DIR Return Create A Forum - Home
---------------------------------------------------------
Forum Practic
HTML https://practic.createaforum.com
---------------------------------------------------------
*****************************************************
DIR Return to: Medicina
*****************************************************
#Post#: 204--------------------------------------------------
Antraxul
DIR By: iulianstoian
Date: January 15, 2015, 6:02 am
---------------------------------------------------------
Antraxul este o boala infectioasa acuta, determinata de Bacillus
anthracis, afectand in mod primar animalele si indeosebi
ierbivorele, de la care poate fi transmis la om, sub doua forme
principale: carbune extern sau cutanat (forma uzuala) si carbune
intern (pulmonar, digestiv, meningian), de aparitie mai rara .
Istoric. Boala la animale a fost remarcata de milenii. In
secolele trecute au aparut epidemii in mai toate tarile ,
indeosebi in unele regiuni al caror sol era intens contaminat cu
spori de bacili carbunosi („campiile blestemate” din Franta).
Maret (1752) si Chaussier (1780) au descris carbunele cutanat la
om . Agentul cauzal al carbunelui este prima bacterie pusa in
evidenta de Pollender (1849) si apoi de Davaine (1863) . Bacilul
carbunos a fost izolat si descris de Koch in 1876 . In 1880-1881
, Pasteur a preparat un vaccin cu gernmeni atenuati , cu care a
vaccinat cu succes animalele expuse la antrax. Intre 1895 si
1906 , a fost introdus in terapeutica serul anticarbunos .
Etiologie
Bacillus anthracis (genul Bacillus ; familia Bacilaceae) este un
bacil lung (3-8 microni lungime) , grampozitiv , imobil , cu
capetele taiate drept , izolat sau asezat in lanturi scurte . In
organism si pe geloza-sange apare inconjurat de o capsula. Nu
este rezistent la caldura si la agenti chimici (moare intr-o ora
la 55*). In afara de forma vegetativa, bacilul carbunos dezvolta
spori, insa numai in prezenta oxigenului sau expunere la aer.
Sporii sunt extrem de rezistenti, ramanand in organismul animal,
in produsele acestuia (par, piele) sau in pamant timp de ani
(chiar 40 de ani), mai ales daca sunt feriti de lumina. Astfel
se explica persistenta contaminarii unor pasuni in anumite
regiuni, unde vitele se infecteaza regulat. In laboratorul
Institutului de igiena din Gotingen s-au gasit spori viabili,
care au dezvoltat colonii dupa aproape 70 de ani de conservare.
Pe frotiurile fixate si colorate, dupa metodele obisnuite,
sporii raman viabili si virulenti, dand boala la soareci. Sporii
rezista la caldura uscata la 150*, timp de ˝-1 ora; sunt
distrusi prin fierbere in 10 minute. Sporii sunt distrusi si
prin formol 10%,in15 minute, insa rezista la solutii de sublimat
sau de fenol 5%.sunt mai sensibili la agenti oxidanti, fiind
omorati in 15 minute de o solutie 4% de MnO4K si intr-o ora de o
solutie 4% de peroxid de hidrogen. o5d5dx
Sensibilitatea la antibiotice. Bacilul carbunos este sensibil
la: penicilina, tetracicline, cloramfenicol (cu variatii pentru
unele tulpini), ampicilina, eritromicina, kanamicina, si
gentamicina. Este moderat sensibil la streptomicina.
Morbiditatea la om este mare in tarile agricole si cu productie
de animale, in aceste tari: 17/100000 de locuitori (Kenya),
25/100000 de locuitori (Portugalia). In tara noastra
morbiditatea prin carbune este redusa, scazand mult in ultimii
ani: 0,4/100000 de locuitori, in 1975 (fata de 1,6/100000 in
1961). In tarile cu caracter industrial, antraxul apare la
muncitorii, care lucreaza cu produse animale (par, piei).
Antraxul are un caracter de boala infectioasa profesionala,
afectand pe langa zootehnicieni si agricultori, pe muncitorii
care manipuleaza animale sau produsele acestora: lana, piei,
par.
Tratamentul antimicrobian reprezinta medicatia de baza.
Antibioticul de electie este penicilina G : 4 000 000-6000 000
U./24 de ore, timp de 7 zile. La cei sensibilizati la
penicilina, se recurge la tetraciclina sau la eritromicina (2-3
g/24 de ore). In formele comune, medicatia antimicrobiana este
suficienta.
Serul anticarbunos se adauga la antiboticoterapie, in cazurile
grave, in doze de 200ml/24 de ore, timp de 2-3 zile. Inainte de
aparitia antibioticelor s-a inregistrat cu doze mari de ser o
mortalitate de numai 4,8%, pe 247 cazuri. In cazuri de
meningita, serul s-a aplicat si intrarahidian.
HTML http://www.mediculmeu.com/sanatatea-familiei/dependente/dependenta-de-tutun/index.php
*****************************************************
Page 1 of 1