URI:
   DIR Return Create A Forum - Home
       ---------------------------------------------------------
       Forum Practic
  HTML https://practic.createaforum.com
       ---------------------------------------------------------
       *****************************************************
   DIR Return to: Romana
       *****************************************************
       #Post#: 26--------------------------------------------------
       ALEGORIA LUCEAFARULUI
   DIR By: iulianstoian
       Date: January 13, 2015, 3:24 pm
       ---------------------------------------------------------
       - studiu critic -
       Legendele Luceafarului
       Geniul lui Eminescu este vazut ca inaltandu-se in lumina
       Luceafarului. Poezia a retinut cel mai mult atentia iubitorilor
       de arta frumoasa. Rasuntetul se explica prin faptul ca poezia
       este o alegorie a nefericirii pamantesti a poetului si aceasta a
       fost scrisa cu putin inainte ca poetul sa intre in prima faza a
       bolii sale mintale.
       G.Calinescu considera ca Luceafarul nu avea asa un mare rasunet
       fara opera completa a lui Eminescu. El considera Luceafarul
       varful operei eminesciene spre care ne urcam citind creatiile
       mai mici.
       Din toate acestea se desprinde o idee centrala confirmata de
       toti criticii prin care este considerata ca intreaga creatie
       eminesciana contine motivul luceafarului.
       Poezia Luceafarul s-a nascut in noaptea unei mari dureri din
       dragostea lui Eminescu pentru Viorica Micle. Acest lucru a fost
       confirmat de Eminescu lui Maiorescu care la randul lui a
       transmis aceasta inforamtie lui I. Al. Bratescu-Voinesti.
       Ideia geniului nemuritor este veche in gandirea poetului. Pe
       masura ce el intra tot mai mult in conflict cu oamenii vremii el
       teoretizeaza distantarea geniului de societate.
       Hyperion, demonic
       Eminescu n-a staruit asupra dramei umane din Frumoasa fara corp
       pentru ca solutia a dat-o in Legendele Luceafarului: zmeul care
       simbolizeaza pamantescul se resemneaza in lumea nemuritoare.
       In spiritul romantismului german, Eminescu, va interpreta basmul
       Fata in gradina de aur astfel ca Hyperion devine simbol al
       demonicului, al geniului ispitit de chemarea iubirii pamantesti.
       In studiul lui I. Jura Mitul in poezia lui Eminescu se
       demonstreaza ca Eminescu gandea mitic si nu filosofic prin
       faptul ca zmeul din poveste nu poate sa fie un “zburator”, ci ca
       este vorba despre un mit antic: cel al rapirii unui pamantean de
       catre zeul infernului.
       Eminescu vedea geniul ca si romanticii germani. Geniul era o
       fiinta capabila sa treaca de limitele lumesti si sa-si creeze o
       lume a lor.
       Un cercetator al titanismului V. Cerny observa ca titanii
       moderni s-au revoltat contra cerului ca si cei antici dar ca nu
       au vrut sa ia locul zeilor ci doar sa fie oameni cu libertate
       deplina. Titanii se considera inspirati, ca si poetii in
       antichitate, erau mandrii de suferintele lor, aveau aratarea
       razvratitului, demonica, infernala, pentru ca ei in lupta contra
       dumnezeirii erau gata sa renunte la ce oamenii considera ca au
       cel mai de pret: sufletul.
       Eminescu a procedat ca un titan inca de la prelucrarea motivelor
       din folclorul romanesc facand din Saramis un titan revoltat
       impotriva divinitatii si facand din zmeul din poveste, simbol al
       raului, un simbol al geniului creator.
       Pentru Eminescu demonul, ca voce interioara omului, va actiona
       ca titan in mersul societatii aratandu-si geniul prin nazuinta
       spre o frumusete superioara.
       Dubla infatisare a lui Hyperion: inger-demon ne duce la o
       contradictie a firii lui care este o parte creatoare si alta
       distrugatoare ca si demonicul lui Goethe.
       Drama Luceafarului incepe din momentul in care el nu poate
       renunta la nemurire datorita iubirii.
       Luceafarul nemuritor
       Convingerea pesimismului lui Eminescu a fost prima oara
       teoretizata de critica lui Maiorescu.
       Intelesul alegoric dat de Eminescu legendei Luceafarul este
       acela al asemanarii soartei zmeului din poveste cu soarta
       geniului. Astfel este perceput in zilele noastre cand inca auzim
       chemarea Luceafarului nemuritor.
       BIBLIOGRAFIE
       1. M.Eminescu I.Creanga Studii, Timisoara, Editura Universitatea
       din Timisoara, 1965
       2. Eminescu, Mihai, Poezii, Bucuresti, Editura Pentru
       Literatura, 1965
       [move]Invita prieteni sa ni se alature[/move]
       *****************************************************
       Page 1 of 1