DIR Return Create A Forum - Home
---------------------------------------------------------
Forum Practic
HTML https://practic.createaforum.com
---------------------------------------------------------
*****************************************************
DIR Return to: Romana
*****************************************************
#Post#: 15--------------------------------------------------
Comentariu / Interpretarea textului – poezia Cuvant de Tudor
Arghezi
DIR By: iulianstoian
Date: January 13, 2015, 1:00 pm
---------------------------------------------------------
Vrui, cititorule, sa-ti fac un dar,
O carte pentru buzunar,
O carte mica, o carticica.
Din slove am ales micile
Si din intelesuri furnicile.
Am voit sa umplu celule
Cu suflete de molecule.
Mi-a trebuit un violoncel:
Am ales un brotacel
Pe-o foaie de trestie-ngusta.
O harpa:am ales o lacusta.
Cimpoiul trebuiia sa fie un scatiu
Si nu mai stiu…
Farmece as fi voit sa fac
Si printr-o ureche de ac
Sa strecor pe un fir de ata
Micsorata, subtiata si nepipaita viata
Pana-n mana, cititorule, a dumitale.
Macar cateva crampeie,
Macar o tandara de curcubeie,
Macar nitica scama de zare.
Nitica nevinovatie, nitica departare.
As fi voit sa culeg drojdii de roua,
Intr-o carticica noua,
Parfumul umbrei si cenusa lui.
Nimicul nepipait sa-l caut vrui,
Acela care trasare
Nici nu stii de unde si cum.
Am rascolit pulberi de fum…
Tudor Arghezi este unul dintre cei mai mari si importanti
scriitori din perioada, poet, prozator si publicist. Numele sau
adevarat era Ion N. Teodorescu. Arghezi provine de la vechiul
nume al raului Arges, Argesis. A debutat cu volumul “Cuvinte
potrivite” in anul 1927.
Poezia “Cuvant” deschide volumul “Carticica de seara” (1935),
putand fi considerata “o prefata” poetica adresata cititorului.
Acest text liric evidentiaza parerile scriitorului despre rolul
sau si al operei sale, aratand modul de creare a poeziei, astfel
incat reprezinta o arta poetica.
Interpretarea textului
Titlul este format din substantivul “Cuvant”, nearticulat, avand
sens de “cuvant- inainte”, ce ilustreaza intentiile
scriitorului, cu privire la opera sa poetica.
Textul liric este alcatuit din 3 strofe, ce evidentieaza ideile
domiante:
I. Relatia autor-cititor
II. Poetul “vrajitor”
III. Creatia poetica
Prima strofa incepe cu adresarea directa catre cititor in
substantiv, cazul vocativ, remarcandu-se relatia afectiva dintre
acestia.
Aceasta adresare este sincera, facuta cu modestie si respect, cu
dorinta de a oferii un dar. Aceasta consta intr-o carte mica, “o
carticica” pentru a o avea permanent cu sine. Deasemenea, o
astfel de creatie reuseste sa cuprinda esentialul din viata.
Cartea reprezinta o armonie de sunete, culori, contine o bogatie
de sensuri si reuseste sa surprinda viata in minitatura,
sugerata prin metafora “suflete de molecule”.
Cartea este simtita asemenea unui cantec, datorita sonoritatilor
apropriate ale instrumentelor muzicale si ale micilor
vietuitoare: acordurile grave ale violoncelului, sunetele
duioase ale harpei si ritmurile vioaie ale cimpoiului.
A doua strofa il infatiseaza pe poet ca pe un adevarat vrajitor
(“farmece as fi voit sa fac”). Aceasta intentioneaza sa
transfigureze lumea reala intr-o lume imaginara, astfel doreste
sa farmece cuvintele trimise cititorului pe calea nevazuta a
gandlui (“pe un fir de ata”) pentru a dezvalui o viata
miraculoasa, nebanuita, evidentiata prin epitetul triplu antepus
“micsorata si nepipaita viata”.
A treia strofa arata munca de creatie a poetului care combina
elemntele inedite, sugerate prin metafore: tandera de curcubeie,
infatisand armonia de culori, “scama de zare infinita”,
reprezentand infinitul iar “drojdii de roua” aratand
prospetimea. Sub puterea creatoare a poetului, toate prind
viata, transformand realitatea intr-o lume fantastica, plina de
frumusete. Ideea de fictiune, de ardere creatoare este
evidentiata prin metafora “parfumul umbrei si cenusa lui”.
Dificultatile actului creator de a surprinde prin cuvinte o lume
inedita, ascunsa, greu de definit, este redata prin structura
metaforica “nimicul nepipait sa-l caut vrui”.
Metafora finala, “pulberi de fum”, evidentieaza incertitudinea
creatoare, cautarea permanenta de a surprinde negraitul in
cuvinte.
*****************************************************
Page 1 of 1