DIR Return Create A Forum - Home
---------------------------------------------------------
Forum Practic
HTML https://practic.createaforum.com
---------------------------------------------------------
*****************************************************
DIR Return to: Marketing
*****************************************************
#Post#: 189--------------------------------------------------
AMPLASAREA MAGAZINULUI
DIR By: iulianstoian
Date: January 14, 2015, 5:29 pm
---------------------------------------------------------
Problema implantarii unui magazin nu se pune pentru un
comerciant deja instalat intr-un loc care poate fi excelent sau
mediocru. Ea se pune comerciantului care vrea sa creeze o noua
afacere fie prin cumpararea unui spatiu existent, fie prin
constructia altuia. k6k13ko
Fundamentarea deciziilor privind proiectarea noilor magazine,
precum si remodelarea celor existente pentru a fi rentabilizate
se sprijina pe cunoasterea riguroasa a factorilor care
conditioneaza volumul si structura cererii de marfuri, a
populatiei din perimetrul ariei de atractie a magazinului
respectiv.
Delimitarea ariei de atractie este punctul de plecare pentru
determinarea dimensiunilor unui viitor magazin, cat si pentru
reproiectarea tehnologiei comerciale a unui magazin supus
modernizarii. In acest top, pe baza unui studiu, se urmareste
analiza valorii amplasamentului magazinului respectiv. Un
asemenea studiu trebuie sa raspunda la intrebari de genul:
Ř Se afla magazinul pe un amplasament cu largi cai de acces?
Exemplu: procentul persoanelor ce trec prin fata magazinului;
posibilitatile de parcare in fata magazinului.
Ř Care sunt caracteristicile geografice ale zonei de amplasare?
Exemplu: zona centrala, ultra-centrala sau la periferie; zona
industriala sau defavorizata; zona rezidentiala sau turistica.
Ř Cartierul are o atractie mai deosebita?
Exemplu: magazinul se afla in proxemitatea unei piete publice,
unei gari, unui oficiu.
Ř Zona este
Punctul de vanzare a magazinului, de barierele naturale;
- a doua etapa: culegerea informatiilor necesare evaluarii
potentialului de vanzari (de la bancile de date oficiale sau
prin intermediul societatilor specializate)
- a treia etapa: analiza punctelor de vanzare din proxemitate
(suprafata, cifra de afaceri).
Metoda analogiei. Este o metoda empirica, dezvoltata de catre
Applebamm si consta in delimitarea zonei comerciale si apoi la
estimarea penetratiei concurentilor pe piata. Vanzarile
potentiale se evalueaza prin analogie. Se calculeaza „puterea
atractiei” sau „cota de absorbire”, a fiecarui magazin, din
fiecare zona definita. In acest sens se disting urmatoarele
zone:
ý o zona primara: delimitata in jurul centrului de greutate al
ariei de atractie, de unde magazinul iti asigura cea mai mare
parte a cifrei sale de afaceri (pentru un supermagazin procentul
este de aproximativ 60-70%);
ý o zona secundara: care asigura 15-25% din vanzarile
supermagazinului;
ý o zona tertiara: care reprezinta diferenta pana la 100%.
III. ASORTIMENTUL DE MARFURI
Stabilirea asortimentului de marfuri si servicii pune doua mari
tipuri de probleme: pe de o parte, este vorba de problemele
politicii comerciale, care pot fi rezolvate doar prin raportarea
la piata, oferta punctului de vanzare este rezultatul unui
proces complex de cautari pentru gasirea echilibrului dinamic,
permanent intre cerintele clientelei si limitele impuse de
factori endogeni, pe de alta parte, exista o serie de probleme
legate de rentabilitatea suprafetei care nu pot fi rezolvate
decat prin cunoasterea structuri detaliate a ofertei.
Strategia sortimentului urmareste stabilirea marilor linii ale
politicii comerciale, putandu-se accepta: a) o politica de
imitare, care consta in a cuceri aceleasi piete si aceleasi
segmente tinta ca ale concurentilor, in a utiliza aceleasi
tehnici de vanzare si a promova aceleasi servicii; b) o politica
de diferentiere care cauta sa consolideze o imagine specifica
actionandu-se asupra modului de organizare interioara a
preturilor si politicilor promotionale.
Asortimentul de marfuri -; in forma sa concreta, de bunuri
materiale puse la dispozitia clientelei unui punct de vanzare -;
ocupa un loc dominant in politica comerciala a unui firme. El il
defineste prin natura produselor din care este constituit,
segmentul de utilizatori caruia i se adreseaza si masura
activitatii economice a punctului de vanzare.
In fata diversitatii nevoilor clientelei, comerciantul
stabileste un asortiment printr-o reunire de produse
particulare.
Vocabularul curent folosit pentru descrierea subdiviziunilor
unui asortiment cuprinde:
Produsul, care reprezinta un bun cautat si obtinut de catre
consumator in vederea satisfacerii unei nevoi. Produsul este
vandut sub un nume care ii individualizeaza starea si/sau uneori
calitatea, de exemplu: bluza, cravata, televizor.
Categoria de produs, care desemneaza un ansamblu de produse
susceptibile sa raspunda unei finalitati globale identice,
respectiv acelasi nevoi, de exemplu: camasi pentru barbati,
scaune de bucatarie.
Modelul, care corespunde individualizarii unui produs in functie
de materia prima, de design-ul folosit, de exemplu: rochii
clasice, sau scaunele de bucatarie fabricate din lemn.
Referinta, care este veriga de analiza cea mai mica pentru ca ea
identifica marca, talia si culoarea unui anumit model dintr-un
produs.
Piesa sau articolul, care raspunde unitatii de vanzare dintr-o
referinta particulara data.
Urmatoarele bunuri de consum pot constitui asortimentul unui
punct de vanzare:
A. Bunuri comparative. Sunt bunuri care, in raport cu
consumatorul, se caracterizeaza prin: eforturi de alegere si de
informare, un risc legat de decizia de cumparare, o frecventa de
cumparare slaba si o durata de consum medie.
In acest caz, comerciantul, adopta o strategie ofensiva sau de
atractie, cu asigurarea asortimentului prin service-ul pentru
care se angajeaza practicand cote de adaos comercial
convenabile.
B. Bunuri specifice. Sunt bunuri pentru care consumatorul are o
scala de preferinte deja formata si trebuie sa faca un efort de
alegere pentru a dobandi produsele inscrise in aceasta scala de
preferinte. Comerciantul propune un asortiment profund si
practica marje ridicate (o strategie ofensiva de atractie).
C. Bunuri de comoditate. Sunt bunuri care se caracterizeaza prin
frecventa ridicata de cumparare, fara un efort deosebit in
alegere din partea consumatorului; preocuparea consumatorului
pentru comparatia „calitate/pret” este nesemnificativa, ceea ce
determina un tip de alegere limitat si slaba cota de service.
In cazul acestor bunuri, comerciantul poate sa apeleze fie
pentru o strategie defensiva, fie pentru o strategie de
depanare.
In contextul amenajarii unui punct de vanzare este utila si
urmatoarea clasificare a asortimentului de marfuri: a) colectia
de baza, formata din asa-zisul sortiment standard (obligatoriu
si permanent); b) colectia selectiva, constituita din marfuri de
impuls, de „moda” si „speciale”; c) colectia sezoniera
cuprinzand, alaturi de unele produse de baza, unele marfuri cu
destinatie speciala ce se vor comercializa, in timpul
campaniilor promotionale, in puncte de vanzare in acest scop.
*****************************************************
Page 1 of 1