DIR Return Create A Forum - Home
---------------------------------------------------------
Forum Practic
HTML https://practic.createaforum.com
---------------------------------------------------------
*****************************************************
DIR Return to: Psihologie
*****************************************************
#Post#: 214--------------------------------------------------
ANGOASA - Referat
DIR By: iulianstoian
Date: January 15, 2015, 7:28 am
---------------------------------------------------------
In atitudinea ostila a unui om fata de mediul sau gasim adesea
manifestari de anxietate, care confera un colorit particular
caracterului acestui om. Anxietatea este un fenomen extraordinar
de raspandit, care il insoteste pe om din frageda copilarie si
adesea pana la adanci batranete, amarandu-i intr-o inimaginabila
masura existenta, facandu-1 incapabil sa-si faca prieteni si sa
puna prin acestia o baza pentru o viata senina si pentru o
activitate rodnica. Caci teama se poate extinde asupra tuturor
relatiilor vietii umane. Orientarea atitudinii anxioase difera
de la om la om. Se poate ca cineva sa aiba teama de lumea
exterioara sau, dimpotriva, sa se inspaimante de propria sa lume
interioara, Asa cum omul evita societatea, care ii face frica,
tot asa se poate teme sa ramana singur, cu el insusi. De
asemenea, printre anxiosi vom intalni tipul bine cunoscut care
se simte constrans sa se gandeasca mai mult la sine si care,
drept urmare, nu are timp pentru ceilalti. De indata ce el si-a
fixat drept principiu ocolirea greutatilor vietii, aceasta
conceptie se adanceste si se consolideaza prin asocierea sa cu
anxietatea. Exista de fapt oameni care sunt cuprinsi de
anxietate de indata ce au de intreprins ceva, cand pleaca de
acasa, se despart de cineva care ii insotea, li se propune sa
ocupe o functie sau au de facut curte unei femei etc. Atat de
slaba este legatura lor cu viata si cu semenii, incat orice
schimbare in obisnuintele lor ii infricoseaza. u1v2vv
Pe de alta parte, intr-o asemenea stare de spirit intreaga
dezvoltare a personalitatii si capacitatea de actiune raman
blocate. Desigur ca frica nu este intotdeauna tot una cu a
incepe sa tremuri si a o lua la fuga. Dar ritmul activitatii
scade si sunt gasite tot felul de pretexte si de subterfugii.
Uneori cel in cauza nu stie nimic despre acestea, despre faptul
ca atitudinea sa anxioasa este rezultatul presiunii exercitate
de o noua situatie existentiala.
Interesant este ca adesea, ca o confirmare a acestei conceptii,
constatam ca acesti oameni se gandesc cu predilectie la trecut
sau la moarte, ceea ce are aproximativ acelasi efect. A te gandi
la trecut este un mod discret si de aceea foarte agreat de a te
„preocupa" propria persoana. Teama de moarte sau de boala este,
de asemenea, frecventa la oamenii care se afla in cautarea unor
pretexte ca sa renunte la orice activitate. Sau ei vor accentua
ca totul e pur si simplu desertaciune, ca viata e atat de scurta
sau ca nu se poate sti ce ne va aduce ziua de maine. Acelasi
efect il pot avea amagirile religiei cu privire la viata de
apoi, in cazul oamenilor al caror tel este de fapt viata „de
dincolo" si care considera viata terestra ca pe o stradanie
absolut de prisos, ca pe o faza insignifianta a propriei
dezvoltari. Daca primul tip de om evita orice activitate pentru
ca orgoliul nu-i permite sa se lase pus la incercare, in cazul
celui de-al doilea constatam ca, prin instruire sau iluminare,
acelasi Dumnezeu spre care aspira, acelasi tel de a obtine
superioritatea asupra celorlalti, acelasi orgoliu il fac
incapabil sa-si traiasca viata.
in prima sa forma, cu totul primitiva, angoasa se intalneste la
copii, care prezinta semne de teama ori de cate ori sunt lasati
singuri. Un asemenea copil nu va fi insa satisfacut doar de
simpla prezenta a cuiva langa sine, ci va cauta sa exploateze in
alte scopuri faptul de a se gasi impreuna cu cineva. Daca, de
exemplu, mama il lasa singur, el o va rechema manifestandu-si
clar teama, ceea ce nu inseamna decat ca pe el il intereseaza ca
mama sa stea pur si simplu langa dansul. Ceea ce vrea el cu
adevarat este ca ea sa fie la cheremul lui, sa o poata domina.
Asemenea manifestari arata de obicei ca copilul nu a fost lasat
sa evolueze pe calea independentei, ci, apli-candu-i-se un
tratament pedagogic eronat, a fost determinat sa se agate de
alte persoane, sa le tina pe acestea la dispozitia sa.
Manifestarile exterioare ale angoasei infantile sunt in general
cunoscute. Aceasta devine deosebit de neta atunci cand stingerea
luminilor, noaptea, de exemplu, face dificil contactul cu lumea
exterioara sau cu persoana dorita. Strigatul fricii
restabileste, ca sa spunem asa, legatura rupta de intunericul
noptii. Daca vine cineva repede, in general se intampla ceea ce
am si aratat mai sus: copilul isi exprima si alte dorinte, vrea
sa i se faca lumina, sa nu fie lasat singur, sa aiba cu cine se
juca si altele de felul acesta. Cat timp i se face pe voie,
teama este evaporata. Dar din clipa in care acest comportament
de suveran pare amenintat, teama revine si consolideaza
dominatia copilului.
Fenomene analoage exista si in viata adultilor. Este cazul
oamenilor care refuza sa iasa singuri din casa. Adesea ii putem
vedea pe strada crispati de frica, privind in jurul lor sau
stand inlemniti de spaima, cand nu alearga ca pusi pe fuga de un
dusman fioros. Cateodata, o asemenea persoana va poate aborda,
rugandu-va s-o ajutati sa traverseze strada1. Nu sunt oameni
propriu-zis bolnavi, adesea avand o sanatate mai buna ca a
altora, dar, pusi in fata unei dificultati neinsemnate pentru
altii, ei sufera imediat o criza de angoasa. La unii fenomenul
este atat de accentuat incat sunt cuprinsi de insecuritate si
teama de indata ce pun piciorul afara din casa. Formele de
manifestare ale acestei agorafobii (Platzangst) prezinta un
interes deosebit prin faptul ca la acesti oameni descoperim
sentimentul ca ei ar fi tinta unei prigoane nemiloase. Ei sunt
incredintati ca ceva anume ii face sa difere cu totul de
ceilalti. Uneori acest sentiment se exprima prin idei
fantasmagorice, ca atunci cand, de exemplu, ei cred ca ar putea
sa cada, ceea ce pentru noi nu inseamna altceva decat ca ei se
cred situati pe o pozitie foarte inalta. in manifestarile
patologice, degenerate ale angoasei, scopul de a obtine puterea
si superioritatea este prin urmare oscilant si vedem cum si in
aceste cazuri viata este oprimata, amenintata de un destin
trist. Caci la multi oameni angoasa nu semnifica altceva decat
ca cineva trebuie sa stea langa dansii, sa se ocupe de ei. in
cazul celui care nu-si mai poate parasi nici macar camera,
trebuie ca totul sa se subordoneze angoasei sale. Impunand legea
ca toata lumea sa vina la dansul, pe cand el nu este obligat sa
mearga la nimeni, el se comporta ca un rege care ii domina.
Angoasa umana nu poate fi suprimata decat prin restabilirea
legaturii intre individ si societate. Va putea sa-si traiasca
viata fara a fi torturat de teama numai acela care are
constiinta apartenentei la societate.
Inseram aici inca un exemplu interesant, din zilele revolutiei
din 1918. Un numar de pacienti au declarat pe neasteptate ca
sunt impiedicati sa vina la consultatii. intrebati asupra
motivelor, ei au dat urmatorul raspuns: timpurile de azi sunt
atat de tulburi ca nu se poate sti ce ti se poate intampla; si
cand esti cumva mai bine imbracat, usor poti sa ai neplaceri.
Fireste, nemultumirea si revolta erau atunci mari. Dar ceea ce
socheaza este faptul ca numai anumiti oameni au tras concluziile
mentionate mai sus. De ce tocmai ei au gandit astfel? Faptul nu
este intamplator, tine de lipsa de contact social a acestor
indivizi, ceea ce nu le putea da sentimentul securitatii, pe
cand altii, care se socoteau mai integrati in colectivitate, nu
simteau nici o teama si mergeau ca de obicei la lucru.
O forma de angoasa mai inofensiva dar nu mai putin demna de
atentie este timiditatea, ceea ce am spus despre anxietate fiind
valabil si pentru aceasta. Oricat de simple ar fi relatiile in
care se afla implicati copiii, timiditatea le va oferi
posibilitatea sa evite sau sa rupa contactul cu ceilalti, dand
in acest fel curs sentimentului lor de inferioritate sau de a fi
diferiti, ceea ce inhiba placerea de a intretine legaturi cu
altii.
*****************************************************
Page 1 of 1