DIR Return Create A Forum - Home
---------------------------------------------------------
Forum Practic
HTML https://practic.createaforum.com
---------------------------------------------------------
*****************************************************
DIR Return to: Romana
*****************************************************
#Post#: 37--------------------------------------------------
Baltagul de Mihail Sadoveanu
DIR By: iulianstoian
Date: January 13, 2015, 4:05 pm
---------------------------------------------------------
M. Sadoveanu ne-a ales o opera vasta cu o tematica diversa:
viata celor multi si necajiti. Aparut in 1930, romanul Baltagul
reda monografia satului moldovenesc la inceputul secolului XX.
Acest roman preia nucleul epic al baladei Miorita, pe care-l
transforma intr-o naratiune densa, cu 16 capitole, avand in
centrul ei tema cautarii si a cunoasterii adevarului. p7y5yn
I
Romanul debuteaza cu o povestire parabolica. Actiunea e
localizata in Moldova, M-tii Tacaului, satul Magura; in care
locuiesta Vitoria Lipan. Nechifor Lipan, sotul Vitoriei,
plecase, toamna , la Dorna sa cumpere niste oi si nu revenise la
timp. Fiul sau, Gheorghita, era plecat cu turmele la apa
Jijiei,, iar acsa ramasesera Vitoria si Minodora, fiica
acesteia, care avea o relatie de dragoste cu fiul dascalului din
sat.In somn femeia are un semn rau despre soarta sotului: il
vede “calare, cu spatele intors catra ea, trcand spre asfintit o
revarsare de ape”.
II
Se produce un alt semn: cocosul canta pe prispa casei intors
inafara, un semn de plecare, spuse Vitoria. Mama isi anunta
fiica de intentia de a o casatori cu “un romin asezat cu casa
noua si cu oi in munte”.
III
Vitoria se adreseaza parintelui Daniil pentru sfat, iar preotul
o indeamna sa astepte, caci el crede ca sotul ei intarzie
dintr-o pricina oarecare. La aceasta, femeia spune ca Nechifor
“poate zabovi o zi ori doua, cu lautari si cu petrecere, ca un
barbat ce se afla; insa dupa aceea vine la salasul lui”.
IV
Sotia incearca sa afle ceva despre cel disparut cu ajutorul
babei Maranda, vrajitoarea satului. Batrana ii ghicestte in
carti: “una cu ochi verzi si cu sprancene imbinate” il retine
langa ea pe barbat, dar Vitoria nu prea crede.
V
Vitoria nu asculta vorbele rautacioase ale batranelor din sat,
si este hotarata sa-l caute pe disparut oriunde ar fi el. Ea isi
planuieste cu de-amanuntul plecarea, isi pregateste sufletul,
tinand post si rugandu-se. De asemenea isi pregateste casa si
isi gandeste drumul pe care il va urma.
Dupa boboteaza primul drum il face la manastirea Bistrita pentru
ca Sf. Ana sa-i lumineze mintea si sa-i arate calea pe care s-o
urmeze. Arhimandritul o pavatuieste sa mearga la Piatra si sa se
adreseze stapanirii pamantesti. “Sfanta Ana are sa puie cuvant
la scaunul Imparatiei cele mari.(…) Du-te la politai si la
prefect si spune-le intamplarea, ca sa faca cercetari."
VI
Vitoria si Gheorghita au plecat de dimineata la Piatra unde au
oprit la un han pe care il cunosteau; acolo au intrebat de
prefect. Munteanca i-a povestit prefectului ca sotul ei plecase
sa cumpere niste oi de la Dorna si nu s-a mai intors desi
trecusera saptezeci si trei de zile. Prefectul o asigura ca o sa
cerceteze si ca trebuie sa scrie o plangere (o jalba).
Acasa femeia se ruga de parintele Daniil sa-i faca jalba, iar in
jalba il ruga sa scrie de toate necazurile ei. Ea planuise sa
plece la Dorna ca fiul ei, pe Minodora sa o duca la manastirea
Varaticului unde e o sora de-a mamei calugarita, iar casa o va
lasa pe mana parintelui Daniil.
La 27 februarie o duse pe fata la manastire iar pe drum ii
spuse:
“- Fata, a vorbit ea fara suparare; tu sa nu fii proasta si sa
nu te bocesti pe tine. Astazi e o sfanta luni si incepem
implinirea hotararii.”
VII
In 9 martie intr-o zi de iarna cu soare parintele Daniil a facut
o slujba importanta. Vitoria si Gheorghita au dus la biserica
multe daruri.
Dupa ce munteanca ajunse acasa nici nu apuca sa-i dea de mancare
baiatului caci deja la poarta erau preotul Milies, domnul
Iordan, negustorul si musterul lui Nechifor, domnul David.
Deoarece stateau mai prost cu banii; Lipanii, au trebuit sa
vanda niste marfa; cel care o cumpara era negustorul. In acea
seara dadu-se o dihanie la vite dar d-l Mitrea rezolva problema.
In dimineata urmatoare pregatira cai si baltagul facut de
fierarul satului si blagoslovit de preot. “Gheoghita purta
aninat in lant,(…),baltagul. Vitoria potrivise si legase pusca
cea scurta dinapoia tarnitei.”
VIII
Gheoghita, Vitoria si negustorul David planuiau drumul pana
Vatra Dornei.
In drumul lor facura un popas pe malul Bistritei langa o
toplita; de acolo au pornit de-a lungul Bistritei pana ce i-a
prins noaptea langa un han la Donea. Acolo munteanca se preface
ca-l cauta pe Lipan pentru niste bani si afla ca acesta nu a mai
fost vazut pe-acolo din toamna.
Cei trei au pornit iar la drumetie, urmatorul popas fiind casa
lui David la Calugareni langa Piatra Teiului. In acea seara
Vitoria a inceput sa depene amintiri cu Lipan. In dimineata
urmatoare mersera pana la Farcasa unde se oprira din
nou.“Vitoria il judeca pe Lipan. Avea ea sa-i spuie multe;(…)si
I le spunea din launtru, cu banuieli si suferinte vechi.”
IX
In Farcasa ii gazduieste un fierar, mos Pricop, de la care
Vitoria afla ca sotul ei oprise acolo, pentru potcovirea calului
sau, in drum spre Dorna.
X
Pe drum, la Borca, Vitoria si Gheorghita intalnesc un botez la
care au fost nevoiti sa participe; ceva mai departe, pe gheata
de pe apa Bistritei, ii opreste un alai de nuntasi, care “au
intins plosca si au ridicat pistoalele.Ori beau (…) ori ii
omoara acolo pe loc”; iar ei se conformeaza. Ajunsi la Vatra
Dornei afla de la un slujbas ca in noiembrie Nechifor cumparase
trei sute de oi; din acestea vanduse o suta de oi altor doi
gospodari, impreuna cu care plecase mai departe.
XI
Vitoria Lipan afla de la un crasmar ca sotul poposise acolo
impreuna cu doi ciobani. Vitoria indicand semnalmentele sotului
ei, mai ales cacuila brumarie pe care el o purta, merge din
carciuma in carciuma. Mama si fiul fac din nou un popas, dupa ce
trec de satul Sabasa peste muntele Stanisoara, in satul
Suha,unde crasmarul, d-l Iorgu Vasiliu, isi aduce aminte de
trecerea turmei de trei sute de oi, dar insotita fiind numai de
doi stapani, fapt confirmat si de sotia lui; pe unul dintre
oieri il chema Calistrat Bogza. Pentru femeia oierului disparut
incepe sa “se faca lumina. La Sabasa, fusesera trei.
Dincoace,(…), Nechifor Lipan nu mai era.”.
XII
Sotia d-lui Vasiliui ii spuse Vitoriei ca pe celalalt il cheama
Ilie Cutui si ambi sunt locuitori ai satului Doi Meri. Victoria
discuta cu cei doi ciobani, ei spunand ca i-au platit lui
Nechifor oile la Crucea Talienilor. Reveniti in Sabasa Vitoria
si fiul ei opresc la carciuma d-lui Toma dupa care il recunoaste
pe Lupu, cainele sotului, intr-o gospodarie.
XIII
Gospodarul care-l tinuse pe Lupu i-a cautat stapinul inainte de
a-l lua. Dupa ce plateste o recompensa, ea il ia cu sine. Era
deja primavara si Vitoria impreuna cu cainele, care o insotea,
asemeni fiului, isi conducea stapinii intr-o prapastie. Nechifor
“era acolo, insa imputinat de dintii fiarelor”. Iar craniul uman
purta urma de baltag.
XIV
Privind resturile pamantesti ale tatalui, Gheorghita “plingea ca
un copil mic”, dar mama lui era ferma si se duse in sat dupa
ajutoare. A treia zi soseste subprefectul Anastase Balmez care
constata moartea violenta a lui Lipan, care ii sugereaza sa
intrebe ciobanii ce i-au ajutat pe Bogza si Cutui sa duca oile
de la Dorna daca stiu de vanzarea de oi.
XV
In timpul timpil interogatoriului la care-i supune, in Suha, pe
Bogza si Cutui, subprefectul primste raspunsurile date Vitoriei
in timpul discutiei cu ei de la primarie. Femeia invita pe
subprefect si pe cei doi ciobani la inmormantare. Ramasitele
pamantesti ale lui Lipan sunt ingropate in cimitirul din Suha.
“Eu, (…), am trait pe lumea asta numai pentru omul acela al meu
si-am fost multamita si inflorita cu dansul. Iar de-acum imi mai
ramin putine zile, cu nor.”.
XVI
Are loc praznicul de dupa inmormantare, la casa d-lui Toma.
Vitoria ii cere lui Bogza sa-i dea baltagul sau lui Gheorghita
pentru ca flacaul sa-l admire. Apoi spune cum a fost ucis
barbatul ei: urca muntele Stanisoara impreuna cu doi tovarasi
din care unul l-a lovit cu baltagul in cap pe la spate si l-a
impins in vale cu cal cu tot. Calistrat Bogza se infurie, caci
se simtea invinuit (“- Destul! racni omul, destul!”), iar
Gheorghita il loveste cu baltagul in frunte si da drumul
cainelui, ce-l musca de gat. Simtind ca va muri, ciobanul
recunoaste crima sa si a lui Ilie Cutui. Vitoria ii spune fiului
ca va plati tot ce trebuie pentru a recupera turma furata, de
asemenea o vor lua pe Minodora de la manastire; dar mama tot nu
este de acord cu relatia ei cu feciorul dascalului.
*****************************************************
Page 1 of 1