URI:
   DIR Return Create A Forum - Home
       ---------------------------------------------------------
       Forum Practic
  HTML https://practic.createaforum.com
       ---------------------------------------------------------
       *****************************************************
   DIR Return to: Psihologie
       *****************************************************
       #Post#: 210--------------------------------------------------
       ABORDAREA SINERGETICA A PSIHICULUI - Referat 
   DIR By: iulianstoian
       Date: January 15, 2015, 6:12 am
       ---------------------------------------------------------
       Ce este sinergetica ?
       Esenta noii viziuni deriva din etimologia termenului (> gr. sin
       ,,impreuna cu”; ergon ,,actiune”), de unde rezulta ideea de
       ,,actiune impreuna, corelata, a diferitelor elemente” care
       conduce la efecte de cooperare.
       Termenul de sinergetica a fost introdus de fizicianul german
       Herman Hacken , specialist in teoria laserilor, care a si
       fundamentat d.p.d.v. teoretic o noua conceptie.
       Incepand din anii ’70, Hacken publica o serie de lucrari in care
       isi gasesc expresia ideile sale novatoare.
       In aceeasi perioada, chimistul belgian Ilya Prigogine lanseaza
       ,,teoria structurilor descriptive” pentru care a si primit
       premiul Nobel.
       Matematicianul Rene Thom formuleaza ,,teoria stabilitatii
       structurale”, cunoscuta si sub numele de ,,teoria
       catastrofelor”.
       Hacken vorbea despre autoorganizarea sistemelor, Prigogine
       despre ,,zona departe de echilibru”, care implica procese de
       difuzie, disipatie, dezechilibrul putand deveni sursa de ordine;
       Thom despre fenomene catastrofice care au o comportare stabila
       neliniara.
       Toate aceste idei au creat contextul si climatul schimbarii
       optice traditionale de concepere a sistemelor si al continuarii,
       chiar al depasirii ei, intr-o noua viziune.
       Despre sinergetica se poate vorbi in cel putin 3 acceptii:
       Ś Ca activitate.
       Sinergetica se refera la actiunea simultana a mai multor agenti,
       chiar de naturi diferite in vederea indeplinirii aceleiasi
       functii.
       Ť Ca stiinta.
       Sinergetica se concentreaza asupra studierii, autoorganizarii
       sau autostructurarii sistemelor, indiferent de natura lor
       (fizica, chimica, biologica, sociala), pe baza conlucrarii, a
       cooperarii organice a comportamentelor si subsistemelor
       constitutive.
       In finalul acestei cooperari a elementelor se pot obtine, atat
       la nivel macro, cat si la nivel micro, organizari spatiale,
       temporale sau functionale cu efecte de-a dreptul spectaculoase
       in planul eficientei sistemelor.
       Se considera ca sinergetica abordeaza urmatoarele probleme:
       - autoorganizarea (prin cooperarea sincronica a elementelor);
       - ,,comportarea” aflate ,,departe de echilibru”;
       - ,,tranzitiile de faza” ale sistemului (prin depasirea unui
       prag critic);
       - aparitia ordinii din haos;
       - problema haoticitatii -; generatoare de ordine.
       Ca metode, sinergetica recurge la corelarea rezultatelor
       disparate, la analogii, la sinteze.
       Ž Ca metastiinta
       Sinergetica pledeaza pentru atitudini de mare sinteza in
       cunoastere, depasind granitele mai mult sau mai putin inguste
       ale fiecarei stiinte in parte, ea este interesata mai degraba de
       metodologie, de principiile tranferabile in mai multe domenii
       decat de metode sau tehnici particulare de investigatie.
       Dupa Zlate cele mai importante achizitii conceptuale si ideatice
       ale sinergeticii sunt: n Interpretarea sistemului in stil
       neclasic.
       Inseamna ca un sistem sinergetic, pe langa propietatile si
       caracteristicile pe care le detin sistemele in general
       (dinamism, organizare, interactiune, finalitate) poseda o
       caracteristica in plus: sinergia, adica efectul global de
       cooperare si/sau competitie a partilor (elementelor,
       subsistemelor) si aservirea lor fata de intreg;
       Este vorba de sinergia eficienta care consta nu doar intr-o
       crestere cantitativa a numarului componentelor ci, mai ales
       intr-o crestere calitativa, ca urmare a recurgerii la mecanisme
       combinatorii extrem de suple. n Regandirea dialecticii dintre
       ordine si dezordine, echilibru si dezechilibru;
       Dezordinea nu este intotdeauna distructiva, dimpotriva, ea poate
       fi si constructiva, chiar creatoare.
       Ea apare nu ca un moment necesar, ci ca unul absolut necesar n
       mersul ascendent al dezvoltarii.
       Ordinea si dezordinea nu sunt opuse ci complementare, existand,
       “ordine disfunctionala” si “dezordine functionala”.
       Ordinea si dezordinea coexista si actioneaza permanent.
       In sistemele sinergetice ordinea genereaza dezordine si invers.
       Hacken vorbea de “ordine haotica” sau de “haos determinat”. n
       Trecerea de la o organizare la autoorganizare ca principiu al
       dezvoltarii.
       Daca organizarea asigura echilibrul, reglarea si autoreglarea,
       autoorganizarea asigura tranzitia de la echilibru la starea de
       dezechilibru ordonat.
       Se evita astfel echilibrul stabil asociat cu degenerarea
       sistemului.
       Efectele autoorganizarii ce caracterizeaza sistemele vii, dotate
       cu capacitatea de invatare, de constiinta, asigura cresterea
       gradului de initiativa, de autonomie, de libertate si de creatie
       a individului.
       Sinergetica este interesata de autoorganizarea optima care poate
       fi calculata si controlata.
       Sinergetica este teoria autoorganizarii (aceasta fiind specifica
       structurilor vii si straina automatelor artificiale). n
       Revalorizarea “elementului” in noul context teoretic.
       Sinergetica se straduie sa ,,reliefeze cresterea eficientei
       sistemului, optimizarea intregului datorita aportului
       mecanismului intern de cooperare a elementelor. Prin elogiul
       adus elementului care lucreaza in slujba intregului, sinergetica
       depaseste teoria generala a sistemelor” (Manzat).
       Importanta in functionarea sistemului sinergetic este
       combinarea, cooperarea si contrarietatea elementelor fara
       conlucrarea elementelor contrare, sistemul isi pierde dinamismul
       si complexitatea, chiar calitatea de sistem. n Redimensionarea
       locului si rolului interactiunii in functionarea sistemelor
       sinergetice.
       Interactiunea este intotdeauna indreptata spre o tinta.
       Favorizeaza cooperarea sincronica a elementelor.
       Pp. actiunea impreuna si deodata a elementelor. n Presupunerea
       unui nou tip de determinism: determinismul nonlinear,
       multivariabil, opus celui de cauzalitate univoc-liniara.
       Noua perspectiva a sinergeticii a fost popularizata pentru prima
       data in psihologia romaneasca, incepand din 1991 de Ion Manzat.
       El propune mai intai analiza unor tranferuri posibile ale
       principiilor sinergeticii in psihologie pentru ca apoi
       referindu-se la unele aspecte specifice ale psihologiei (SPU, P,
       invatare), sa demonstreze posibilitatea unor asemenea
       transferuri.
       El incearca o adaptare a principiilor sinergeticii la specificul
       organizarii si functionarii SP. ,,Sinergetica deschide
       orizonturi noi cercetarii psihologice nu numai in planul
       deschiderii si explicarii, ci si in acela a-l constructiei
       umanului. Sinergetismul poate favoriza o invigorare a demersului
       teoretic si experimental in psihologie, dupa cum psihologia
       poate sa-I furnizeze sinergeticii noi linii de ascensiune”. (I.
       Manzat)
       *****************************************************
       Page 1 of 1