URI:
   DIR Return Create A Forum - Home
       ---------------------------------------------------------
       Forum Practic
  HTML https://practic.createaforum.com
       ---------------------------------------------------------
       *****************************************************
   DIR Return to: Marketing
       *****************************************************
       #Post#: 190--------------------------------------------------
       Analizati un fapt social, politic sau cultural din perspectiva
       teoriilor comunic
   DIR By: iulianstoian
       Date: January 14, 2015, 5:31 pm
       ---------------------------------------------------------
       Primul pas in realizarea lucrarii este definirea situatiei.
       Faptul social ales spre analiza este campania P.R. „Initiativa
       scolara Kraft Foods Romania” si concursul „Si eu mananc
       sanatos.”
       Intrebarile care se pun sunt:
       1. Cui se adreseaza campania?
       Elevilor din clasa a III-a din diferite orase.
       2. Care sunt partile implicate?
       Invatatori, elevi parinti.
       3. Cat dureaza campania?
       Octombrie 2001 -; 17 iunie 2002.
       Obiectivul campaniei: educarea publicului larg privind politica
       firmei Kraft.
       Audienta: Copiii determina atat forma mesajului (text,
       imagine-poster, carte de povesti), cat si mediul de desfasurare
       a campaniei, care este scoala.
       Unghiul de prezentare este unul nou si interesant (povestea,
       posterul).
       Ideea-cheie este: „Si eu mananc sanatos”
       Termenul -; limita de incheiere a concursului este 8 mai 2002
       cand se evalueaza lucrarile. (vezi Anexa Regulamentul
       concursului)
       Profilul cititorului „tipic”, al publicului tinta este: elev de
       9-10 ani din oras inclusiv Bacau. Emitatorul a tinut seama de
       atitudinile lui, de ce ii place si ce nu.
       Tipul de audienta: Subiecti indecisi.La varsta lor tot au
       opinii, dar acestea nu sunt cristalizate pe deplin, ceea ce lasa
       loc de persuadare, in mod special a unui astfel de grup.
       Cine?
       Emitator
       Ce spune?
       Mesaj
       Schema 2.1.1.
       Formula lui Lasswell si elementele corespunzatoare procesului
       comunicarii Prin ce canal?
       Mijloc de comunicare
       Cui?
       Receptor
       Cu ce efect?
       Efect
       Cine?
       Emitator: Kraft Foods Romania prin PRAIS Corporate
       Comunication.
       Ce spune?
       Mesaj: „Si eu mananc sanatos”
       Prin ce canal?
       Mijloace de comunicare: hartia prin text si imagine, verbal de
       catre invatator.
       Cui?
       Receptor: elevii claselor a III-a, invatatori
       Cu ce efect?
       Efectul imediat este realizarea lucrarilor de creatie pentru
       proza si desen la concursul „Si eu mananc sanatos” si efectul de
       lunga durata ar fi cresterea vanzarilor firmei Kraft.
       Din schema lui Lasswell privind campurile de cercetare am ales
       analiza continutului. Continutul cuprinde cartea de povesti si
       posterul. (vezi Anexa 3,4,5 si 6 )
       EFECTELE ADVERTAISING-ULUI ASUPRA CULTURII SI SOCIETATII
       RELATII DE DEPENDENTA FATA DE ADVERTAISING SI CONTINUTUL
       SPECIFIC AL ADVERTAISING-ULUI
       Pasul 1
       Receptor selectiv Observator intamplator
       Expunere selectiva (pe baza (expunere intamplatoare) unuia sau
       mai multor tipuri de relatii de dependenta)
       Se activeaza relatia de dependenta in timpul expunerii
       SAU Nu are loc nici o activare a relatiilor de dependenta-IESIRE
       Pasul 2.
       Cu cat este mai mare INTENSITATEA relatiilor de dependenta, cu
       atat este mai mare gradul de:
       STIMULAREA COGNITIVA (ex. atenA (ex. atentie)
       STIMULAREA AFECTIVA (ex. sentimente aprobatoare/dezaprobatoare)
       Pasul 3.
       Cu cat este mai intensa STIMULAREA, cu atat este mai accentuata
       IMPLICAREA IN PROCESAREA INFORMATIEI
       Pasul 4.
       Cu cat este mai mare IMPLICAREA, cu atat este mai mare
       probabilitatea ca ADVERTAISING-UL SA INDUCA EFECTE COGNITIVE,
       AFECTIVE,
       SI COMPORTAMENTALE
       SCHEMA 4.3.2.
       Procesul prin care se creeaza dependenta de advertaising a
       membrilor audientei
       (DeFleur si Ball-Rokeach, 1989)
       Dat fiind ca in fiecare ora se prezinta elevilor cate o aventura
       a eroilor Arlechino si Colombina, in Tara Nutritiei, se creeaza
       o relatie de dependenta fata de continutul campaniei Kraft.
       Intensitatea relatiilor de dependenta fiind mare, creste
       stimularea cognitiva, atentia si stimularea afectiva, aprobare
       fata de actiunile eroilor si dezaprobare fata de actiunile
       vrajitoarei. stimularea fiind intensa, elevii se implica in
       procesarea informatiei si apoi exista probabilitatea ca aceasta
       campanie sa induca efecte cognitive, afective si comportamentale
       de hranire in mod sanatos.
       Plecand de la nivelul trebuintelor primare, foamea, campania
       Kraft incearca sa se axeze pe evaluarea efectului pe care il au
       asupra elevilor niste „personaje” precum Proteinele, Glucidele,
       Grasimile, Vitaminele, Sarurile minerale, Laptele, Carnea, Oul
       si Condimentele, Legumele, Fructele, Cerealele, Zaharul,
       Lichidele. Individul si receptarea sunt determinate strict de
       modelul cultural, de modalitati si dominante de traditie. In
       basmul „Aventuri in Tara Nutritiei” se folosesc miteme precum
       vrajitoarea cea rea si urata, tipuri umane: cuplul de
       indragostiti Arlechino si Colombina. Cuplul de indragostiti nu
       apartine traditiei romanesti, ci celei italiene din comedia
       dell’arte . Dar, dupa cum precizeaza povestea, „Fat-Frumos nu
       mai putea nici macar incaleca pe murgul fermecat”. (Vezi anexa
       5)
       Destinatorii, locuitorii pamantului, trimit subiectii, Arlechino
       si Columbina, sa caute obiectul, chipurile furate ale regilor
       Tarii Nutritiei. Cautarea se face pentru destinatari, copiii.
       Prejudicierea, furtul chipurilor regilor creeaza locuitorilor
       dorinta de a recupera obiectul. Schimbarea subiectului este
       produsa de destinator: „cineva va merge in Nutritia, va gasi
       chipurile regilor si va afla de la ei care este leacul.”
       Arlechino si Colombina sunt modalizati printr-o calitate:
       „copiii, singurii care pot calatori in lumea povestilor datorita
       imaginatiei lor, ar putea fi salvatorii.” Proba de calificare a
       celor doi eroi consta tocmai in aceasta modalizare. Ei capata
       competenta prin hranirea cu alimentele principale: laptele,
       carnea, ouale, legumele si fructele, cerealele, zaharul,
       lichidele, dar si cu substante nutritive: proteinele, glucidele,
       lipidele, vitaminele, sarurile minerale. Proba decisiva,
       performanta, consta in traversarea Tarii Nutritiei.
       Eroii sunt ajutati de adjuvanti: alimentele, Substantele
       nutritive, Anticorpii aflati in antagonism cu opozantii,
       Microbii, supusii vrajitoarei, antieroul. Ca si in orice basm,
       sunt doua taramuri: Tara Nutritiei opusa tarii Anemiei.
       Antieroul , vrajitoarea este reprezentata imagistic ca avand
       ochii galbeni, fata albastru-violet semitransparenta, pletele
       violacee. Are cativa dinti, negi pe barbie si nas. Ea incearca
       sa-si sporeasca maretia purtand pe cap o palarie mare cu
       catarama. Microbii sunt verzi, au gheare la maini si picioare si
       au cucuie datorita loviturilor date de adjuvanti. Un anticorp e
       in armura, are scut si sulita cu steag, Oul si Rosia au cate un
       pumnal, Morcovul un baston (vezi Anexa).
       S-a construit un univers diegetic, o lume fictionala populata de
       obiecte si fiinte imaginare, construite de catre lector prin
       „cooperarea interpretativa” de care vorbeste Umberto Eco.
       Acestei lumi, Tara Nutritiei, i se fixeaza limite materiale:
       hotarul este pana la Tara Anemiei.
       Formula narativa adoptata este povestea. In „Aventuri in Tara
       Nutritiei” intalnim urmatoarele secvente narative:
       1. O succesiune minimala de evenimente: Arlechino si Colombina
       parcurg mai multe teritorii pana ajung in Tara Anemiei unde o
       distrug pe vrajitoare. Povestea curge temporal, de la un t
       initial, furtul fetelor imparatilor, spre un t final, cand
       vrajitoarea plezneste.
       2. Prezenta cel putin a unui actor in ipostaza individuala sau
       colectiva. Subiectii umani, Arlechino si Colombina, dau unitate
       actiunii fiind un element indispensabil pentru orice naratiune.
       3. O intriga -; succesiunea cronologica a evenimentelor, o
       relatie narativa de consecventa.
       4. O maxima morala, o evaluare finala: Ca sa nu va atace
       microbii, mancati alimentele care trebuie, in cantitatea care
       trebuie.
       Afisul (vezi Anexa 3) cuprinde imaginea a doi copii, o fata si
       un baiat care sunt aflati in varful unui munte constituit din
       alimente. Figura lor arata voiosie. Amandoi au privirea
       orientata spre receptor, in fata. Baiatul are capul orientat
       spre stanga, ea are capul orientat spre el. privirea in fata
       este indiciul cautarii contactului cu receptorul. Chiar daca
       privesc in fata, orientarea capetelor arata ca ei se afla totusi
       in poveste. Gura deschisa indica dorinta de comunicare. Mesajul
       este optimist, iar mesajul ei verbal este un ecou al mesajului
       baiatului. Arborand surasul si aerul degajat, cei doi incearca
       sa induca receptorului sentimentul ca un schimb intre
       el-emitator si el-receptor este de bun augur. A comunica
       inseamna a incerca sa-l convingi pe celalalt, pe baza
       asemanarii, de sanatatea ta de spirit, care se vede si in
       textura pielii (copiii sunt rosii in obraji si au o culoare a
       pielii ce radiaza de sanatate). Baiatul are maneca scurta pentru
       asi arata muschii intr-un gest de ridicare al bratului si de
       indoire a cotului in unghi drept pentru a i se vedea pielea
       bratului.
       Mana dreapta, a exercitiului puterii ia fata de dupa umeri, iar
       mana stanga o foloseste pentru demonstratie. Muschii ii permit
       lui sa imbratiseze protector fetita. Imaginea baiatului „eu asa
       cum vreau sa fiu vazut aici” primeaza asupra lui „eu care ma las
       vazut”.Copiii fac din propria imagine prototipul unui nou model
       social: copilul care consuma alimente sanatoase oferite de firma
       Kraft. Conform lui Barthes, etosul este: „Sa ne recunoasteti, sa
       ne apreciati, sa ne iubiti” si el constituie principala baza de
       argumentare.
       Spatiul e deschis, iarba simbolizand viata. Fundalul e alb,
       semnificand deschidere, liniste si pace si focalizand imaginea
       spre ceea ce e colorat. Diagonala principala desparte umanul de
       materia vegetala si animaliera. Baiatul e imbracat in verde si
       albastru, coloristica a unor entitati masculine (singular).
       Verde este ardeiul, albastru e pestele si laptele. Fata e in
       galben si rosu. Galbena e floarea-soarelui, ceapa, rosii sunt
       rosia si ciresele. Dublul simbol floare si soare,
       floarea-soarelui, e situat in punctul de fuga. Deasupra capului
       copiilor scrie sloganul: „Si eu mananc sanatos”, cu aceeasi
       culoare ca si coperta cartii de povesti.
       Anumite dorinte ascunse ale copilului, anumite pulsiuni precum
       de a manca mult si bine sunt apelate prin stimulii si
       componentele simbolice: peste, ardei, morcov, lapte, cirese,
       rosie, usturoi, floarea-soarelui, ou, ceapa, mar. Alimentele
       sunt valorizate, dorinta de obtinere a lor (in poveste copiii
       cauta chipul Imparatului Carne, chipul Laptelui, al Imparatului
       Legumelor si Fructelor, al Mariei-Sale Graul, al Printului Zahar
       si al Printesei Apa) este aceeasi cu dorinta de identificare
       constituita pe valorizarea subiectului insusi, valorizare
       dependenta de achizitia obiectului. Constituirea obiectului in
       obiect de valoare, in obiect al dorintei este un procedeu de
       valorizare simbolica prin semantizarea unui obiect simplu in
       subiect al unei prejudecati de valoare. Raportul antologic
       obiectiv al obiectului cu lumea devine unul simbolic, obiect de
       consum care si-a schimbat statutul de substantiv comun in
       substantiv propriu. Sau dupa cum remarca Baudrillard, „semnele
       publicitare ne vorbesc de obiecte, dar fara sa le descrie in
       fapt, ele trimit la obiecte reale ca la o lume absenta. Ele sunt
       literalmente „legenda”, adica sunt acolo pentru a fi citite
       practic”. obiectele estfel valorizate intra in sistemul
       standing-ului, relatia sa sociala cu alti consumatori.
       Discursul primeste doua dimensiuni axiologice: produsul
       (laptele, carnea, ouale,etc.) este valorizat pozitiv, alte
       produse sunt valorizate negativ (cafeaua, alcoolul, condimentele
       si dulciurile in exces). Subiectul consumator (fetita, baiatul,
       Arlechino, Colombina) aflat in relatie cu produsul este pozitiv,
       subiectul care nu este in relatie cu produsul este negativ (un
       copil anemic, cu microbi). Obiectele sunt clasificate in bune si
       rele, dezirabile si indezirabile. Alimentele sunt
       antropomorfizate si transpuse intr-o relatie de afectivitate ce
       presupune o permanenta lupta, o relatie de razboi cu un inamic,
       microbii. Idealizarea prin imagine devine reala, unul din
       procedeele cele mai importante ale unui demers publicitar fiind
       acela de a vizualiza un concept sau o idee, un fel de
       obiectivare a impresiei, ceea ce l-a facut pe Brune sa ajunga la
       urmatoarea pastisa: „Vizualizeaza, vizualizeaza, vizualizeaza si
       tot ramane ceva.”
       Receptorul vede o situatie paradoxala: mananc vs. sanatos. El
       porneste in cautarea temeiului situatieii paradoxale.: se poate
       manca si nesanatos? Asadar toti mancam, dar este bine sa vedem
       ce si cat mancam. Copii se identifica unei idei daca ideea
       atinge una din dorintele lor (hranirea). Sloganul „Si eu mananc
       sanatos” propune o actiune care convine receptorului (a manca).
       Copiii din imagine par familiari receptorului, iar figura lor
       inspira incredere. Ideea e clara: „mananc sanatos.” Argumentul e
       de ordin rational, dat fiind ca tinta e compusa din subiecti
       nehotarati. Campania a folosit o strategie bazata pe recompensa:
       tabara. Sloganul pastreaza un schelet stereotip minimal comun
       (si eu mananc bine) in ce priveste structura sintactica: subiect
       -; predicat -; complement. S-au pastrat numarul de cuvinte
       pentru pastrarea ritmului si termenii-reper: eu/mananc.
       In campania Kraft, functia referentiala a limbajului, care
       antreneaza mesajul pe context, pe referent, apare in fisele
       didactice si in cartea „Aventuri in Tara Nutritiei” unde se
       ofera informatii de ordin nutritionist. Functia emotiva a
       limbajului apare in slogan, unde ipostaza subniectivitatii e
       construita inspre identificare din partea receptorului astfel ca
       eu devine tu, iar noi (fetita, baiatul), devine voi. Functia
       emotiva e una simulata, pentru ca ea trimite la conativ. Cand
       spun „Si eu mananc sanatos”, de fapt exprima: „trebuie sa
       mananci sanatos”. Functia conativa apare intr-o forma ascunsa.
       Ea e prezenta prin folosirea caracterelor de dimensiuni mari la
       scrierea sloganului, prin folosirea culorilor contrastante:
       culorile complementare rosu (fusta fetei) vs. verde (bluza
       baiatului). Sloganul conduce emitatorul si receptorul la un
       consens: alimentele din imagine trebuie consumate.
       Discursul publicitar din autocolant este de tip
       comunicare-referent, axat pe produs, iar sloganul foloseste
       comunicarea-emitator axata pe competenta lui:”Si eu mananc
       sanatos”. Discursul este de tip implicare minimala (Learn do
       like), fondata pe informare (learn), trecand prin cumparare (do)
       si apoi evaluarea produsului (like). Principiul de argumentatie
       este: „ eu mananc sanatos, dar altii nu mananca sanatos”.
       Miscarea argumentativa se poate reduce la: Daca mananci sanatos,
       atunci nu esti anemic. Sloganul se bazeaza pe o schema de
       actiune care normeaza activitatea si reprezentarea lumii, pe o
       praxeograma: trebuie sa mananci sanatos, adica peste, ardei,
       morcov, lapte etc. Privind copiii din afis, elevul face apoi o
       confruntare cu propriul chip si propria fizionomie. Fara o
       confruntare cu lumea reala se obtine un simulacru de adevar.
       Procedeele descriptive folosite sunt: aspectualizare prin
       fragmentarea totului in parti (alimentele sunt prezentate drept
       subiecti individuali), punerea in evidenta a calitatilor
       totului. (Priviti cum arata cei doi copii!), relationare prin
       asimilarea comparativa prin care totul se descrie prin analogie
       cu alte entitati (eu/tu). Dupa prezentarea imaginii, prin
       slogan, partile (alimente, copii) sunt redenumite la sfarsitul
       relatiei de descriere. Sloganul ofera specificitate ( a manca),
       credibilitate (mananc sanatos), simplicitate, introduce o
       valoare noua („sanatos”). Timpul prezent arata un mesaj activ.
       Diateza activa si vocabularul familiar fac ca sloganul sa fie
       usor decriptat. Pronumele personal eu arata ca emitatorul si
       receptorul sunt una. Formatul afisului este tip specimen.
       Axa perceptiei
       Relatia dintre cel care comunica
       M si lumea evenimentelor
       Selectie
       E’ Context E
       Grad de acces Eveniment
       Om sau masina
       Canale
       Mijloace de Axa mijloacelor si controlului comunicare Relatia
       dintre cel care comunica
       Control si produsul comunicarii
       S E
       Forma Continut
       SCHEMA 2.3.1.
       Modelul multifunctional elaborat de Gerbner: M percepe E ca E’
       (Gerbner, 1956)
       Selectia e facuta de emitator in contextul consumului actual de
       alimente, elevii avand permanent acces la eveniment (consumul
       alimentar). Controlul emitatorului privind primirea produsului
       comunicarii s-a facut prin intocmirea unui borderou de
       distribuire a materialelor in scoli, a unui borderou de
       distribuire a cartilor pe clasa, a unei fise a lucrarii
       castigatoare pe clasa, a unei fise a lucrarii castigatoare pe
       scoala, a unui borderou de distribuire a diplomelor si
       autocolantelor. Forma este una scrisa, iar continutul consta in:
       13 fise didactice pentru invatator, o carte de povesti, un
       autocolant afisat in clasa, invitatia de participare,
       regulamentul de desfasurare a concursului.
       Urmarind modelul lui Gerbner privind imaginea, observam ca in
       afis, cei doi copii, pornind de la un eveniment, senzatia de
       foame, comunica altor copii „ Si eu mananc sanatos”, evenimentul
       fiind perceput de catre destinatar prin chiar actul autohranirii
       elevului cu alimente naturale, caci acesta este efectul de la
       sursa la destinatar. Sursa, baiatul. comunica prin voce, dar si
       imagistic (ceapa, mar, usturoi, seminte de floarea-soarelui,
       rosie, peste, ardei, cartof, morcov, lapte, cirese, carnat, ou)
       urmatorul continut: „Sunt puternic pentru ca mananc sanatos,
       adica alimentele expuse”.
       Receptorul, elevul are un comportament care depinde de imaginea
       sa despre sine (pozitiva sau negativa), de structura de
       personalitate (este voluntar sau mai putin voluntar), de
       apartenenta lui la o audienta, clasa, de mediul social al
       receptorului (scoala, orasul, grupul de prieteni). In functie de
       aceasta elevul accepta mesajul fara rezerve, fara a simti ca
       invatatorul exercita asupra lui presiuni sau constrangeri.
       Conform teoriei stimul-raspuns, mesajul campaniei „Initiativa
       scolara Kraft Foods Romania” a fost conceput si transmis intr-o
       modalitate sistemica pe scara larga, elevilor clasei a III-a. El
       vizeaza maximizarea receptarii si a reactiei (desene, compuneri)
       la nivel colectiv. Receptorii, elevii, sunt egali ca pozitie si
       valoare. Campania vizeaza o schimbare de comportament a
       elevilor, anume consumarea unei cantitati minime din fiecare
       aliment de baza, pentru a furniza corpului o nutritie sanatoasa:
       - „trebuie neaparat sa beti doua cani cu lapte pe zi”;
       - „mancati cam 100-130 de grame de carne pe zi”;
       - „Copiilor li se recomanda sa consume 5-6 oua pe saptamana”;
       - „sa nu uitati sa mancati in fiecare zi cat mai multe fructe si
       legume, proaspete sau sub forma de sucuri naturale”;
       - „Sa nu uitati ca aveti nevoie de cereale cam o jumatate de
       paine pe zi si inca 40 de grame de alte produse din cereale”;
       - „si nu uitati sa beti cat mai multa apa si sucuri naturale,
       iar dulciurile sa le consumati moderat”.
       Modelul de inceput al comunicarii de masa
       ADVERTAISING
       = Persoane izolate constituind o masa
       Modelul fluxului in doi pasi
       ADVERTAISING
       = Lider de opinie
       = Persoane aflate in contact social cu lider de opinie
       SCHEMA 3.2.1. Modelul fluxului in doi pasi al influentei
       advertaising-ului, comparativ cu modelul traditional al
       comunicarii de masa (derivat din teoria lui Katz si Lazarsfeld,
       1955)
       Elevii nu stau izolati, raspunsul si reactia la campania Kraft
       sunt mediate si influentate de liderul de opinie, invatatorul.
       Elevii pot avea fata de mesaj o reactie de acceptare sau de
       respingere, ei sunt activi in receptare prin contactul personal
       cu invatatorul sau cu ceilalti elevi. Ca lider de opinie,
       invatatorul este o constiinta responsabila si o interfata
       sociabila. Chiar daca exista invatatorul, totusi mai importanta
       este influenta campaniei Kraft asupra individului.
       Urmarind modelul actiunii sociale al lui Renckstorf, observam
       cum campania Kraft, considerand trasaturile individuale si
       sociale ale sinelui (trebuinte primare, profil psihologic,
       statut social), defineste o situatie (cum se hranesc copiii de
       10 ani), tematizeaza mesajul: realizeaza „Initiativa scolara
       Kraft Foods Romania” si concursul „Si eu mananc sanatos” si
       descopera o situatie problematica: Oare elevii de clasa a III-a
       mananca sanatos? Alege asadar drept mediu social institutia
       scolara. Ofera elevilor o motivatie: un concurs cu premii pentru
       a cauta solutia la intrebarea „Cum ne hranim sanatos?”. Elevii
       actioneaza, iau o decizie, fac desenele si compunerile, iar in
       actiunea exterioara utilizeaza informatia. Asteapta apoi
       evaluarea: rezultatul concursului si obtinerea unei mai bune
       stari de sanatate. Este posibil ca in urma campaniei, in
       comportamentul alimentar al elevilor sa fi intervenit schimbari.
       Dupa modelul discursiv al lui Fiske, intrucat in povestea
       „Aventuri in Tara Nutritiei” realismul este mai mic, receptorul,
       elevul este solicitat. Pornind de la un mesaj oferit si
       receptat, urmarit cu atentie, invatatorul obtine de la elevi un
       mesaj acceptat. Important este feedback-ul, drept pentru care
       programul are drept finalitate o tabara de cinci zile in zona
       Brasovului unde se va face un program educational variat. Am
       ales acest fapt social, campania Kraft, intrucat am participat
       la ea in calitate de consilier educativ. Analiza realizata poate
       fi folosita atat in studiul de imagine, cat si in studiul de
       text, respectiv slogan. Consider asadar ca am facut analiza din
       motive pragmatice deoarece este mai bine sa alegi un studiu de
       caz cu care esti familiarizat. Nu am tratat advertaising-ului
       contextul modelului general al comunicarii mediatice sau in
       campul cercetarii comunicarii lingvistice standard. Este vorba
       de un tip de comunicare cu totul speciala, care nu poate fi
       explicata complex prin schemele habituale unilaterale si liniare
       ce au populat cercetarea domeniului. Cel mai important argument
       impotriva simplificarii analizei comunicarii publicitare este
       legat de faptul ca ne aflam in fata unei comunicari simbolice
       care de multe ori eclipseaza total dimensiunea economica a
       fenomenului publicitar. In opinia unui cunoscut analist al
       comunicarii publicitare, L. Spitzer: „Cauzalitatii noastre
       cotidiene (legile cererii si ofertei, productiei masificate si
       scaderii continue a preturilor) ii sunt substituite si alte legi
       (legile naturii si ale miracolului); asupra realitatii noastre
       de toate zilele se suprapune o alta realitate, ca un vis. Totul
       se petrece ca si cum, in cadrul expresiei creative intr-un cadru
       comercial, scopul comercial, care este vanzarea si constituirea
       profitului, a disparut. Ca si cum lumea afacerilor n-ar avea
       decat sa culeaga darurile naturii si sa le aduca fiecarui amator
       individual -; intr-o existenta idilica si plina de armonie cu
       natura.” Aceasta realitate simbolica se suprapune peste cea
       reala si, printr-un efect de circularitate, conditioneaza si
       structura discursului publicitar. Modalitatea cea mai simpla de
       abordare a comunicarii publicitare este plasarea in interiorul
       teoriei austiene luand in considerare cele trei dimensiuni ale
       discursului: locutorie, ilocutorie si perlocutorie. Primele doua
       dimensiuni privesc componenta lingvistica, ultima se refera la
       efectele discursului publicitar. Actul comunicational e
       indirect, dominat de un act ilocutoriu directiv de natura
       implicita, act ilocutional directiv disimulat sub forma unuia
       constatativ, publicitatea facand o serie de constatari in
       legatura cu un produs sau consumator (spune ca produsul exista,
       are anumite calitati), astfel ca actul de limbaj este explicit
       constatativ si implicit directiv. Astfel actul ilocutoriu
       constatativ se asociaza cu o intentie perlocutorie de tipul a-l
       face sa creada ceva ( produsele Kraft sunt sanatoase) pe
       destinatar, se conjuga cu actul ilocutoriu directiv, de intentie
       perlocutorie de genul fa-l sa faca ceva (consuma produse Kraft).
       Activitatea campaniei Kraft este una vampirica. Fie ca este
       mascata intr-o forma etimematica, sub forma narativa de cele mai
       multe ori, modelul discursiv ales este argumentare indirecta,
       discursul simbolic care-si mascheaza statutul persuasiv.
       Intensul bombardament publicitar, aglomeratia mediatica,
       mecanismele de aparare ale individului impotriva publicitatii
       sunt argumente care fac ca functia fatica acampaniei Kraft sa
       fie importanta. Impotrivindu-se zgomotelor si bruiajului,
       campania este orientata inspre a-si afirma prezenta ( Initiativa
       scolara Kraft Foods Romania), spre a mentine contactul (marca
       Kraft nu inceteaza sa vi se adreseze) si de a aduna la un loc
       (Kraft este peste tot, si in scoli). Campania Kraft ia forma
       caritatii sau schimbului social echivalent.
       Asa cum noteaza Umberto Eco in Tratatul de semiotica generala,
       campania atrage atentia pentru a stimula atentia receptorului
       „si pentru a-l convinge sa traga concluzii implicate de
       premisele propuse, trebuie sa prezentam propriul discurs intr-un
       mod inedit, incarcandu-l cu podoabe si surprize, astfel incat sa
       oferim, macar la nivelul expresiei, o anumita doza de informatie
       proaspata.” Informatia proaspata consta in identificarea sub
       forma „personajelor” a alimentelor „sanatoase”. Alimentele sunt
       figurate prin text si imagine, imaginea si textul sunt percepute
       in cadrul unui univers de semnificatie omogen. A arata inseamna
       a demonstra, a se impune vederii. Imaginea afisului
       hipercodifica, conoteaza valori sociale si morale. Mesajul
       primeste realism prin imaginea celor doi copii care au
       consistenta reala. Idealizarea prin imagine devine reala, unul
       din procedeele cele mai importante ale unui demers publicitar
       fiind acela de a vizualiza un concept sau o idee, un fel de
       obiectivare a impresiei. Irealul este cel mai adesea obiectivat
       prin acest procedeu care produce cel mai bine conotatia.
       Discursul publicitar este un subtil amestec intre genul
       deliberativ si cel epidictic. Genul epidictic este cel care ne
       furnizeaza cele mai multe argumente, este prezent cel mai
       puternic. In Tratatul de argumentare, Perelman si
       Olbrechts-Tyteca considera ca „…discursul epidictic constituie
       partea centrala a artei persuasiunii si neintelegerea
       manifestata pana acum 0este generata de o falsa conceotie fata
       de efectele argumentarii.” Eficienta unei argumentari a fost
       analizata mai ales ca exercitiu intelectual de adeziune la
       anumite argumente. Prin discursul epidictic nu se cauta un acord
       exprimabil imediat, insa se intaresc predispozitiile pentru
       actiune, in sensul ca se subliniaza adezinea la anumite valori,
       pregatind terenul pentru alegerea individului. Epidicticul are o
       cota de optimism. Sinteza dintre cele doua tipuri de discursuri
       (deliberativ si epidictic) a fost remarcata inca de Aristotel si
       este deosebit de importanta. Cele doua tipuri de discursuri
       performeaza doua functii importante ale limbajului: functia
       descriptiva si functia argumentativa. Imposibilitatea de a
       critica produsele concurente, interdictia de a face publicitate
       comparativa sunt numai doua argumente pentru faptul ca este
       necesar ca publicitatea sa fie elogiu prin excelenta. Este
       necesar ca o campanie sa cunoasca foarte bine publicul caruia i
       se adreseaza si de a pune aceasta cunoastere in modalitatile de
       adaptare a discursului la acesta. Nu se pot construi retete
       universale de discurs persuasiv, argumentarea persuasiva
       trebuind sa fie mereu adaptata publicului vizat: “Fiecare mediu
       poate fi caracterizat prin opiniile sale dominante, prin
       convingeri indiscutabile, prin premise care sunt admise fara
       ezitare, aceste concepte facand parte din cultura mediului
       respectiv si orice emitator trebuie sa se adapteze la macesta.in
       acelasi timp, dincolo de luarea in considerare a valorilor
       receptorului, trebuie sa tinem cont si de activismul
       publicului.Dupa cum nota Bourdieu, discursul depinde in mare
       masura de conditiile de receptare: enunturile noastre sunt deja
       supradeterminate de universul imaginarului care defineste
       competenta lingvistica ainterlocutorului. In plus, orice discurs
       vizeaza un rezultat, un raspuns din partea interlocutorului.
       Raspunsul asteptat va avea o influenta asupra constructiei
       discursului pe care un locutor il performeaza.
       Nu trebuie sa analizam complexe relatii de semnificatie si
       intrepatrunderi intre planuri ontologice atunci cand incercam sa
       ne ocupam semiotic de o realitate semnificanta cum este
       publicitatea. Dupa parerea lui A.J. Greimas, intr-o serie de
       lucrari personale sau ale Grupului de Cercetare
       Semio-lingvistica pe care l-a fondat, “a face semiotica inseamna
       a te apleca asupra oricarei relatii concrete cu sens, un studiu
       a tot ceea ce comporta sens, indiferent ca e vorba de un text
       sau un discurs de la tribuna sau orice alta manifestare
       semnificanta: o imagine, un comportament, un gest, obiectele de
       sens fiind singurul material de analiza a semioticianului”. In
       analiza de factura semiotica contextul in care apar aceste
       obiecte de sens (contextul comunicarii) este luat in considerare
       numai in masura in care este un obiect de sens. El va fi
       incadrat ansamblului acestor realitati detinatoare de sens.
       Demersul semiotic si semiologic va fi un domeniu al
       interdisciplinaritatii care nu gusta inefabilul comunicarii
       publicitare. Nu vom spune in nici un caz pe parcursul analizei
       noastre ca “publicitatea convinge ca este frumoasa” sau pentru
       ca este atat de polisemica incat fiecare gaseste ceva care sa-l
       subjuge. Nu inseamna ca aceste afirmatii nu sunt adevarate, noi
       insa vom prefera sa identificam conditiile in care se produce un
       sens social. Un alt element al demersului nostru este incercarea
       de a descrie un sistem de relatii ce formeaza invarianti ai
       productiei de sens prin intermediul a ceea ce noi am numit
       comunicarea simbolica. Simbolurile pe care le analizam sunt
       diverse si de naturi diferite, dar nu primesc valoare decat in
       contextele comunicationale in care sunt inserate. In acest sens
       L. Hjelmslev nota: “Semnificatiile numite lexicale ale anumitor
       semne nu sunt decat semnificatii contextuale, artificial izolate
       sau parafrazate. Luat izolat, nici un semn nu are semnificatie.
       In domeniul marcketingului comunicational, domeniu in care ne
       plasam noi cercetarea, interpretarea are ca scop analiza
       sistemului de relatii care produc semnificatia simbolurilor din
       cadrul mesajelor publicitare.
       Ocupat de tot mai multi specialisti in comunitare, domeniul
       publicitar este in ultimii ani terenul unor dezbateri de idei
       deosebit de interesante. Incepute la mijlocul anilor ’80, aceste
       dezbateri au pus in lumina o serie de strategii de semnificare
       si constructie comunicationala. D. Ogilvy considera ca
       publicitatea trebuie sa fie coerenta, adevarata, credibila si
       agreabila. Autorul francez considera ca cea mai buna metoda este
       o publicitate factuala si informativa, eficienta ei venind din
       onestitatea si castigarea unei credibilitati sigure si durabile.
       Publicitatea reprezinta si modifica raportul de prezentare. Ea
       creaza o multitudine de puncte de vedere din perspectiva carora
       putem iubi sau ura un lucru. Gandire laterala este aceasta
       bizara maniera de a deplasa subiectul in permanena de a deplasa
       subiectul in permanenta pentru a-l revedea intr-o maniera noua,
       semnificativa, diferita, emotionanta. Cu totul o alta viziune
       asupra comunicarii publicitare are J. M. Dru: “…pentru ca un
       mesaj sa fie verosimil nu ajunge sa spunem adevarul. Trebuie sa
       cercetam ceea ce va fi sursa de credibilitate, factorul care
       determina adeziunea…”. Sau mai departe: “…criteriul
       credibilitatii nu este pertinent. Este cazul campaniilor unde
       dimensiunea rationala a mesajului este slaba. In fine, J.
       Seguela, probabil cel mai mare creator al acestui secol:
       “Publicitatea trebuie sa stearga plictiseala cumparaturilor
       cotidiene imbracand in vis produsele care, fara ea n-ar fi decat
       ceea ce sunt”.
       Toate aceste sunt programe ce dezbat probleme legate de
       existenta unui sens care preexista relatiei comunicationale
       (functia reprezentationala) versus un sens care este construit
       de mesajul publicitar (functia constructiva a limbajului). Se
       instaureaza o opozitie intre valoarea inerenta produsului (care
       va fi exploatata de catre publicitate) si valoarea noua, creata
       prin intermediul constructiei mesajului publicitar. Cultura
       romana este conceptuala si ideatica. Ea contine idei, stiluri si
       estetisme avand functia de a seduce facand apel la
       sensibilitate: face pe oameni sa rada, sa planga, ii
       emotioneaza, ii face sa viseze, drept pentru care s-a realizat
       concursul de proza.
       Discursul substantialist refuza toate formele de discursivitate
       care nu au produsul in centrul constructiei de sens. Este
       respinsa flamboianta constructie mitica ori malitiozitatea
       discursului ironic pentru a se prezenta ceea ce J.Feldman
       considera ca este esentialul, produsul, singurul element al
       comunicarii care este “inteles” de catre toti, singurul sens
       care poate fi partajat de intreaga comunitate. Produsul are o
       valoare proprie, nu trebuie valorizat de discurs, are o serie de
       calitati care trebuie puse in lumina prin comunicare, trebuie
       transformat in vedeta.
       BIBLIOGRAFIE
       1. Aumont, Jacques, L’Image,Editions Nathan, Paris, 1990.
       2. Baudrillard, Jean, Le Systeme des objets, Editions
       Gallimard,1968.
       3. Bourdieu, Pierre, Ratiuni practice. O teorie a actiunii,
       Editura Meridiane, Bucuresti, 1999.
       4. Bourdieu, Pierre, Regulile artei, Editura Univers, Bucuresti,
       1998.
       5. Dancu, Vasile Sebastian, Comunicarea simbolica. Arhitectura
       discursului publicitar, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, pp.
       125-150, 195-215.
       6. Foucault, Michel, Cuvintele si lucrurile, Editura Univers,
       Bucuresti, 1996, pp. 44-57.
       7. Gleizal, Jean-Jacques, Arta si politicul, Editura Meridiane,
       Bucuresti, 1999.
       8. Mattelart, Armand si Mattelart, Michele, Istoria teoriilor
       comunicarii, Editura Polirom, Iasi, 2001.
       9. Roventa Frumusani, Daniela, Argumentarea. Modele si
       strategii, Editura All, 2000.
       10. Salavastru, Constantin, Discursul puterii, Institutul
       European, Iasi, pp.223-343.
       11. Stoichita, Victor Ieronim, Efectul Don Quijote, Editura
       Humanitas, 1995, pp. 49-55.
       
       *****************************************************
       Page 1 of 1