DIR Return Create A Forum - Home
---------------------------------------------------------
Forum Practic
HTML https://practic.createaforum.com
---------------------------------------------------------
*****************************************************
DIR Return to: Marketing
*****************************************************
#Post#: 193--------------------------------------------------
Atitudini, opinii si intentii ale populatiei brasovene cu
privire la oportunitat
DIR By: iulianstoian
Date: January 14, 2015, 6:04 pm
---------------------------------------------------------
Introducere
Sticle goale de suc si ulei, cutii de conserve, resturi de
legume si fructe, haine vechi si incaltaminte rupta, fier vechi,
frigidere ori televizoare stricate, carton si hartie, jucarii
rupte, crengi si iar plastic, hartie si mizerii de tot felul, se
astern strat dupa strat, in muntii de gunoaie din ce in ce mai
inalti. h6f6fv
Oferta larga si diversitatea produselor pe care le gasim astazi
in magazine au provocat totodata si o crestere ingrijoratoare a
cantitatii de deseuri menajere.Daca cineva ar avea curozitatea
sa vada ce fel de resturi contin gunoaiele din ultimii ani, ar
constata ca aproximativ jumatate din volumul ocupat de deseuri
este format din ambalaje.Cu aceasta problema s-au confruntat si
tari ca Germania si Anglia, care au consumat apoi multa energie
si multi bani pentru ao rezolva.Deoarece nivelul de trai in
Romania este mai scazut decat la ei, s-ar putea afirma ca inca
nu i-am ajuns din urma privind volumul deseurilor.Tinand cont si
de faptul ca la ei campanile de reducere a cantitatii de resturi
menajere este inca la inceput si ca la noi se incearca deja
constientizarea populatiei privind aceasta problema, avem sansa
de a ne “trezi” inainte de a fi total inecati de gunoaie.
Mai mult decat atat, lunile si anii urmatori vor aduce noi
cheltuieli pentru familiile noastre, si este vorba de cheltuieli
mari.Costurile pentru salubritate vor suferi o crestere
importanta odata cu obligativitatea ca deseurile sa fie
depozitate numai in rampe ecologice a caror intretinere necesita
investitii financiare deosebite.Fiecaruia dintre noi ii va fi
stabilit un pret pentru serviciul de salubritate in functie de
cantitatea de gunoi predata. Totusi, exista o rezolvare
convenabila pentru aceasta problema: daca vom fi mai atenti la
ce aruncam, si vom produce gunoi mai putin, vom plati mai putin.
Se pune intrebarea daca populatia brasoveana este constienta de
poluarea datorata gunoaielor menajere, daca brasovenii sunt
dispusi sa faca ceva in privinta acestui lucru.
Pentru a raspunde acestei intrebari si altora de genul acesta si
pentru ca pe zi ce trece gunoiul menajer devine o problema din
ce in ce mai importanta pentru societatea in care traim, ne-am
propus in aceasta lucrare sa studiem atitudinile, opiniile si
intentiile populatiei brasovene cu privire la oportunitatea
sortarii gunoiului menajer.
Cap.1 Ipotezele si obiectivele cercetarii
1.1 Ipotezele cercetarii
Pornind de la definirea problemei de cercetat putem formula o
serie de ipoteze cu privire la aspectele ce urmeaza a fi
cercetate. Odata fixate aceste ipoteze putem transpune problema
de marketing in obiective ale cercetarii.
S Majoritatea brasovenilor considera problema sortarii gunoiul
menajer foarte importanta, in cadrul unei societati.
S Doar o parte din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul
menajer.
S O parte a populatiei brasovene nu cunoaste faptul ca gunoiul
menajer poate fi valorificat.
S Majoritatea populatiei Brasovului e constienta de efectele
poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.
S Majoritatea populatiei brasovene nu stie ca peste putin timp
sortarea gunoiului menajer va deveni obligatorie.
S In Brasov exista persoane care considera ca nu au nici o
obligatie individuala legata de sortarea gunoiului menajer.
1.2 Ipotezele statistice
H0: Cel mult 30% din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul
menajer.
H1: Mai mult de 30% din populatia Brasovului isi sorteaza
gunoiul menajer.
H0: Diferitele nivele de varsta nu exercita o influenta
semnificativa asupra activitatii de sortare a gunoiului menajer
de catre populatia brasoveana.
H1: Diferitele nivele de varsta au o influenta semnificativa
asupra activitatii de sortare a gunoiului menajer de catre
populatia brasoveana.
H0: Exista legatura intre nivelul de educatie al populatiei
brasovene si sortarea gunoiului menajer.
H1: Nu exista legatura intre nivelul de educatie al populatiei
brasovene si sortarea gunoiului menajer.
H0: Cel mult 50% din populatia brasoveana cunoaste faptul ca
gunoiul menajer poate fi valorificat.
H1: Mai mult de 50% din populatia brasoveana cunoaste faptul ca
gunoiul menajer poate fi valorificat.
H0: Cel mult 60% din populatia Brasovului e constienta de
efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.
H1: Mai mult de 60% din populatia Brasovului e constienta de
efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.
1.3 Obiectivele cercetarii
Aspecte de baza Intrebarile cercetatorului Obiectivele
cercetarii
1. Opinii ale populatiei brasovene in legatura cu oportunitatea
sortarii gunoiului menajer. 1.Cum apreciaza brasovenii
oportunitatea sortarii gunoiului menajer?2. Isi sorteaza
populatia brasovena gunoiul menajer? 1. Cunoasterea opiniilor
brasovenilor in legatura cu sortarea gunoiului menajer.2.
Determinarea proportiei in care brasovenii isi sorteaza gunoiul
menajer.3. Identificarea motivelor pentru care unele persoane
nu-si sorteaza gunoiul menajer.
2. Atitudinea brasovenilor fata de importanta sortarii gunoiului
menajer. 1. In ce masura populatia brasoveana considera
importanta sortarea gunoiului menajer2. Care este atitudinea
brasovenilor fata de poluarea datorata gunoaielor menajere?
Determinarea masurii in care brasovenii considera importanta
sortarea gunoiului menajer2. Cunoasterea atitudinii brasovenilor
fata de poluarea datorata gunoaielor menajere.3. Determinarea
celor mai periculoase consecinte ale poluarii mediului datorate
cantitatilor mari de gunoi menajer.
3. Interesul si implicarea brasovenilor in activitatea de
sortare a gunoiului menajer. 1. In ce masura se implica
brasovenii in activitatea de sortare a gunoiului
menajer?2.Valorifica brasovenii gunoiul menajer? 1. Cunoasterea
modului in care brasovenii se implica in activitatea de sortare
a gunoiului menajer.2. Determinarea masurii in care brasovenii
valorifica gunoiul menajer.
4. Caracterizarea populatiei. 1.In ce masura varsta, sexul,
venitul, profesia influenteaza sortarea gunoiului menajer de
catre populatia brasoveana? 1. Identificarea populatiei prin
varsta, sex, profesie, venit si daca acestea influenteaza
oportunitatea sortarii gunoiului menajer.
Cap. 2 Consideratii privind aspectele calitative ale
investigatiei
2.1 Tipuri de investigatii calitative, posibile pentru tema de
cercetare aleasa.
Cercetarea exploratorie reprezinta un studiu initial, cu nivele
diferite de complexitate, menit sa clarifice, sa defineasca si
sa identifice aspectele de baza ale unei probleme sau unei
oportunitati de marketing.
Modelele de investigatii calitative posibile pentru tema
“Atitudini, opinii si intentii ale populatiei brasovene cu
privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer” sunt : a)
Anchetele exploratorii in randul potentialilor subiecti b)
Utilizarea datelor secundare c) Studiile pilot
a) Anchetele exploratori in randul potentialilor subiecti
Putem folosi “anchetele exploratorii in randul potentialilor
subiecti care-si sorteaza gunoiul menajer”. Cu ajutorul acestora
s-ar obtine date primare calitative referitoare la opiniile,
atitudinile si intentiile populatiei brasovene cu privire la
oportunitatea sortarii gunoiului menajer.Pentru aceasta se poate
utiliza un chestionar care sa raspunda la aceste obiective ale
cercetarii, datele respective urmand a fi culese de la un
esantion de marime si reprezentativitate rezonabile. b)
Utilizarea datelor secundare
Aceasta reprezinta o alta metoda operativa si economica de a
obtine informatii utile menite sa clarifice diferite aspecte
privind problema sortarii gunoiului menajer.Aceste informatii
pot fi gasite in diferite reviste si carti, in publicatii,
rapoarte, comunicari stiintifice etc. c) Utilizarea studiilor
pilot
Se pot alege pentru tema de cercetare aleasa si studiile pilot,
care sunt tehnici de cercetare exploratorie care presupun
cercetari de teren, pe scara redusa, folosind esantioane de mici
dimensiuni.Ele sunt generatoare de date primare, utilizate, in
special, pentru analize calitative.Studiile pilot au la baza
atat tehnici de comunicare directe, nestructurate, cat si
tehnici indirecte, denumite tehnici proiective.In cadrul
tehnicilor de comunicare directe, nestructurate, sau
semistructurate se includ: a) ”discutiile neformale” -; presupun
obtinerea de catre cercetator a unor informatii utile despre
sortarea gunoiului menajer, din discutii purtate cu prieteni,
colegi, vecini. b) “metoda interviului de profunzime” -;
reprezinta o conversatie, un dialog, o comunicare nondirectiva
care presupune formularea de catre cercetator a unui numar mare
de intrebari care au rolul de a afla de la subiect, in detaliu,
credintele si simtamintele sale in legatura cu tot ce se leaga
de sortarea gunoiului menajer, cu scopul de a descoperi motivele
de baza ale comportamentului sau. c) “metoda intreviului
(orientat) de grup (sau focus group)” -; presupune o discutie
ampla cu un grup, relative omogen, compus din 6 -; 10 persoane.E
o forma de investigare semistructurata bazata pe un ghid si pe
prestatia unui moderator.Durata de desfasurare: o jumatate de zi
sau 3 -4 ore.Este necesar un spatiu special amenajat cu circuite
audio-video.De regula participa si un observator.
2.2 Exemplificare concreta a unei metode de analiza calitativa
avand in vedere tema aleasa.
Am ales pentru exemplificare interviul de profunzime
semistructurat.
Obiective propuse:
· Determinarea masurii in care populatia brasoveana isi sorteaza
gunoiul menajer
· Aflarea motivelor care l-au determinat pe subiect sa-si
sorteze gunoiul menajer (unde este cazul)
· Identificarea materialelor din gunoiul menajer care sunt
sortate cel mai des
· Identificarea materialelor din gunoiul menajer considerate
cele mai poluante
· Determinarea masurii in care populatia brasoveana isi
valorifica gunoiul menajer
· Identificarea materialelor din gunoiul menajer care au fost
cel mai mult valorificate (daca este cazul)
Ghid de abordare:
· discutie despre sortarea gunoiului menajer
· relatare a ultimei dati cand subiectul si-a sortat gunoiul
menajer
· relatare a motivelor care l-au determinat pe subiect sa-si
sorteze gunoiul menajer
· discutie despre poluarea cu gunoaie menajere
· discutie despre valorificare gunoiului menajer
· relatare a ultimei dati cand subiectul si-a valorificat
gunoiul menajer
Temele vor fi aduse in discutie doar in cazul in care subiectul
nu le abordeaza in cadrul expunerii sale spontane, sau nu le
aprofundeaza.
Marimea esantionului va fi de talie redusa si se va constitui
din 10 persoane cu varsta peste 18 ani, care au un venit lunar
permanent si indeplinesc conditiile necesare obtinerii unui
credit, pentru o anumita perioada de timp. Cinci persoane vor fi
selectate dintr-o zona “A” a Brasovului, iar celelalte cinci
persoane dintr-o zona “B” a Brasovului. Aceste persoane vor fi
alese aleator indiferent de sex.
Esantionul nu este reprezentativ din punct de vedere statistic.
Modul de desfasurare a interviului
Interviurile se vor desfasura pe strada, iar fiecare interviu va
dura 5 -;10 minute. Fiecare interviu ( dialog ) va fi
inregistrat pe banda, retranscris, iar la sfarsit se va analiza
continutul.
Cap.3 Proiectarea cercetarii
3.1 Tipul cercetarii si metoda de obtinere a datelor primare
Cercetarea de marketing reprezinta un proces sistematic si
obiectiv, generator de informatii necesare adoptarii deciziilor
de marketing .El presupune culegerea, investigarea si analiza
informatiilor legate de marketingul bunurilor, serviciilor,
organizatiilor, oamenilor, locurilor si ideilor.Astfel
cercetarii de marketing ii revine rolul de a identifica si
evalua oportunitatile de marketing, de a analiza si alege
pietele-obiectiv, de a fundamenta planificarea si realizarea
mix-ului de marketing.
Aceasta cercetare de marketing isi propune studierea
,,atitudinilor, opiniilor si intentiilor populatiei brasovene cu
privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer”. Din
punctul de vedere al orientarii activitatii de cercetare,
aceasta cercetare de marketing este o cercetare aplicativa de
tip descriptiv care are in vedere activitatea de sortare a
gunoiului menajer.
Aceasta cercetare urmareste sa obtina informatii despre
activitatea de sortare a gunoiului menajer: care este procentul
de populatie la nivelul orasului Brasov care isi sorteaza
gunoiul menajer; cati cunosc ca gunoiul menajer poate fi
valorificat; cati sunt constienti de poluarea datorata
cantitatilor mari de gunoi menajer si multe altele. La nivelul
orasului Brasov dorim sa cunoastem ce segmente de populatie isi
sorteaza gunoiul menajer si masura in care veniturile, ocupatia
si virsta influenteaza aceasta activitate.
Procesul obtinerii datelor primare are un caracter complex si se
desfasoara in timp. Cea mai utilizata metoda de obtinere a
datelor primare este ancheta. Anchetele urmaresc sa descrie
comportamentul, sa cunoasca motivele care stau la baza unor
actiuni de marketing, sa afle opiniile si preferintele
consumatorilor. Anchetele presupun existenta unui chestionar si
a unui esantion reprezentativ pentru populatia avuta in vedere
in cadrul cercetarii.
Pentru elaborarea acestei lucrari s-au folosit anchetele ,,fata
in fata” pentru a se obtine un control mai bun asupra
conditiilor de desfasurare a interviurilor. In acest sens
operatorul a putut clarifica o serie de intrebari cu un grad mai
mare de complexitate, oferindu-le subiectilor explicatii si
indrumari privind aspectele avute in vedere, obtinindu-se astfel
raspunsuri corecte.
3.2 Consideratii privind elaborarea chestionarului
3.2.1. Tipuri de intrebari utilizate
Conceperea chestionarului reprezinta o activitate de maxima
importanta pentru orice cercetare de marketing bazata pe o
ancheta prin sondaj, deoarece calitatea chestionarului determina
rezultatele cercetarii.
Chestionarul a fost realizat pe baza obiectivelor cercetarii si
contine 30 de intrebari. Predomina intrebarile inchise, deoarece
acestea il pun pe subiect in situatia de a indica unul sau mai
multe din raspunsurile posibile propuse, raspunsurile sunt mai
usor de dat, iar prelucrarea si interpretarea datelor obtinute
se simplifica. Chestionarul contine atata intrebari cu alegere
unica cat si intrebari cu alegere multipla .
Dintre intrebarile inchise 6 sunt dihotomice: 1, 5, 9, 11, 16,
21.
In cadrul chestionarului, intrebarile 1, 5, 9, 11, 16 sunt
intrebari filtru si intrebarile 26, 27, 28, 29, 30 sunt de
caracterizare.
Pentru formulare intrebarilor s-au ales cuvinte simple, usor de
inteles, evitandu-se intrebarile care sa sugereze sau sa implice
anumite raspunsuri. Formularea intrebarilor s-a facut intr-o
maniera directa pentru a usura raspunsurile subiectilor si
pentru a evita anumite interpretari gresite.
3.2.2. Ordinea de aranjare a intrebarilor
Chestionarul are o anumita dinamica, o anumita ordine de
dispunere a intrebarilor.
Ordinea de aranjare a intrebarilor in cadrul chestionarului este
foarte importanta, deoarece ea influenteaza decizia subiectilor
de a participa la desfasurarea anchetei si de a raspunde la
toate intrebarile.
Chestionarul incepe cu intrebari simple, intrebari generale,
urmeaza apoi intrebarile care ating direct problematica
cercetarii si care intercaleaza intrebarile mai dificile care
cer un timp mai mare de gandire cu intrebari mai usoare.
La sfarsitul chestionarului au fost plasate intrebari de
caracterizare a subiectilor, care sa permita descrierea acestora
in raport cu o serie de criterii precum: varsta, nivelul de
educatie, ocupatia, venitul, sexul.
3.2.3. Realizarea legaturilor dintre intrebari
I 1
I 2
I 3
I 4
I 5
I 6 I 8
I 7 I 9
I 10
I 11
I12
I 13
I 14
I 15
I 16
I 17
I 18
I 19
I 20
I 21
I 22
I 23
I 24
I 25
I 26
I 27
I 28
I 29
I 30
3.2.4. Tipuri de scale utilizate pentru fiecare intrebare
Alegerea tipului de scala folosita in acest chestionar a fost
inflientata de modul de cunoastere de catre subiecti a problemei
supusa cercetarii Pentru intrebarile cuprinse in acest
chestionar am utilizat urmatoarele tipuri de scale:
«Scale nominale pentru intrebarile: 2; 6; 8; 10;12; 15; 18; 19;
26; 27; 28; 29;30.
«Scale nominale dihotomice: 1; 5; 9; 11; 16; 21.
«Scale ordinale: - 14.
- diferentiala semantica: 3; 7; 17; 22.
- Stapel: 20
- Likert: 24
«Scala interval: 4; 13; 23; 25.
3.3 Consideratii metodologice privind esantionarea
3.3.1 Populatia cercetata si marimea acesteia
Foarte importanta pentru determinarea esantionului este
stabilirea corecta a populatiei statistice asupra careia se va
realiza cercetarea, daca esantionul se doreste a fi
reprezentativ.
Tinand cont de faptul ca pe cei care-si sorteaza gunoiul menajer
nu-i putem categorisi ca fiind doar barbati sau ca fiind numai
persoane tinere, vom spune ca populatia cercetata va fi
populatia intregului Brasov in varsta de peste 18 ani. Marimea
acesteia este de aprozimativ 300.000 locuitori.
In definirea populatiei am avut grija sa evitam fie tendinta de
a alege o populatie nejustificat de mare, fie tendinta de a
alege o populatie nejustificat de restransa.
Din aceasta populatie cadru va fi ales un esantion de la care
vom obtine informatiile primare.
3.3.2. Stabilirea marimii esantionului
Pentru determinatea marimii esantionului in cazul unei
esantionari aleatoare, am considerat atat nivelul de prezicere
al estimarii (eroarea admisa) cat si intervalul de incredere.
Am avut in vedere un nivel al erorii admise de ±3%, pentru un
nivel de incredere de 95% caruia, conform tabelului distributiei
z, ii corespunde valoarea 1,96.
Deoarece nu beneficiez de informatii anterioare despre p
(procentul celor care au raspuns “Da”), acesta va fi de 50%.
Marimea esantionului va fi:
unde Z2- patratul coeficientului z corespunzator nivelului de
incredere p- estimarea procentului in caz de succes q- estimarea
procentului in caz de insucces
E- nivelul erorii admise
Astfel:
Din motive financiare cercetarea reala se va efectua pe un
esantion de 50 de persoane.
Eroarea va fi de:
3.3.3 Alegerea unitatii de observare, de esantionare si de
analiza
Unitatea de esantionare este reprezentata de un element sau un
grup de elemente ce pot fi selectate pentru a forma esantionul.
Am ales ca unitate de esantionare, individul (persoana).De la
unitatile esantionului se obtin informatii pe baza carora se vor
trage concluziile valabile pentru intreaga populatie avuta in
vedere.
3.3.4 Alegerea metodei de esantionare
Pentru tema aleasa, “Atitudini, opinii si intentii ale
populatiei brasovene cu privire la oportunitatea sortarii
gunoiului menajer”, metoda de esantionare potrivita este
esantionarea in trepte.
Esantionarea in trepte presupune parcurgerea unor etape
succesive numite trepte. O prima treapta pentru prezentul studiu
o constituie selectarea cartierelor din orasul Brasov alese
pentru a face parte din esantion. Acest lucru il voi realiza
calculand 15% din numarul total de cartiere din orasul Brasov,
care este de 12. Rezultatul obtinut este 1.8, ceea ce
aproximativ inseamna alegerea a doua cartiere. Prin esantionarea
aleatoare simpla, am ales cartierele Astra si Racadau.
Urmatoarea treapta cuprinde 15% din numarul total de strazi din
cele doua cartiere alese, Astra si Bartolomeu. In cartierul
Astra exista 53 de strazi iar in cartierul Racadau, 75 strazi.
Calculand procentul de 15% din numarul total de strazi din
fiecare cartier in parte, am ajuns la urmatoarele rezultate :
studiul meu trebuie sa cuprinda aproximativ 8 strazi din
cartierul Astra si aproximativ 11 strazi din cartierul Racadau.
Din motive de timp, financiare si pentru ca aceasta cercetare
reprezinta un proiect realizat in cadrul Universitatii
Transilvania, din numarul rezultat de 8 strazi, respectiv 11,
din fiecare cartier pe care ar trebui sa le cercetez, voi alege
prin esantionare aleatoare simpla o strada din fiecare cartier.
In urma eantionarii aleatoare simple am ales din cartierul Astra
strada Muncitorilor, iar din cartierul Bartolomeu, strada De
Mijloc.
In continuare, de pe fiecare strada aleasa, din numarul total de
imobile, am ales aleator unul. De pe strada Muncitorilor am ales
blocul numarul B7, iar de pe strada De Mijloc am ales blocul
numarul 8.
Am continuat cu esantionarea aleatoare simpla si in ceea ce
priveste apartamentele selectate din blocurile mai sus
mentionate. Din fiecare apartament, din numarul total de
persoane, am chestionat o singura persoana cu varsta de peste 18
ani.
Astfel, in urma imbinarii metodei de esantionare in trepte cu
metoda de esantionare aleatoare simpla se poate stabili
esantionul reprezentativ pentru cercetarea avuta in vedere, care
priveste atitudinile si opiniile populatiei Brasovului cu
privire la oportunitatea sortarii gunoiului menajer.
3.3.5. Asigurarea reprezentativitatii esantionului
Reprezentativitatea esantionului este asigurata prin faptul ca
fiecare persoana are aceeasi sansa ca si celelalte de a fi
inclusa in esantion , elementele subiective ale favorizarii unor
persoane in operatiile de selectionare fiind reduse la minimum ,
prin alegerea intimplatoare dupa principiul tragerii la sorti.
O limita a erorii admise de 3% ar fi asigurat mai bine
reprezentativitatea esantionului. Reducand esantionul la 50 de
persoane garantez astfel reprezentativitatea esantionului cu o
eroare ±13,85% si cu un nivel de incredere de 95%.
Prin imbinarea metodei de esantionare in trepte cu metoda de
esantionare aleatoare simpla, adaptate pentru prezentul studiu,
din punct de vedere al structurii, reprezentativitatea
esantionului este asigurata.
3.3.6. Planificarea activitatii de teren
Din principalele metode de comunicare cu subiectii , am ales
anchetele fata in fata care sunt mai compelexe , astfel
pututindu-se obtine un control mai bun asupra conditiilor de
desfasurare a interviurilor. In timpul intervievarii ,
intrebarile au fost citite rar,clar, respectindu-se regulile
privind modul de punere a intrebarilor. Putem spune ca subiectii
au fost binevoitori facandule placere colaborarea in realizarea
acestei cercetari. De asemenea au fost clarificate anumite
intrebari cu un grad mai mare de complexitate , oferindu-le
subiectilor explicatii si indrumari fara a le influenta insa
opiniile.
3.3.7. Masuri preconizate menite sa conduca la reducerea erorii
aleatoare si a erorilor sistematice
Eroarea aleatoare se datoreaza variabilitatii sanselor de a face
parte din esantion. Asemenea erori sunt de neinlaturat atita
timp cit nu se recurge la marirea esantionului. Erorile
aleatoare sunt de neinlaturat mai ales atita timp cit avem un
esantion relativ redus ,de 50 de persoane . Eroarea sistematica
, in schimb , este generata de factori legati de imperfectiunea
procesului de esantionare .Eroarea sistematica legata de raspuns
se manifesta atunci cind unii subiecti dau raspunsuri care nu
corespund cu realitate.Au putut apare erori de consimtamint
(atunci cind respondentul raspunde ,,da” la orice intrebare )
precum si erori de reprezentare sociala ( cind subiectii au
dorit crearea unei impresii favorabile pentru pastrarea
prestigiului).
Cap.4 Analiza si interpretarea datelor primare si secundare
Intrebarea 1: Considerati ca, in prezent, populatia Brasovului
acorda importanta problemei sortarii gunoiului menajer?
In urma analizei datelor am observat ca 49 din totalul de 50 de
persoane intervievate (adica 98% din total) considera ca
populatia Brasovului nu acorda importanta problemei sortarii
gunoiului menajer.
Intrebarea 2: Care sunt cateva motive, pentru care credeti ca
cetatenii nu acorda importanta problemei sortarii gunoiului
menajer, in zilele noastre?
Group $V2 motive
(Value tabulated = 1)
Pct of Pct of
Dichotomy label Name Count Responses Cases
dezinteres V2.1 34 44.7 69.4 nu au timp V2.2 7 9.2 14.3 nu au
mijloacele necesare V2.3 31 40.8 63.3 altul V2.4 4 5.3 8.2
------- ----- ---- Total responses 76 100.0 155.1
1 missing cases; 49 valid cases
Din analiza datelor de mai sus rezulta ca motivul principal
pentru care nu se acorda importanta sortarii gunoiului menajer
de catre populatia brasoveana este „dezinteresul” (68% din
totalul de 50 de persoane intervievate), urmat indeaproape de
„lipsa mijloacelor necesare” (62% din totalul de 50 de persoane
intervievate). Pentru categoria „altul” au optat doar 8%(4
persoane) din totalul de 50 de persoane intervievate, acestea
considerand „lipsa educatiei” un motiv pentru neacordarea de
importanta sortarii gunoiului menajer.
Intrebarea 3: Cat de importanta este pentru dumneavoastra
problema sortarii gunoiului menajer?
In urma analizei datelor se observa ca majoritatea subiectilor
(54%) considera „importanta” problema sortarii gunoiului
menajer.
Repartizam frecventele in functie de caracteristica varsta:
Se observa ca odata cu cresterea varstei creste si importanta
acordata sortarii gunoiului menajer. Astfel pentru variantele
„foarte importanta” si „importanta” au optat doar 62,5% din cei
intre 18-25 de ani spre deosebire de 100% din cei peste 55 de
ani.
Intrebarea 4: In ce masura cunoasteti in ce consta sortarea
gunoiului menajer?
Din analiza datelor din tabelul de mai sus rezulta ca mai mult
de jumatate din subiectii intervievati (56%) cunosc intr-o mare
masura in ce consta sortarea gunoiului menajer.
Estimarea parametrilor populatiei:
- cu interval de incredere
Am ales un nivel de incredere de 95%, pentru care Z a/2 = ±1,96
Marimea esantionului: n = 50
Cu o probabilitate de 95% putem spune ca gradul de cunoastere al
populatiei privind sortarea gunoiului menajer este cuprins intre
a3.55 ; 4.01i.
Intrebarea 5: Va sortati gunoiul menajer?
Din analiza datelor de mai sus rezulta ca majoritatea
subiectilor intervievati (96%) nu-si sorteaza gunoiul menajer.
Repartizam frecventele in functie de caracteristica varsta:
Estimarea parametrilor populatiei:
- Punctuala q = 1 -; p = 1- 0.04 = 0.96 p = 4% q = 96%
- Cu interval de incredere
Am ales un nivel de incredere de 95% pentru care care Z a/2 =
±1,96
Marimea esantionului: n = 50
Cu o probabilitae de 95% garantez ca procentul celor ce isi
sorteaza gunoiul menajer se situeaza in intervalul a1.429%;
9.429%i.
Intrebarea 6: Care este materialul din gunoiul menajer pe care
il sortati cel mai des?
Din analiza datelor de mai sus rezulta ca materialul cel mai des
sortat de subiectii intervievati este hartia.
Intrebarea 7: In ce masura considerati ca actiunea dvs. de
sortare a gunoiului menajer reduce nivelul de poluare?
Din analiza datelor de mai sus rezulta ca subiectii care-si
sorteaza gunoiul menajer (4% din totalul celor intervievati)
considera ca actiunea lor reduce in foarte mare masura nivelul
de poluare.
Intrebarea 8: Care este motivul pentru care nu va sortati
gunoiul menajer?
Din analiza tabelului de mai sus rezulta ca majoritatea
subiectilor (54% din 50 de persoane) care nu-si sorteaza gunoiul
menajer fac acest lucru din cauza ca nu au mijloacele necesare.
Pe loc secund cu un procent de 22% dintr-un total de 50 de
subiecti, se afla varianta „nu consider ca am vreo obligatie”.
Intrebarea 9: In viitor intentionati sa va sortati gunoiul
menajer?
Din tabelul de mai sus rezulta ca numarul celor care nu-si vor
sorta gunoiul menajer nici pe viitor (26 de persoane) este mai
mare decat a acelora care vor face acest lucru (22 de persoane).
Repartizam frecventele in functie de caracteristica venit:
Observam ca cei mai multi din cei care intentioneaza sa-si
sorteze gunoiul menajer pe viitor (13 persoane din 48 de
respondenti) au venituri intre 4 si 6 milioane.
Intrebarea 10: Care sunt motivele care v-au facut sa luati
aceasta decizie? (de sortare a gunoiului menajer in viitor)
Group $V10 motive
(Value tabulated = 1)
Pct of Pct of
Dichotomy label Name Count Responses Cases
campaniile de informare ale mass-mediei V10.2 10 38.5 45.5
introducerea obligativitatii sortarii V10.3 11 42.3 50.0 altul
V10.4 5 19.2 22.7
------- ----- ---- Total responses 26 100.0 118.2
28 missing cases; 22 valid cases
Din analiza datelor de mai sus rezulta ca motivul principal de
luare a deciziei de sortare a gunoiul menajer in viitor este
introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer, cu o
frecventa de 22% din totalul de 50 de persoane. Pe loc secund,
cu o frecventa de 20% din cei 50 de subiecti, se afla campaniile
de informare intreprinse de mass-media.
Intrebarea 11: Considerati ca nesortarea gunoiului menajer duce
la poluarea mediului inconjurator?
Din datele de mai sus rezulta ca numarul celor care considera ca
nesortarea gunoiului menajer duce la poluarea mediului (42,
adica 84% din totalul celor 50 de persoane) este mai mare decat
a celor care nu cred acest lucru (8, adica 16% din cei 50 de
subiecti)
Intrebarea 12: De ce credeti ca nesortarea gunoiului menajer nu
polueaza mediul?
Din analiza datelor de mai sus se observa ca din totalitatea de
8 raspunsuri valide acestea s-au impartit in mod egal intre
primele 2 variante de raspuns: „materialele din gunoi nu sunt
poluante si sunt biodegradabile”.
Intrebarea 13: Cat de periculoasa considerati ca este poluarea
datorata cantitatilor mari de gunoi menajer?
Din analiza tabelelor observam ca scorul mediu este 4,17 ceea ce
pe o scala de la 1 la 5 arata ca subiectii considera periculoasa
poluarea datorata cantitatilor mari de gunoi menajer. Ponderea
cea mai mare a subiectilor intervievati (36%) a optat pentru
varianta „foarte periculoasa”.
Estimarea parametrilor populatiei:
- cu interval de incredere
Am ales un nivel de incredere de 95%, pentru care Z a/2 = ±1,96
Marimea esantionului: n = 50
Cu o probabilitate de 95% putem spune ca gradul de cunoastere al
populatiei privind periculozitatea poluarii datorate
cantitatilor mari de gunoi menajer este cuprins intre a3.23 ;
3.76i.
Intrebarea 14: Va rugam sa ordonati urmatoarele materiale ale
gunoiului menajer in functie de gradul de poluare pe care
credeti ca le au.
Rasp. 1 2 3 4 5 Scor
Hartia 0 7 8 16 11 157
Plasticul 18 11 7 5 1 86
Sticla 10 14 6 5 7 111
Fierul 0 9 21 12 0 129
Substantele organice 14 1 0 4 23 147
Se calculeaza scorul general:
Hartie: (7*2)+(8*3)+(16*4)+(11*5)=157
Plastic: (18*1)+(11*2)+(7*3)+(5*4)+(1*5)=86
Sticla: (10*1)+(14*2)+(6*3)+(5*4)+(7*5)=111
Fierul: (9*2)+(21*3)+(12*4)=129
Substantele organice: (14*1)+(1*2)+(4*4)+(23*5)=147
Din calculul scorului general -; determinat ca o masura a
produsului dintre numarul de ordine al preferintei si numarul
corespunzator de optiuni -; rezulta urmatoarea ordonare a
materialelor in functie de poluarea lor (scorul cel mai mic va
indica materialul cel mai poluant): Plastic -; locul 1; Sticla
-; locul 2; Fierul -; locul 3; Subst. Organice -; locul 4;
Hartia -; locul 5.
Intrebarea 15: Care este consecinta cea mai periculoasa a
poluarii cu gunoaie menajere?
Modulul - frecventa maxima absoluta este inregistrata de al
doilea motiv : contaminarea apelor, aerului, solului. Acest
modul are valoarea 2 ceea ce inseamna ca in proportie de 54%
contaminarea apelor, aerului, solului este considerata
consecinta cea mai periculoasa a poluarii cu gunoaie menajere.
Intrebarea 16: Aveti cunoastinta de posibilitatea valorificarii
gunoiului menajer?
Din analiza datelor rezulta ca numarul celor care nu au
cunostinta de posibilitatea valorificarii gunoiului menajer (60%
din cei 50 de subiecti intervievati) este mai mare decat a celor
care sunt constienti de aceasta posibilitate.
Repartizam frecventele obtinute mai sus in functie de
caracteristica „ultima scoala absolvita”:
Estimarea parametrilor populatiei:
- Punctuala q = 1 -; p = 1- 0.40 = 0.60 p = 40% q = 60%
- Cu interval de incredere
Am ales un nivel de incredere de 95% pentru care care Z a/2 =
±1,96
Marimea esantionului: n = 50
Cu o probabilitae de 95% garantez ca procentul celor care au
cunostinta de sortarea gunoiului menajer se situeaza in
intervalul a26.43%; 53.56%i
Intrebarea 17: In ce masura va sunt cunoscute metodele de
valorificare a gunoiului menajer?
Din datele de mai sus se observa ca variantele „mare” si „nici
mare/nici mica” au avut cea mai mare frecventa de raspunsuri
(45% din cei 20 de subiecti care au raspuns la aceasta
intrebare).
Intrebarea 18: Care din metodele de mai jos sunt cunoscute de
dvs.?
Group $V18 metode
(Value tabulated = 1)
Pct of Pct of
Dichotomy label Name Count Responses Cases
reciclarea hartiei V18.1 20 43.5 100.0 vinderea deseurilor
metalice V18.2 17 37.0 85.0 realizarea compostului V18.3 2 4.3
10.0 reutilizarea deseurilor in gospodarie V18.4 5 10.9 25.0
alta V18.5 2 4.3 10.0
------- ----- ---- Total responses 46 100.0 230.0
30 missing cases; 20 valid cases
Din analiza datelor de mai sus se observa ca metoda cea mai
cunoscuta de valorificare a gunoiului menajer este reciclarea
hartiei (cu o frecventa de 20 persoane din tot atatea posibile),
urmata de vinderea deseurilor metalice (cu o frecventa de 17
persoane care au ales aceasta varianta).
Intrebarea 19: Ce material al gunoiului menajer l-ati
valorificat cel mai mult?
Din analiza datelor de mai sus rezulta ca materialul care este
cel mai mult valorificat de subiectii intervievati este hartia
(65% din totalul de 20 de persoane care au raspuns la aceasta
intrebare).
Intrebarea 20: Cum apreciati gradul de implicare al
institutiilor publice de profil in activitatea de sortare a
gunoiului menajer?
Scor=a(+3*5)+(+2*2)+(+1*8)+(-1*8)+(-2*18)+(-3*9)i/50=-0.88
Observam ca respondentii au o parere pe ansamblu negativa despre
gradul de implicare al institutiilor publice in activitatea de
sortare a gunoiului menajer.
Intrebarea 21: Cunoasteti faptul ca in curand sortarea gunoiului
menajer va deveni obligatorie?
Din analiza datelor de mai sus rezulta ca este mai mare numarul
celor care nu cunosc ca sortarea gunoiului menajer va deveni
obligatorie.Acestia reprezinta 58% din totalul de 50 de
respondenti.
Intrebarea 22: Precizati gradul in care considerati importanta
introducerea obligativitatii sortarii gunoiului menajer in
vederea reducerii poluarii mediului?
Se observa ca majoritatea respondentilor considera foarte
importanta si importanta introducerea obligativitatii sortarii
gunoiului menajer.
Repartizam frecventele obtinute in functie de caracteristica
sex:
Din analiza tabelului de mai sus rezulta ca femeile acorda mai
multa importanta introducerii obligativitatii sortarii gunoiului
menajer in vederea reducerii poluarii decat barbatii.
Intrebarea 23: In ce masura sunteti de acord cu introducerea
obligativitatii sortarii gunoiului menajer?
Din analiza tabelelor rezulta camajoritatea subiectilor
intervievati sunt de acord cu introducerea obligativitatii
sortarii gunoiului menajer.
Estimarea parametrilor populatiei:
- cu interval de incredere
Am ales un nivel de incredere de 95%, pentru care Z a/2 = ±1,96
Marimea esantionului: n = 50
Cu o probabilitate de 95% putem spune ca gradul de acord al
populatiei privind introducerea obligativitatii sortarii
gunoiului menajer este cuprins intre a3.96 ; 4.44i.
Intrebarea 24: Va rog sa va exprimati gradul dvs. de acord sau
dezacord in legatura cu urmatoarele afirmatii:
Din analiza datelor pentru prima afirmatie rezulta ca cea mai
mare parte a respondentilor sunt de acord ca nivelul de educatie
influenteaza decisiv interesul manifestat pentru sortarea
gunoiului menajer.
Din analiza tabelului de mai sus rezulta ca majoritatea
respondentilor (62% din cei 50 de subiecti) au ales varianta
„acord total” pentru afirmatia a doua, ceilalti 38% optand
pentru varianta „acord”.
Intrebarea 25: Incercuiti valoarea care exprima importanta pe
care o acordati urmatoarelor aspecte legate de sortarea
gunoiului menajer:
Voi calcula pentru fiecare aspect media pentru aprecierea
importantei acordate fiecarei caracteristici :
1. Reducerea poluarii mediului inconjurator:
Din calculul mediei se observa ca brasovenii considera reducerea
poluarii mediului inconjurator o caracteristica foarte
importanta.
2. Reducerea cheltuielilor de salubrizare:
Din calculul mediei se observa ca brasovenii considera reducerea
cheltuielilor de salubrizare o caracteristica importanta.
3. Economisirea resurselor naturale:
Deci respondentii considera economisirea resurselor naturale un
aspect important.
4. Obtinerea de bani din valorificarea acestuia:
Subiectii intervievati considera obtinerea de bani din
valorificarea gunoiului menajer un aspect important.
Intrebarea 26: In ce categorie de varsta va incadrati?
Din analiza datelor de mai sus rezulta ca majoritatea
respondentilor sunt persoane cu varsta cuprinsa intre 46 si 55
de ani (14% din cei 50 de subiecti).
Intrebarea 27: Ultima scoala absolvita de dvs. este:
Din tabelul de mai sus rezulta ca majoritatea celor intervievati
(34% din totalitatea respondentilor) au absolvit ultima data o
scoala postliceala.
Intrebarea 28: Ocupatia dvs. este:
32% din respondenti au optat pentru varianta de raspuns „alta
profesie” printre aceste alte profesii numarandu-se: consilier
juridic, croitoreasa, tinichigiu, tamplar, informatician, sudor,
vanzator, sofer, gardian public, paznic, reprezentant vanzari,
instalator, etc.
Intrebarea 29: Intre ce limite se incadreaza venitul
dumneavoastra?
Din analiza datelor de mai sus se observa ca majoritatea
respondentilor (50% din totalul lor) au venituri cuprinse intre
2 mil. si 4 mil., iar 44% din ei au veniturile cuprinse intre 4
si 6 milioane.
Intrebarea 30: Sexul interlocutorului:
Se observa ca esantionul ales este destul de omogen din punct de
vedere al distributiei pe sexe: 52% - masculin; 48% - feminin.
Testarea ipotezelor:
Ipoteza 1:
H0: Cel mult 30% din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul
menajer.
H1: Mai mult de 30% din populatia Brasovului isi sorteaza
gunoiul menajer.
Am folosit raspunsurile de la intrebarea nr. 5:
Marimea esantionului este de 50 de persoane. Avem un test
unilateral dreapta cu ipotezele:
H0: =30%
H1: >30%
Se accepta un nivel de semnificatie a=0,05. Ca urmare valoarea
teoretica a lui z =1,64.
Regula de decizie este: - acceptam H0 daca zobs. £1,64
- respingem H0 si acceptam H1 daca zobs.>1,64
Se estimeaza marimea abaterii standard:
Se determina raportul critic: zobs.<za Þ se accepta ipoteza nula
H0 : Cel mult 30% din populatia Brasovului isi sorteaza gunoiul
menajer.
Ipoteza 2:
H0: Cel mult 50% din populatia brasoveana cunoaste faptul ca
gunoiul menajer poate fi valorificat.
H1: Mai mult de 50% din populatia brasoveana cunoaste faptul ca
gunoiul menajer poate fi valorificat.
Am folosit raspunsurile de la intrebarea nr. 16:
Marimea esantionului este de 50 de persoane. Avem un test
unilateral stanga cu ipotezele:
H0: =50%
H1: >50%
Se accepta un nivel de semnificatie a=0,05. Ca urmare valoarea
teoretica a lui z =1,64.
Testam ipoteza nula prin utilizarea intervalului de incredere.
-za*sp £ p £ + za*sp
=50% p=
50-1,64*7,07 £ p £ 50+1,64*7,07 Û 38,40 £ p £ 61,59 zobs.=
-za < zobs. < za Þ Se accepta ipoteza nula H0: Cel mult de 50%
din populatia brasoveana cunoaste faptul ca gunoiul menajer
poate fi valorificat.
Ipoteza 3:
H0: Cel mult 60% din populatia Brasovului e constienta de
efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.
H1: Mai mult de 60% din populatia Brasovului e constienta de
efectele poluarii datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.
Am folosit raspunsurile de la intrebarea nr. 11:
Marimea esantionului este de 50 de persoane. Avem un test
unilateral dreapta cu ipotezele:
H0: =60%
H1: >60%
Se accepta un nivel de semnificatie a=0,05. Ca urmare valoarea
teoretica a lui z =1,64.
Regula de decizie este: - acceptam H0 daca zobs. £1,64
- respingem H0 si acceptam H1 daca zobs.>1,64
Se estimeaza marimea abaterii standard:
Se determina raportul critic: zobs. > za Þ se respinge ipoteza
nula H0 si se accepta ipoteza alternativa H1: Mai mult de 60%
din populatia Brasovului e constienta de efectele poluarii
datorate cantitatilor mari de gunoi menajer.
Testarea diferentelor dintre medii si a diferentelor dintre
procente
1.Voi testa diferenta dintre diferitele nivele de varsta si
masura in care se cunoaste in ce consta sortarea gunoiului
menajer.
Ho: Nu exista diferente semnificative intre diferitele nivele de
varsta si masura in care se cunoaste in ce consta sortarea
gunoiului menajer.
H1: Exista diferente semnificative intre diferitele nivele de
varsta si masura in care se cunoaste in ce consta sortarea
gunoiului menajer.
Masura in care se cunoaste in ce consta sortarea gunoiului
menajer Varsta Total
Sub 45 ani Peste 45 ani
Foarte mica masura 1 0 0 0
2 2 3 5
3 2 7 9
4 20 8 28
Foarte mare masura 5 1 7 8
Total 25 25 50
Raportul critic (RC) se compara cu za/2 care are valoarea 1.96.
RC<1.96 deci se accepta Ho: Nu exista diferente semnificative
intre diferitele nivele de varsta si masura in care se cunoaste
in ce consta sortarea gunoiului menajer.
2.Voi testa daca exista diferente intre nivelele de varsta ale
populatiei in cadrul procentului celor care intentioneaza in
viitor sa-si sorteze gunoiul menajer
Ho: Nu exista diferente intre nivelele de varsta ale populatiei
in cadrul procentului celor care intentioneaza in viitor sa-si
sorteze gunoiul menajer
H1: Exista diferente intre nivelele de varsta ale populatiei in
cadrul procentului celor care intentioneaza in viitor sa-si
sorteze gunoiul menajer.
Intentionati in viitor sa va sortati gunoiul menajer? Varsta
Sub 45 ani Peste 45 ani
Nu 60% 47.82%
Da 40% 52.17%
Procent 40% 52.17%
RC>-1.96 se accepta Ho: Nu exista diferente intre nivelele de
varsta ale populatiei in cadrul procentului celor care
intentioneaza in viitor sa-si sorteze gunoiul menajer.
Analiza legaturii dintre doua variabile
Ipoteza 4:
H0: Diferitele nivele de varsta nu exercita o influenta
semnificativa asupra activitatii de sortare a gunoiului menajer
de catre populatia brasoveana.
H1: Diferitele nivele de varsta au o influenta semnificativa
asupra activitatii de sortare a gunoiului menajer de catre
populatia brasoveana.
Datorita faptului ca marimea mica a esantionului nu ne permite
sa impartim subiectii in doua parti, voi face o testare
univariata. Al doilea subesantion care ar trebui realizat il voi
constitui dintr-o distribuite medie a valorilor.
Nivelul importantei Varsta TOTAL
Esantion real Distributie medie
1(neimportanta) 0 10 10
2 0 10 10
3 12 10 22
4 27 10 37
5(foarte importanta) 11 10 21
TOTAL 50 50 100
Utilizez testul Kolmogorov-Smirnov pentru testarea ipotezei (am
in vedere o variabila nominala+variabila ordinala).
H0: Diferenta maxima dintre frecventele cumulate ale celor doua
grupuri este 0.
H1: Diferenta maxima dintre frecventele cumulate ale celor doua
grupuri este diferita de 0
Regula de decizie: - daca Dcalc=Da, se accepta H0;
- daca Dcalc>Da, se accepta H1;
Dcalc= maxkaF1(k)-F2(k)i n1= 50(subiectii din esantionul real);
n2=50(subiectii din distribuita medie);
Nivelul importantei Varsta Esantion real Distrib. medie ¦F1-F2¦
f. necum f. cum f. necum f. cum
1(neimportanta) 0.000 0.000 0.200 0.200 0.200
2 0.000 0.000 0.200 0.400 0.400
3 0.240 0.240 0.200 0.600 0.360
4 0.540 0.780 0.200 0.800 0.020
5(foarte importanta) 0.220 1.000 0.200 1.000 0.000
Dcalc= 0,400
Pentru n=50 si un nivel de semnificatie de 0,05
Dcalc > Dteoretic => se accepta ipoteza alternativa H1 :
„Diferitele nivele de varsta au o influenta semnificativa asupra
activitatii de sortare a gunoiului menajer de catre populatia
brasoveana.”
Ipoteza 5:
H0: Exista legatura intre nivelul de educatie al populatiei
brasovene si sortarea gunoiului menajer.
H1: Nu exista legatura intre nivelul de educatie al populatiei
brasovene si sortarea gunoiului menajer.
Voi folosi testul ?2 :
Eij = (total linia i)*(total coloana j)/(total general)
E11 = 2*48/50 = > E11 = 1,92
E25 = 8*2/50 => E25 = 0,32 c2calc = Oij - valoare observata Eij
- valoare asteptata c2calc=2,704
Pentru un nivel de semnificatie de 0,05 si grade de libertate
(2-1)*(5-1)=4, ?2teoretic=9,49.
?2calc(=2,704) < ?2teoretic (=9,49) => se accepta ipoteza nula:
„Exista legatura intre nivelul de educatie al populatiei
brasovene si sortarea gunoiului menajer.”
Pentru a determina intensitatea legaturii dintre variabile vom
calcula coeficientul de contingenta C: unde:
C = coeficientul de contingenta c2 = valoarea calculata a lui c2
in cazul celor doua variabile nominale n = marimea esantionului
Legatura care exista intre variabile este de intensitate slaba
deoarece C=0.22.
Voi calcula coeficientul T al lui Ciuprov pentru a determina
intensitatea legaturii:
Legatura care exista intre nivelul de educatie al populatiei si
sortarea gunoiului menajer este o legatura slaba.
1. Legatura dintre sexul respondentului si sortarea gunoiului
menajer.
Voi folosi testul c2 pentru a afla daca exista vreo legatura
intre sexul respondentilor si sortarea gunoiului menajer.
H0 : Nu exista o legatura intre sexul respondentilor si sortarea
gunoiului menajer.
H1 : Exista o legatura intre sexul respondentilor si sortarea
gunoiului menajer
.
c2calc = Oij - valoare observata Eij - valoare asteptata
c2calc=1.923
Pentru un nivel de semnificatie de 0,05 si grade de libertate
(2-1)*(2-1)=1, ?2teoretic=3.84.
?2calc(=1.923) < ?2teoretic (=3.84) => se accepta ipoteza nula:
„Nu exista o legatura intre sexul respondentilor si sortarea
gunoiului menajer.”
2. Legatura intre varsta subiectilor si cunoasterea
posibilitatii de valorificare a gunoiului menajer.
Voi folosi testul c2 pentru a afla daca exista vreo legatura
intre varsta respondentilor si cunoasterea posibilitatii de
valorificare a gunoiului menajer.
H0 : Nu exista legatura intre varsta subiectilor si cunoasterea
posibilitatii de valorificare a gunoiului menajer.
H1 : Exista legatura intre varsta subiectilor si cunoasterea
posibilitatii de valorificare a gunoiului menajer.
c2calc = Oij - valoare observata Eij - valoare asteptata
c2calc=17.6
Pentru un nivel de semnificatie de 0,05 si grade de libertate
(2-1)*(5-1)=4, ?2teoretic=9.49.
?2calc(=17.6) > ?2teoretic (=9.49) => se accepta ipoteza H1
:Exista legatura intre varsta subiectilor si cunoasterea
posibilitatii de valorificare a gunoiului menajer.
Pentru a determina intensitatea legaturii dintre variabile vom
calcula coeficientul de contingenta C: unde:
C = coeficientul de contingenta c2 = valoarea calculata a lui c2
in cazul celor doua variabile nominale n = marimea esantionului
Legatura care exista intre variabile este de intensitate medie
deoarece C=0.51.
In continuare, voi calcula coeficientul V al lui Cramer in
acelasi scop si anume de a vedea intensitatea legaturii dintre
variabile.
Legatura care exista intre variabile este de intensitate medie
deoarece V=0.59
3. Legatura dintre caracteristica varsta si intentia de a-si
sorta gunoiul menajer in viitor:
Voi folosi testul c2 pentru a afla daca exista vreo legatura
intre varsta si intentia de sortare a gunoiului menajer in
viitor.
H0 : Nu exista o legatura intre varsta respondentilor si
intentia de sortare a gunoiului menajer in viitor.
H1 : Exista o legatura intre varsta respondentilor si intentia
de sortare a gunoiului menajer in viitor.
c2calc = Oij - valoare observata Eij - valoare asteptata
c2calc=19.9
Pentru un nivel de semnificatie de 0,05 si grade de libertate
(2-1)*(5-1)=4, ?2teoretic=9.49.
?2calc(=19.9) > ?2teoretic (=9.49) => se accepta ipoteza H1 :
Exista o legatura intre varsta respondentilor si intentia de
sortare a gunoiului menajer in viitor.
Voi calcula coeficientul T al lui Ciuprov pentru a determina
intensitatea legaturii:
Legatura care exista intre varsta si intentia de sortare a
gunoiului menajer in viitor este o legatura medie.
In continuare, voi calcula coeficientul V al lui Cramer in
acelasi scop si anume de a vedea intensitatea legaturii dintre
variabile.
Legatura care exista intre variabile este de intensitate medie
deoarece V=0.63
Pentru a determina intensitatea legaturii dintre variabile vom
calcula si coeficientul de contingenta C:
Legatura care exista intre variabile este de intensitate medie.
4. H0 : Nu exista diferente intre variantele esantionului in
functie de varsta, in ceea ce priveste masura cunoasterii a ceea
ce inseamna sortarea gunoiului menajer.
H1 : Exista diferente intre variantele esantionului in functie
de varsta, in ceea ce priveste masura cunoasterii a ceea ce
inseamna sortarea gunoiului menajer.
Realizam analiza variantei prin metoda Anova:
Se observa din tabel ca Fcalc.=0.7
Se afla valoarea critica a lui F din tabelul distributiei F
avand in vedere nivelul de semnificatie stabilit, 0,05 si
numarul gradelor de libertate pentru numarator (4) si pentru
numitor (45), acesta fiind Ft=2.01
Deoarece Fcalc.< Ft rezulta ca se accepta ipoteza H0 : Nu exista
diferente intre variantele esantionului in functie de varsta, in
ceea ce priveste masura cunoasterii a ceea ce inseamna sortarea
gunoiului menajer.
Cap. 5 Concluzii
In lucrarea de fata au fost studiate atitudinile,opiniile si
intentiile populatiei brasovene cu privire la oportunitatea
sortarii gunoiului menajer. In urma analizei datelor am observat
ca respondentii isi sorteaza gunoiul menajer in proportie de 4%
, cel mai sortat material al gunoiului menajer fiind hartia.
Sortarea gunoiului menajer este influentata de nivelul de
educatie. Varsta subiectilor nu influenteaza aceasta activitate.
Din analiza datelor rezulta ca motivul principal pentru care nu
se acorda importanta sortarii gunoiului menajer de catre
populatia brasoveana este „dezinteresul” (68% din totalul de 50
de persoane intervievate), urmat indeaproape de „lipsa
mijloacelor necesare” (62% din totalul de 50 de persoane
intervievate). Alte persoane considera „lipsa educatiei” un
motiv pentru neacordarea de importanta sortarii gunoiului
menajer.
Mai mult de jumatate din subiectii intervievati (56%) cunosc
intr-o mare masura in ce consta sortarea gunoiului menajer.
Din analiza datelor mai rezulta ca numarul celor care considera
ca nesortarea gunoiului menajer duce la poluarea mediului este
de 42 de persoane din totalul de respondenti, (adica 84% din
totalul celor 50 de persoane).
Se mai observa ca numarul celor care nu au cunostinta de
posibilitatea valorificarii gunoiului menajer (60% din cei 50 de
subiecti intervievati) este mai mare decat a celor care sunt
constienti de aceasta posibilitate.
Din analiza datelor mai rezulta ca este mai mare numarul celor
care nu cunosc ca sortarea gunoiului menajer va deveni
obligatorie.Acestia reprezinta 58% din totalul de 50 de
respondenti.
In incheiere sugerez populatiei brasovene sa se implice mai mult
in activitatea sortarii gunoiului menajer, deoarece aceasta este
o problema foarte importanta in zilele noastre. De asemenea
sugerez si statului sa se implice mai mult atat in activitati de
sortare directa a gunoiului menajer, cat si in activitati de
informare a populatiei despre aceasta problema.
Universitatea Transilvania Brasov
Facultatea de Stiinte Economice
Sectia Marketing
Nr. Chestionar:_________
Data interviului:________
CHESTIONAR
In vederea efectuarii unei cercetari pentru cunoasterea
atitudinilor si opiniilor privind oportunitatea sortarii
gunoiului menajer, a masurii in care populatia este interesata
si se implica in activitatea de sortare a gunoiului menajer, va
rugam sa aveti amabilitatea de a raspunde la urmatoarele
intrebari.
Raspunsurile dumneavoastra sunt foarte importante pentru reusita
cercetarii si va asiguram ca vor ramane strict confidentiale!
1. Considerati ca, in prezent, populatia Brasovului acorda
importanta problemei sortarii gunoiului menajer?
____DA ; (treceti la intrebarea nr. 3)
(1)
____NU ;
(2)
2. Care sunt cateva motive, pentru care credeti ca cetatenii nu
acorda importanta problemei sortarii gunoiului menajer, in
zilele noastre?
r Dezinteres r Nu au timp r Nu au mijloacele necesare r Altul
(care anume?)…………
3. Cat de importanta este pentru dumneavoastra problema sortarii
gunoiului menajer?
______ ______ ______ ______ ______
Foarte Importanta nici importanta/ putin neimportanta
Importanta nici neimportanta importanta
(Marcati cu X una din treptele scalei ce corespunde opiniei
dumneavoastra)
4. In ce masura cunoasteti in ce consta sortarea gunoiului
menajer? (Alegeti un nivel intre cele 2 limite, considerand
egala distanta intre 2 intervale)
Foarte mare 5 4 3 2 1 foarte mica
5. Va sortati gunoiul menajer?
r DA r NU (treceti la intrebarea nr. 8)
6. Care este materialul din gunoiul menajer pe care il sortati
cel mai des?
______ ______ ______ ______ ______ ______
Hartia Plasticul Fierul Sticla Substantele Altul organice (care
anume)
7. In ce masura considerati ca actiunea dvs de sortare a
gunoiului menajer reduce nivelul de poluare?
_____ _____ _____ _____ _____ foarte mare nici mare/ mica foarte
mare nici mica mica
(treceti la intrebarea nr. 11)
8. Care este motivul pentru care nu va sortati gunoiul menajer?
r Nu consider interesant acest gen de activitate r Nu am timp r
Nu stiu despre ce este vorba r Nu consider ca am o obligatie in
acest sens r Nu am mijloacele necesare r Altul (care
anume?).....................................
9. In viitor intentionati sa va sortati gunoiul menajer?
r DA r NU (treceti la intrebarea nr. 11)
10. Care sunt motivele care v-au facut sa luati aceasta decizie?
r Sfaturile prietenilor r Campaniile de informare intreprinse de
mass -; media r Introducerea obligativitatii sortarii gunoiului
menajer r Altul (care
anume?).....................................................
11. Considerati ca nesortarea gunoiului menajer duce la poluarea
mediului inconjurator?
r DA (treceti la intrebarea nr. 13) r NU
12. De ce credeti ca nesortarea gunoiului menajer nu polueaza
mediul?
r Materialele din gunoiul menajer nu sunt poluante r Majoritatea
materialelor din gunoiul menajer sunt biodegradabile r Exista o
buna organizare a colectarii si depozitarii deseurilor r Altul
(care anume?)........................
(treceti la intrebarea nr. 16)
13. Cat de periculoasa considerati ca este poluarea datorata
cantitatilor mari de gunoi menajer? (Alegeti un nivel intre cele
2 limite, considerand egala distanta intre 2 intervale)
Inofensiva 1 2 3 4 5 Foarte periculoasa
14. Va rugam sa ordonati urmatoarele materiale ale gunoiului
menajer in functie de gradul de poluare pe care credeti ca le au
(se acorda cifra 1 materialului care credeti ca este cel mai
poluant, cifra 2 celui de pe locul secund, s.a.m.d.):
____hartia
____plasticul
____sticla
____fierul
____substantele organice
15. Care este consecinta cea mai periculoasa a poluarii cu
gunoaie menajere?
r riscuri pentru sanatatea populatiei r contaminarea apelor,
aerului si solului r mirosuri neplacute r afectarea peisajelor r
alta(care anume?).................................
16. Aveti cunostinta de posibilitatea valorificarii gunoiului
menajer?
r DA r NU (treceti la intrebarea nr. 20)
17. In ce masura va sunt cunoscute metodele de valorificare a
gunoiului menajer?
____ ____ ____ ____ ____ foarte mare nici mare/ mica foarte mare
nici mica mica
18. Care din metodele de mai jos sunt cunoscute de dvs.?
(se vor alege variantele de raspuns corespunzatoare)
r reciclarea hartiei r vinderea deseurilor metalice r realizarea
compostului din sunstantele organice r reutilizarea deseurilor
menajere in gospodarie r alta(care
anume?)...............................................
19. Ce material al gunoiului menajer l-ati valorificat cel mai
mult?
r hartie r plastic r sticla r fier r substante organice r
materiale textile
20. Cum apreciati gradul de implicare al institutiilor publice
de profil in activitatea de sortare a gunoiului menajer?
(incercuiti o singura cifra)
+3
+2
+1 gradul de implicare al institutiilor publice
-1
-2
-3
21. Cunoasteti faptul ca in curand sortarea gunoiului menajer va
deveni obligatorie?
r DA r NU
22. Precizati gradul in care considerati importanta introducerea
obligativitatii sortarii gunoiului menajer in vederea reducerii
poluarii mediului?
______ ______ ______ ______ ______
Foarte Importanta nici importanta/ putin neimportanta
Importanta nici neimportanta importanta
23. In ce masura sunteti de acord cu introducerea
obligativitatii sortarii gunoiului menajer?
Acord 5 4 3 2 1 Dezacord total total
24. Va rog sa va exprimati gradul dvs. de acord sau dezacord in
legatura cu urmatoarele afirmatii (notati cu X una din cele 5
trepte ale scalei, de la fiecare afirmatie, care exprima opinia
dvs.).
« Nivelul de educatie influenteaza decisiv interesul manifestat
pentru sortarea gunoiului menajer.
______ ______ ______ ______ ______ acord acord nici acord/
dezacord dezacord total nici dezacord total
« O mai intensa informare a cetatenilor, de catre institutiile
publice de profil, ar duce la o mai buna intelegere a
importantei sortarii gunoiului menajer.
______ ______ ______ ______ ______ acord acord nici acord/
dezacord dezacord total nici dezacord total
25. Incercuiti valoarea care exprima importanta pe care o
acordati urmatoarelor aspecte legate de sortarea gunoiului
menajer:
Aspecte Foarte Neimportant important
- reducerea poluarii mediului inconjurator 5 4 3 2 1
- reducerea cheltuielilor de salubrizare 5 4 3 2 1
- economisirea resurselor naturale 5 4 3 2 1
- obtinerea de bani din valorificarea acestuia 5 4 3 2 1
26. In ce categorie de varsta va incadrati?
r 18 -; 25 ani r 26 -; 35 ani r 36 -; 45 ani r 46 -; 55 ani r
peste 55 de ani
27. Ultima scoala absolvita de dvs. este:
r scoala gimnaziala r scoala profesionala r liceul r scoala
postliceala r facultate/postuniversitara
28. Ocupatia dvs, este:
r inginer/ economist/ patron r muncitor/ maistru r functionar/
technician r medic/ profesor r elev/ student r pensionar/
casnica r alta profesie (care anume?)...........................
29. Intre ce limite se incadreaza venitul dumneavoastra?
r sub 2.000.000 lei r 2.000.000 -; 4.000.000 lei r 4.000.001 -;
6.000.000 lei r peste 6.000.001 lei
30. Sexul interlocutorului:
r Masculin r Feminin
*****************************************************
Page 1 of 1