DIR Return Create A Forum - Home
---------------------------------------------------------
Forum Practic
HTML https://practic.createaforum.com
---------------------------------------------------------
*****************************************************
DIR Return to: Psihologie
*****************************************************
#Post#: 217--------------------------------------------------
CALENDARELE , TIMPUL CA DIMENSIUNE IN DISCUTIE
DIR By: iulianstoian
Date: January 15, 2015, 7:32 am
---------------------------------------------------------
Zodiacele diseca, in esenta, timpul si devenirea sub incidentele
timpului. La randul sau, timpul se condenseaza si concretizeaza
in calendare. Cuvantul calendar provine din latinescul „calare”
(a proclama, denumire legata de faptul ca pontiful anunta
serbarile din inaltimea capitoliului). Timpul impune ordinea
universala a succesiunilor si ordonarea lor. Stabilirea zilei
(si a orei) de nastere ca expresie a identitatii, etern in
esenta lui, are in esenta si o latura de relativitate ce nu a
putut fi depasita inca niciodata, chiar daca timpul nasterii
este marcat in toate tarile in buletinele de identitate ale
oamenilor. Dificultatea s-a nascut din faptul ca in timp ce in
Europa este o ora, in America la o comanda telefonica este cu
totul alta ora. Cand mergi spre America timpul este lung pentru
aceleasi ore, pe cand daca faci o calatorie spre rasarit ,
timpul chiar are la inceput o viteza foarte mare de trecere.
Persoana care se naste la aceeasi ora de ceasornic in diferite
parti ale globului pamantesc se afla in alt moment al zilei pana
la o distantare de aproximativ o zi. Mai exista, insa si alte
probleme legate de timp si de calendare. In primul rand exista
numeroase feluri de calendare. y3l6ld
Calendarele lunare (dateaza din neolitic), nu sunt legate de
anul solar si de revolutia lunii in jurul pamantului care se
efectueaza intre 2 luni pline, fapt ce a dat varianta de 29
zile, 6 ore la 29 zile, 20 ori adica 29,5 zile cu necesitatea de
a adauga o zi la 30 luni.
Calendarul arab este, de asemenea, lunar si se foloseste inca.
Cuprinde 354 zile cu 6 luni de cate 29 zile si celelalte 6 cu 30
zile. 34 ani lunari corespund la 33 ani gregoriani. Anii
calendarului arab au cicluri de 30 ani a cate 355 zile.
Calendarul babilonian are tot 354 zile si 12 luni a cate 29 si
30 zile alternativ, plus, din cand in cand, 31 zile.
Calendarul caldeean are tot atatea zile si luni si la 13 ani
odata anul are 13 luni.
Calendarul grec este similar cu 29 si 30 zile lunar, a 13-a luna
are loc de 3 ori in 8 ani (al doilea Poseidon).
Calendarul evreu este si el ca mai sus. A 13- a luna este
programata la 7 ani, apoi periodic au loc aceste suplimentari.
O alta categorie de calendare se caracterizeaza prin luni de
cate 30 zile si o luna suplimentara la anumite intervale.
Calendarul indian are aceasta luna suplimentara la 5 ani.
Calendarul asirian are suplimentari de 15 zile tot la 3 ani.
Calendarul Mayer are 360 zile in 18 luni a 20 zile fiecare plus
5 zile nefaste tot la 4 ani.
Calendarul lunii solare contine 12 luni si forme de decalaje ce
dezorganizeaza anotimpurile din care cauza se fac adaosuri de o
luna in anumiti ani pentru a se fixa anotimpurile.
Calendarul egiptean implica 360 zile, probabil pentru ca cercul
cerului are 360 grade. Are, de asemenea, 12 luni de 30 zile.
Inainte cu 10.000 ani a fost un calendar solar. In anul 4236
i.e.n. egiptenii au adaugat 5 zile si au implicat cate o zi in
plus la fiecare 4 ani. Abia peste un mileniu au fixat acea zi.
Ciclul de 1461 ani a fost numit Sothiac. Dupa inca 3100 ani s-a
facut iar o schimbare. In 328 i.e.n. S-a manifestat cerinta unei
a 6-a zi (epagomene) in urma pledoariei lui Everget. Aceasta zi
a devenit si bisecta. Ca atare, luna a ramas de 30 zile sau 3
decade si de 5-6 zile fara incadrare in vreo luna.
Calendarul roman vechi dateaza din anul 600 i.e.n. a cuprins 304
zile , 10 luni a 30 sau 31 zile fiecare (Martius 31, Aprilis 30,
Maius 31, Iunius 30, Quintilis 31, Sextile 30, Septimber 30,
Octomber 31, November 30, December 31). In urma unei reforme
ulterioare s-a trecut la 355 zile, 12 luni de 28, 29, 30, 31
zile: Ianus 29, Februar 28, Martius 31, Aprilis 30, Maius 31,
Iunius 29, Quintiles 31, Sextiles 29, September 29, Octomber 30,
November 29, December 29. Primele luni se numeau calende, a 5-a,
a 9-a, a 13-a idele. In anul 300 i.e.n. s-a adaugat a 13-a luna
Mercedomus de 22 zile intre 23/24 sau 24/25 februarie la 3 ani.
Calendarul Iunian a fost intocmit de astronomul Sosigene din
Alexandria. In urma cerintei lui Iulius Cezar in anul 45 i.e.n.
Are 365 zile si 6 ore cu o zi suplimentara la 4 ani,zi ce dubla
ziu de 23 februarie (sextiante calendar martii) bisect in anul
46 i.e.n. Cerinta a fost provocata de nevoia de adjustare a
anotimpurilor. Anul acela a devenit de 455 zile si a fost numit
anul confuziei. Quintilis a devenit Iulie (calendele grecesti)
in cinstea unui grec ce a sugerat schimbarea. In anul 7 i.e.n. a
avut loc o noua adjustare sub Augustus. Peste 100 ani Hipparcus
a dat o impartire in 365 zile plus 5 ore si 55 momenti. Sosigene
a consoiderat ca minutele pot fi neglijate (cele 11 minute
adunate dadeau prea mari incurcaturi).
Calendarul Gregorian a fost alcatuit de un astronom si a mai
fost numit si Regiomontanus. A fost oficializat in 1514 cu
avizul lui Coopernicus de catre Gregorian printr-o comisie si
apoi in 1580 Gregorian a dat o Bulla aducand mici modificari
celui folosit in zilele noastre.
Calendarul Universal are 52 saptamani de 7 zile fiecare, de zile
albe, 4 semestre de cate 13 saptamani si 91 zile.
Dupa cum se poate lesne vedea calendarele, dintre care noi am
enumerat doar cateva, creeaza o incertitudine privind ziua de
nastere, fapt ce pune in discutie, oarecum, zodiacele. Ar mai fi
si alte probleme ce creeaza discutii, chiar in legatura cu
astrologia.
Preferam sa ne raliem parerii ELISABETHEI TEISSIER (in col cu
IZABELLE LABRO, 199 ) care a spus ca astrologia trebuie vazuta
ca domeniul „ca un instrument al cerului” sau poate mai bine ca
„un discurs asupra astrelor” si asupra mersului lor pe bolta
cereasca.
Revenind la om si destinul sau astrologic, inclusiv tipologia
din care face parte trebuie facuta inca o lamurire. Exista o
foarte mare diferenta intre cei ce s-au nascut in anul 300
i.e.n., cei ce s-au nascut prin anii 1200 sau 1995, etc., in
aceeasi zi. Aceasta din simplul motiv ca si starea astrelor
(planetelor) este in schimbare, dar mai ales este discutabila
starea configuratiei de combinare sau de „aflare” in ipostaza
data si la fel de fragila tema natala ce decurge. Exista
tranzitul planetar. Pozitia soarelui natal este in genere
socotita ca factorul cel mai stabil in horoscoape. Exista insa
si cu privire la acesta conversii benefice si conversii
disonante a energiilor planetare, dar si a evolutiilor lor.
Nu putem ignora din numeroasele conditionari posibile mai ales
diversitatea calendarelor, care cum am vazut creeaza
incertitudini privind ziua nasterii creand o incertitudine in
jurul ei, dar si faptul ca rotatia pamantului creeaza prin
fusurile orare aspecte suplimentare de incertitudini si discutii
potentiale.
Dar pentru a accepta cu oarecare toleranta domeniul acestei
foarte vechi si rezistente tipologii umane am mai adauga doar un
aspect ce este bine de luat in seama. Exista diferente de optica
perceptiva a boltii ceresti la diferite latitudini geografice
ale globului pamantesc. Si acestea creeaza o serie de posibile
discutii si controverse.
Zodiacele sunt consultate si in zilele noastre desi cu oarecare
nonsalanta totusi cu o cautare si lecturare a celor prescrise in
ziare si lucrari de astrologie ce fac sa se depaseasca aproape
de neconceput lectura oricaror tipuri de informatii in lumea
umana intreaga. In acest context, astrologia a oferit o foarte
complicata tipologie umana legata de determinismul cosmologic, a
mediului total astral implicand latent ereditatea in condensarea
influentelor cosmice in structura de speta privilegiata a
omului. Mediul cosmic este privit din optica astrologica in
permanenta curgere, iar malurile curgerii sunt: eternitatea si
curgerea ei este Timpul, eterna miscare ce da viata spatiului
infinit in care vibreaza astrele destinului uman.
Tot ca incheiere vom mai da doua repere de referinte oferite in
zilele noastre de astrologie si zodiacele sale. Primul reper se
refera la unele sublinieri privind cele mai importante miscari
planetare (cardinale) ce se desprind din tipologiile
astrologice.
Al doilea reper si aspect de referinta priveste o enumerare de
mari personalitati ce sunt prezentate in genere in legatura cu
tipologiile astrale, ca un fel de validare a acestora.
In zilele noastre mai toate posturile de televiziune emit
prescurtat si adesea metaforizat, zodiacele zilei, ascultate cu
atentie de foarte multe persoane.
*****************************************************
Page 1 of 1