DIR Return Create A Forum - Home
---------------------------------------------------------
Forum Practic
HTML https://practic.createaforum.com
---------------------------------------------------------
*****************************************************
DIR Return to: Marketing
*****************************************************
#Post#: 186--------------------------------------------------
Scenariul super-inflatiei din Germania dupa I razboi mondial
DIR By: iulianstoian
Date: January 14, 2015, 12:43 pm
---------------------------------------------------------
In Germania din jurul anului 1923 s-a dezlantuit o
hiper-;inflatie pe o scara pana atunci fara precedent. Ba chiar,
aceasta inflatie este moderata si monocroma, in comparatie cu
ceea ce s-a intamplat efectiv in urma Primului Razboi Mondial.
Cand Aliatii victoriosi, si in special Franta, au cerut
despagubiri exorbitante din partea unei economii germane deja
schilodite, valoarea marcii a intrat in declin vis-a-vis de alte
valute -; si intr-un ritm care pana astazi ramane de neinteles.
s8j1jl
In ianuarie 1919, 9 marci se puteau schimba pe un dolar
american.
In iulie, erau necesare 14 marci, iar in ianuarie urmator, 65 de
marci. Dar necazul nu facea decat sa inceapa. Dupa cateva
fluctuatii, rata de schimb a ajuns la 190, in ianuarie 1922.
Intre timp, marca isi pierduse deja 95% din valoare, in interval
de trei ani. In urmatoarele 6 luni proportia s-a prabusit din
nou. Acum erau necesare 495 de marci pentru a cumpara un dolar,
iar prin ianuarie 1923, peste numai 6 luni, parea ca se ajunsese
intr-adevar la fundul sacului. Dolarul atinsese acum uluitoarea
valoare de 18.000 de marci -; daca era cineva dispus sa le ia.
Din acest moment, retragerea marcii, scufundarea spre
devalorizare absoluta, a devenit vertiginoasa. In iulie 1923 un
singur dolar valora 350.000 de marci. Pana in august, numarul a
sarit la 4.620.000. In septembrie, erau necesare aproape
100.000.000 de marci pentru a cumpara ceea ce cu cativa ani in
urma s-ar fi putut primi pe 9 marci. In octombrie, marca s-a
prabusit si mai mult, fundul sacului a coborat iarasi, ajungand
la valoarea de 25.000.000.000 marci un singur dolar. Iar in
noiembrie, s-a atins un numar pe care numai astronomii il pot
concepe : 4.200.000.000.000 (patru virgula doua trilioane) de
marci, pentru un singur dolar.
De -;acum, evident, Germania cazuse prada unei panici
incredibile. Ratele de interes din Reichsbank au sarit de la 5%
in iulie 1922 la 30% in august 1923. In septembrie, au atins
90%. Un ziar care costa 6.000 de marci dimineata, putea costa
130.000 de marci cand aparea in editia de seara. Oamenii se
incaierau pentru primele locuri la coada la magazine, fiindca
pretul crestea cu cateva sute de procente pana cand ultimii de
la coada ajungeau la tejghea. Imprimeriile, literalmente, nu
puteau tine pasul cu nevoia de tot mai multe bancnote. In
ultimele luni, peste 30 de fabrici de hartie functionau din
plin, iar 150 de imprimerii cu 2.000 de masini lucrau zi si
noapte numai pentru a produce hartii fara valoare.
Daca asemenea presiuni s-ar acumula brusc in actualele natiuni
industriale sclerozate, am fi martorii prabusirii banilor
integrati.
Impactul inflatiei are efecte profunde si in psihicul
individual. Inflatia, conform psihiatrului William Flynn de la
Universitatea Georgetown, duce la “exagerarea configuratiilor de
personalitate preexistente”. Unii oameni adopta o atitudine de
putin-imi -;pasa, o-viata-are-omul, altii devin calculati si
strangatori, iar altii cauta tapi ispasitori asupra carora sa-si
dezlantuie agresivitatea. Inflatia, conform acestor teorii,
actioneaza ca un fel de glutamat de monosodiu psihologic,
accentuand orice aroma exista intamplator, spre bine sau spre
rau. Insa, virtualmente toti psihologii si psihiatrii convin ca
inflatia mareste acut sarcina de stress.
Desigur, acest scenariu s-ar putea extinde in voie, schitand tot
mai multe detalii ale modelului german. Aliatii au cerut si au
primit despagubirile din partea Germaniei sub forma de bunuri
concrete: aur, vagoane de tren, locomotive, vapoare, cabluri
submarine, masini , cai, tauri, oi, camioane, si alte asemenea.
Mai mult, hiper-inflatia din Germania nu s-a intamplat
accidental. Ea a fost pusa la cale deliberat de catre un guvern
mai interesat sa pastreze stabilitatea economica, iar
industriasul Hogo Stinnes, unul dintre seniorii capitalisti
germani ai epocii, vorbea despre folosirea “armei inflatiei”
pentru a salva Germania de bolsevism.
Mai important, insa, hiper-inflatia germana nu a fost decat
atat: o inflatie scapata de sub control, restransa esentialmente
intre granitele unei singure tari.
In noiembrie 1923, se parea ca sosise momentul favorabil pentru
national-;socialisti de a prelua puterea. Republica se zbatea de
trei ani intr-o criza financiara fara precedent, datorata
inflatiei, prabusirii creditului statului si cheltuielilor
nesabuite facute de guvern, platile reparatorii avand un rol
neinsemnat in tulburarile monetare. Caderea marcii a lovit
clasele de mijloc.
Dar, Ministrul Finantelor, dr. Luther, secondat de presedintele
Reichsbank, dr. Schacht, a reusit sa dea Germaniei o moneda
puternica. Incepea o perioada de destindere si regenerare
economica, marcata de evacuarea Ruhrului cu ajutorul Planului
Dawes (elaborat de o comisie de experti financiari, era destinat
sa rezolve problema despagubirilor de razboi) pentru daune de
razboi si mai ales printr-un aflux de capitaluri americane
imprumutate, care permiteau industriei germane, inca afectata de
somaj, sa se modernizeze si sa se reorganizeze; in 1928
productia o depasea cu un sfert pe cea din 1913. Dupa atatia ani
de greutati, Germania incepea sa regaseasca dorinta de a munci
si a trai.
In anul 1928, Germania a atins punctul culminant al restabilirii
ei economice.
*****************************************************
Page 1 of 1