire artistica si estetica, alt fel zis subnivelul pomenit
       de noi mai inainte. O atare indru mare de catre partid a
       dramaturgiei a constituit o frana diabo lica pusa de regimul
       comunist dezvoltarii artei noastre nationale.
       Teatrele nu puteau apela nicidecum la dramaturgia clasica
       nationala, de vreme ce Ion Luca Caragiale sau Barbu Stefanescu
       Delavrancea erau... romani si puteau influenta negativ asupra
       curateniei si originalitatii limbii... moldovenesti . Chiar
       Vasile
       Alecsandri era vazut de conducerea comunista ca un dra maturg
       subversiv in masura sa ne aduca aminte ca suntem romani.
       In acest contex t ne-am limitat multa vreme la traducerea si mon
       tarea pieselor unor dramaturgi rusi clasici si contemporani.
       Dar timpurile se primeneau, in literatura veneau scriitori care
       nu mai doreau sa pactizeze cu cerintele satrapilor culturii. Pe
       diverse cai ajungeau la noi operele lui Eugen Ionescu si ale
       altor dramaturgi moderni, in constiinta scriitorilor tineri
       patrundeau tot mai adanc opere ale dramaturgilor romani de
       valoare pana s-a infiripat si la noi un anumit gust pentru
       literatura sanatoasa, destinata scenei.
       Drept care la ora actuala se remarca prin darul replicii drama
       turgice, prin arta dialogului si prin alte particularitati ale
       genului cel putin trei scriitori: Dumitru Matcovschi (Tata,
       Abecedarul,
       Ioan Voda cel Viteaz s. a.), Nicolae Esinencu (Fumoarul, Taba
       chera, Gran pri, Oameni de paie s. a.), si Iulian Filip (La
       moara cu placinte si alte piese pentru copii).
       Au la activ opere dramatice si Arhip Cibotaru, Val Butnaru,
       Gheorghe Urschi, Ion Puiu, Mihai Stefan si alti scriitori.
       BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
       Haralambie Corbu, Dramaturgia sovietica moldoveneasca, Chisinau,
       Ed. Cartea moldoveneasca, 1969.
       Nicolae Biletchi, Elemente epice si lirice in dramaturgia
       sovietica moldo veneasca, Chisinau, Ed. Stiinta, 1973;
       Dramaturgia moldoveneasca: probleme si valori etice. - In
       Literatura si arta , 1978, 23 martie. Dramaturgia. In cartea
       Istoria literaturii moldovenesti , vol. III, Chisinau, Ed.
       Stiinta, 1988.
       Ion Ciocanu, In absenta discernamantului critic. In cartea lui:
       Dreptul la critica , Chisinau, Ed. Hyperion, 1990.
       Mihai Cimpoi, O istorie deschisa a literaturii romane din
       Basarabia,
       Chisinau, Ed. Arc, 1996; editia a II-a, 1997.
       *****************************************************
       Page 1 of 1