URI:
   DIR Return Create A Forum - Home
       ---------------------------------------------------------
       Forum Practic
  HTML https://practic.createaforum.com
       ---------------------------------------------------------
       *****************************************************
   DIR Return to: Filozofie
       *****************************************************
       #Post#: 135--------------------------------------------------
       AUGUSTE COMTE
   DIR By: iulianstoian
       Date: January 14, 2015, 5:07 am
       ---------------------------------------------------------
       Auguste Comte s-a nascut in 1789 la Montpellir si a murit la
       Paris in 1857. elev al politehnicii si intre 1817 si 1824
       secretar al lui Saint-Simon, el a fost adinc influentat de acest
       premergator, ce a intrebuintat pentru prima oara termenul de
       filozofie pozitiva. Totusi lui Comte ii revine meritul de afi
       facut un sistem intemeiat, cu o logica si o pregatire
       stiintifica ce vin in contrast cu opera lui Saint-Simon, in care
       sclipirile sunt prea mult puse in umbra de lipsa de cultura
       stiintifica si chiar de lipsa de seriozitate. A. Comte a urmarit
       infiintarea unei filosofii positive, corespunzatoare ultimului
       stadiu la care omenirea trebuea sa tinda, dupa ce a trecut prin
       starea teologica si acea metafizica, ce reprezentau trepte
       necesare ale omenirei, in mersul ei de la copilarie spre
       maturitate pe care o reprezinta cea de a treia treapta , a
       spiritului pozitiv. Pozitivizmul , stiinta si filozofia pozitiva
       nu mai cauta explicarea cauzelor ascunse indaratul fenomenelor
       ci se multumeste cu studiul datelor experientei. Acest studi nu
       este insa o simpla adunare de date ce tinde sa descopere legile
       ce guverneaza grupele de date si fapte ce corespund diferitelor
       stiinte fundamentale.
       Pe linga Demonstrare legii celor trei stari sau stadii ale
       evolutiei spiritului uman. Comte intreprinde o clasificare noua
       a stiintelor si o prezentare enciclopedica a lor in
       faptele,legile si metodeleprincipale precum si o intemeiere a
       stiintelor morale in spirit pozitiv. In clasificarea stiintelor,
       A. Comte tine seama de conditia istorica a ordinei lor de
       aparitie si de conditia dogmatica. Acesta cuprinde criteriul
       “generalitatii si independentii descrescinde “ si pe acel al
       ”complexitatii “ crescinde. Astfel stiintele se orinduesc in
       chipul urmator: MATEMATICA, ASTRONOMIA, FIZICA, CHIMIA,
       BIOLOGIA, SOCIOLOGIA ultima fiind cea mai noua , cea nmai
       complexa, cea mai putin independenta si generala precum
       matematica este cea mai veche , mai generala mai simpla si mai
       independenta. Psihologia este divizata intre biologie si
       sociologie. Teoria cunoasterii nu-si are nici un loc in
       clasificare, iar etica este adaugata mai tirziu.
       Avind in vedere “identitatea fundamentala care exista inevitabil
       intre evolutia individuala si evolotia colecitva”, intelegem cum
       orice buna educatie intelectuala trebue si din acest punct de
       vedere , dupa A. Comte, sa inceapa cu studiul matematicii pentru
       a sfirsi cu al fizicii sociale(sociologia ).
       Scopul iltim al filozofiei positive al lui Comte era de natura
       practica : progresul umanitatii pe care el o iubea cu o pasiune
       mistica . la acest progress credea ca nu se poate cu eficacitate
       de cit printro masura educativa: reforma sufletesca in sensul
       spiritului pozitiv. Sentimentul de aparteneta comunitatea
       umanitatii , sentimental social prin care altruismul ea locul
       egoizmului, trebue indeosebi dezvoltat . Etica pozitiva pe care
       Comte o crede mult mai eficace decit acea teologica odata cu
       progresul intelegentei si al constiintei sociale, isi gaseste in
       instinctual social o baza solida , ce duce la buna stare sociala
       , si astfel si la fericirea individuala, datorita actiunii
       depuse in folosulo general, actiunii izvorite din sentimenul de
       simpatie pentru Umanitatea : acest “Grand-Etre”, din care Comte
       face, in ultimii sai ani, obiectul unei religii a umanitatii,
       unei religii noi, al carui profet era el.
       Pozitivizmul s-a raspindit mai repede decit alte curente
       filozofice in principalele tari de cultura, si la noi in tara
       influenta sa a fost resimtita chiar si sub forma reformei
       religioase. Operele principale al lui A. Comte sunt:Cours de
       philosophie positive(6 vol. 1830-1842) , Dicours sur l’esprit
       positif(1844).
       Comte este filozoful pozitivizmului . Pozitivizmul reprezinta
       pentru el (Curs de filozofie pozitiva, 1830-1842) ultimul
       stadium al umanitatii, care s-a ridicat putin cite putin de la
       “stdiul teologic”, unde totul se explica intro maniera magica ,
       la “stadiul metafizic”, unde explicatia se multumeste cu cuvinte
       (scolastica Evului mediu:”De ce macul te adoarme?—Pentru ca are
       o calitate dormitiva “) si, in final , “stadiul pozitv”, unde a
       explica inseamna a “formula legea”. Nu cunoastem nimic altceva
       decit ce ne este dat de experienta.”Nu exista decit o maxima
       absoluta, aceea ca nu exista nimic absolute”. A.Comte este
       fondatorul sociologiei, pe care o concepea ca pe o “fizica
       sociala”,printro simpla aplicare a metodelor fizicii la
       societate. Morala sa se reduce la altruism. In 1844 a cunoscuto
       pe Clotilde de Vaux, pe care a iubito cu o dragoste romineasca
       si platonica. Aceasta intilnire la indreptat spre misticism si
       dupa moartea Clotildei a conceput o religie a Umanitatii. In
       aceasta ultima problema, Littre s-a separate de Comte, spre a-si
       scrie de atunci incolo opera s-a personala. Cursul de filosofie
       pozitiva si indeosebi Sistem de politica pozitiva (1851-1854)
       ramin pentru noi bogate in invataminte.
       A VEDEA PENTRU A PREVEDEA
       …astfel veritbilul spirit pozitiv consta mai ales in a vedea
       pentru a prevedea, a studia ceea ce este pentru a conclude ce va
       fi, dupa dogma generala a invariabilitatii legilor naturale.
       RELATIVITATEA CUNOASTERII
       Nu numai ca cercetarile noastre positive trebue sa se reduca
       esential , in toate directiile, la aprecierea sistematica aceea
       ce este, renuntind sai descopere originea prima si destinatia
       finala; in afara de aceasta, a simti ca acest studiu al
       fenomenelor, in loc de a putea deveni absolut, trebue sa ramina
       todeauna relative fata de organizatia si de situatia noastra.
       Recunoscind, sub acest indoit aspect , imperfectia necesara a
       diferitelor noastre mijloace speculative , vedem ca departe de
       aputea studia complet nici o existenta efectiva , noi nu putem
       garanta deloc posibilitatea de a constata astfel, nici chiar
       foarte superficial, toate existentele reale, dintre care cea mai
       mare parte poate ca trebue sa ne scape in intregime. Daca
       prinderea unui simt important ajunge pentru a ne ascunde radical
       un ordin intrg de fenomene naturale, este locul sa gindim in
       chip reciproc ca dobindirea unui nou simt near dezvalui o clasa
       de fapte despre care nu avem acum nici o idée ,in afara numai
       daca am crede ca diversitatea simturilor , atit de diferita la
       principalele tipuri de animalitate, se gaseste impins, in
       organismul nostru, la cel mai inalt grad pe care lar putea cere
       exploararea totala a lumii exterioare, supozitie evident
       graduita si aproape ridicola. Nici o stiinta nu poate sa
       manifeste mai bine decit Astronomia acesta natura cu necessitate
       relativa a tuturor cunostintelor noastre reale, deoarece
       investigatia fenomenelor neputinduse opera in ea decit printr-un
       simt, este foarte usor sa apreciem urmarile speculative ale
       suprimarii lui sau simplei lui alterari. Nu ar putea exista nici
       o astronomie la o speta oarba, oricit de inteligenta am
       presupune-o, nici o cunoastere a astrelor obscure, care sunt
       poate cele mai numeroase, nici chiar numai daca atmosfera prin
       care observam corpurile ceresti ar raminea intodeauna s-in toate
       partile nebuloasa.
       *****************************************************
       Page 1 of 1