URI:
   DIR Return Create A Forum - Home
       ---------------------------------------------------------
       Forum Practic
  HTML https://practic.createaforum.com
       ---------------------------------------------------------
       *****************************************************
   DIR Return to: Psihologie
       *****************************************************
       #Post#: 209--------------------------------------------------
       Abordarea ,,plana”, ,,orizontala” a psihicului
   DIR By: iulianstoian
       Date: January 15, 2015, 6:10 am
       ---------------------------------------------------------
       Asociationismul clasic k1k24kj
       · Psihologia asociationista si cea rationalista divizau psihicul
       in functii sau facultati elementare si ireductibile unele la
       altele.
       ®porneste de la ideea existentei unor „particule elementare”, a
       unor atomi care, prin asociere, genereaza intreaga viata psihica
       a individului.
       -originea acestei idei se afla in filosofia lui Aristotel si mai
       ales in empirismul si senzualismul unor filosofi englezi si
       francezi
       Viata psihica a individului era conceputa ca o asociere sau
       concomitenta a unor capacitati, procese sau functii psihice cum
       ar fi atentia, memoria, afectivitatea, inteligenta, vointa,
       gandirea, etc.
       THOMAS HOBBES recurgea la descompunerea ansamblului, a ceea ce
       era unitar si integral in atomii sai constitutivi, in particule
       elementare (societatea era redusa la indivizi, la suma lor;
       psihicul la miscari, la succesiunea si combinarea lor).
       Descoperirea asociatiilor de catre JOHN LOCKE, clasificarea lor
       de DAVID HUME, evidentierea substratului lor fiziologic de catre
       DAVID HARTLEY au permis nu doar elaborarea si consolidarea
       conceptiei asociationiste asupra psihicului, ci si generalizarea
       ei.
       -David Hartley, primul parinte al asociationismului, a
       recunoscut asociatia ca fiind un mare principiu al vietii
       mintale, iar repetitia-principiul fundamental al tuturor
       asociatiilor (o senzatie asociata cu altele de suficiente ori,
       capata o putere asupra ideilor corespondente a.i. daca o singura
       senzatie este impresionata, ea va fi capabila sa readuca in
       spirit celelalte idei)
       -James Mill, al doilea parinte al asociationismului, porneste de
       la ideea senzatiei ca singurul element primordial si a
       asociatiei cs singurul principiu de organizare a vietii psihice
       ® intreaga bogatie a vietii psihice provine din gruparea
       senzatiilor si a copiilor lor, care sunt ideile, in nenumarate
       combinatii prin intermediul mecanismului asociatiilor
       ® cand doua sau mai multe idei au fost repetate impreuna si
       asociatia lor a devenit stransa, ele nu mai pot fi deosebite una
       de alta
       - in aceasta asociatie inseparabila Mill gaseste explicatia unor
       fenomene psihice mai complexe: sentimentul de prietenie, estetic
       etc.
       -John Stuart Mill are cea mai mare contributie la extinderea
       asociationismului: postuleaza principiul asociatiei ca fundament
       al explicatiei psihologice
       ® prin intermediul legilor asociatiei complexul poate fi
       explicat prin simplu, superiorul prin inferior
       ® viata psihica a individului este constienta, starile psihice
       nu exista decat in si prin Cs
       -Al. Bain adauga asociatiile constructive = prin intermediul lor
       pot fi formate combinatii sau agregate noi
       JAMES MILL a extins princiile asociatiilor la domeniul actiunii.
       Predomina viziunea de tip mozaic asupra vietii psihice a
       individului, piezandu-se din vedere organizarea sa interna.
       O asemenea viziune atomista, bazata pe decupajul artificial al
       functiilor psihice si mai ales pe amalgamarea lor nu putea sa
       nu-si manifeste slabiciunile teoretice si mai ales
       inaplicabilitatea in anumite domenii particulare ale
       psihologiei, cum ar fi psihologia medicala.
       D.p.d.v. teoretic asociationismul promova o viziune simplista
       asupra vietii psihice aplicabila cel mult fenomenelor psihice
       simple (memorie, deprinderi) dar nu si celor complexe care
       ramaneau inexplicabile.
       Apoi, considerarea fenomenelor psihice ca nefiind distincte sub
       raport calitativ intre ele, ci cel mult cantitativ (mai multe
       senzatii genereaza o perceptie) facea ca asociationismul sa
       esueze in explicarea altor stari ale psihicului decat cele
       normale.
       Variante de asociationism renovate
       Le Ny atrage atentia ca toate teoriile psihologice au facut apel
       la notiunea de asociatie, ceea ce nu inseamna ca ele pot fi
       calificate ca asociationiste.
       Diversele tipuri de asociationism au in comun faptul ca
       asociatia este considerata centrala si susceptibila sa explice
       singura un numar mare de fenomene psihice
       -este insa importanta si natura elementelor care se asociaza,
       conteaza conditiile in care se produc asociatiile, efectele lor
       -behaviorismul preia notiunea de asociatie: asocierea dintre
       stimul si reactie se realizeaza in principal prin invatare
       -Jung ® „testul de asociatii verbale”
       -psihologia clinica si psihanaliza utilizeaza asociatiile libere
       ca modalitati esentiale de investigare
       -teoriile neo-asociationiste- dezvoltate mai ales in Y cognitiva
       cu scopul explicarii memoriei
       ®introduc asociatia contextuala = leaga intre ele reprezentarile
       aflate in memoria individului, recurgand la un intermediar
       -conexionismul, datorat lui Thorndyke, postuleaza asocierea
       stimului cu reactia in conditiile unui proces de invatare bazat
       pe recompensare (legea efectului) sau pe incercari si erori
       (legea exercitiului)
       -neo-conexionismul se refera la teorii si tehnici care vizeaza
       stimularea proceselor psihice prin referinta la modele
       Principiile abordarii plane a psihicului
       1. p. divizarii psihicului in elementele lui componente,
       ireductibile unele la altele
       2. p. identificarii „ultimului” element = elementul fundamental
       care sta la baza construirii intregului psihic
       3. p. agregarii si asocierii atomilor mintali
       4. p. repetarii asociatiilor Þ asociatiile capata forta, se
       mentin si reproduc cu usurinta
       5. p. indisociabilitatii asociatiilor (explica fenomene psihice
       mai complexe)
       6. p. complicarii naturii asociatiilor, corelat cu cel al
       multiplicarii tipurilor acestora
       *****************************************************
       Page 1 of 1