DIR Return Create A Forum - Home
---------------------------------------------------------
Forum Practic
HTML https://practic.createaforum.com
---------------------------------------------------------
*****************************************************
DIR Return to: Filozofie
*****************************************************
#Post#: 135--------------------------------------------------
AUGUSTE COMTE
DIR By: iulianstoian
Date: January 14, 2015, 5:07 am
---------------------------------------------------------
Auguste Comte s-a nascut in 1789 la Montpellir si a murit la
Paris in 1857. elev al politehnicii si intre 1817 si 1824
secretar al lui Saint-Simon, el a fost adinc influentat de acest
premergator, ce a intrebuintat pentru prima oara termenul de
filozofie pozitiva. Totusi lui Comte ii revine meritul de afi
facut un sistem intemeiat, cu o logica si o pregatire
stiintifica ce vin in contrast cu opera lui Saint-Simon, in care
sclipirile sunt prea mult puse in umbra de lipsa de cultura
stiintifica si chiar de lipsa de seriozitate. A. Comte a urmarit
infiintarea unei filosofii positive, corespunzatoare ultimului
stadiu la care omenirea trebuea sa tinda, dupa ce a trecut prin
starea teologica si acea metafizica, ce reprezentau trepte
necesare ale omenirei, in mersul ei de la copilarie spre
maturitate pe care o reprezinta cea de a treia treapta , a
spiritului pozitiv. Pozitivizmul , stiinta si filozofia pozitiva
nu mai cauta explicarea cauzelor ascunse indaratul fenomenelor
ci se multumeste cu studiul datelor experientei. Acest studi nu
este insa o simpla adunare de date ce tinde sa descopere legile
ce guverneaza grupele de date si fapte ce corespund diferitelor
stiinte fundamentale.
Pe linga Demonstrare legii celor trei stari sau stadii ale
evolutiei spiritului uman. Comte intreprinde o clasificare noua
a stiintelor si o prezentare enciclopedica a lor in
faptele,legile si metodeleprincipale precum si o intemeiere a
stiintelor morale in spirit pozitiv. In clasificarea stiintelor,
A. Comte tine seama de conditia istorica a ordinei lor de
aparitie si de conditia dogmatica. Acesta cuprinde criteriul
“generalitatii si independentii descrescinde “ si pe acel al
”complexitatii “ crescinde. Astfel stiintele se orinduesc in
chipul urmator: MATEMATICA, ASTRONOMIA, FIZICA, CHIMIA,
BIOLOGIA, SOCIOLOGIA ultima fiind cea mai noua , cea nmai
complexa, cea mai putin independenta si generala precum
matematica este cea mai veche , mai generala mai simpla si mai
independenta. Psihologia este divizata intre biologie si
sociologie. Teoria cunoasterii nu-si are nici un loc in
clasificare, iar etica este adaugata mai tirziu.
Avind in vedere “identitatea fundamentala care exista inevitabil
intre evolutia individuala si evolotia colecitva”, intelegem cum
orice buna educatie intelectuala trebue si din acest punct de
vedere , dupa A. Comte, sa inceapa cu studiul matematicii pentru
a sfirsi cu al fizicii sociale(sociologia ).
Scopul iltim al filozofiei positive al lui Comte era de natura
practica : progresul umanitatii pe care el o iubea cu o pasiune
mistica . la acest progress credea ca nu se poate cu eficacitate
de cit printro masura educativa: reforma sufletesca in sensul
spiritului pozitiv. Sentimentul de aparteneta comunitatea
umanitatii , sentimental social prin care altruismul ea locul
egoizmului, trebue indeosebi dezvoltat . Etica pozitiva pe care
Comte o crede mult mai eficace decit acea teologica odata cu
progresul intelegentei si al constiintei sociale, isi gaseste in
instinctual social o baza solida , ce duce la buna stare sociala
, si astfel si la fericirea individuala, datorita actiunii
depuse in folosulo general, actiunii izvorite din sentimenul de
simpatie pentru Umanitatea : acest “Grand-Etre”, din care Comte
face, in ultimii sai ani, obiectul unei religii a umanitatii,
unei religii noi, al carui profet era el.
Pozitivizmul s-a raspindit mai repede decit alte curente
filozofice in principalele tari de cultura, si la noi in tara
influenta sa a fost resimtita chiar si sub forma reformei
religioase. Operele principale al lui A. Comte sunt:Cours de
philosophie positive(6 vol. 1830-1842) , Dicours sur l’esprit
positif(1844).
Comte este filozoful pozitivizmului . Pozitivizmul reprezinta
pentru el (Curs de filozofie pozitiva, 1830-1842) ultimul
stadium al umanitatii, care s-a ridicat putin cite putin de la
“stdiul teologic”, unde totul se explica intro maniera magica ,
la “stadiul metafizic”, unde explicatia se multumeste cu cuvinte
(scolastica Evului mediu:”De ce macul te adoarme?—Pentru ca are
o calitate dormitiva “) si, in final , “stadiul pozitv”, unde a
explica inseamna a “formula legea”. Nu cunoastem nimic altceva
decit ce ne este dat de experienta.”Nu exista decit o maxima
absoluta, aceea ca nu exista nimic absolute”. A.Comte este
fondatorul sociologiei, pe care o concepea ca pe o “fizica
sociala”,printro simpla aplicare a metodelor fizicii la
societate. Morala sa se reduce la altruism. In 1844 a cunoscuto
pe Clotilde de Vaux, pe care a iubito cu o dragoste romineasca
si platonica. Aceasta intilnire la indreptat spre misticism si
dupa moartea Clotildei a conceput o religie a Umanitatii. In
aceasta ultima problema, Littre s-a separate de Comte, spre a-si
scrie de atunci incolo opera s-a personala. Cursul de filosofie
pozitiva si indeosebi Sistem de politica pozitiva (1851-1854)
ramin pentru noi bogate in invataminte.
A VEDEA PENTRU A PREVEDEA
…astfel veritbilul spirit pozitiv consta mai ales in a vedea
pentru a prevedea, a studia ceea ce este pentru a conclude ce va
fi, dupa dogma generala a invariabilitatii legilor naturale.
RELATIVITATEA CUNOASTERII
Nu numai ca cercetarile noastre positive trebue sa se reduca
esential , in toate directiile, la aprecierea sistematica aceea
ce este, renuntind sai descopere originea prima si destinatia
finala; in afara de aceasta, a simti ca acest studiu al
fenomenelor, in loc de a putea deveni absolut, trebue sa ramina
todeauna relative fata de organizatia si de situatia noastra.
Recunoscind, sub acest indoit aspect , imperfectia necesara a
diferitelor noastre mijloace speculative , vedem ca departe de
aputea studia complet nici o existenta efectiva , noi nu putem
garanta deloc posibilitatea de a constata astfel, nici chiar
foarte superficial, toate existentele reale, dintre care cea mai
mare parte poate ca trebue sa ne scape in intregime. Daca
prinderea unui simt important ajunge pentru a ne ascunde radical
un ordin intrg de fenomene naturale, este locul sa gindim in
chip reciproc ca dobindirea unui nou simt near dezvalui o clasa
de fapte despre care nu avem acum nici o idée ,in afara numai
daca am crede ca diversitatea simturilor , atit de diferita la
principalele tipuri de animalitate, se gaseste impins, in
organismul nostru, la cel mai inalt grad pe care lar putea cere
exploararea totala a lumii exterioare, supozitie evident
graduita si aproape ridicola. Nici o stiinta nu poate sa
manifeste mai bine decit Astronomia acesta natura cu necessitate
relativa a tuturor cunostintelor noastre reale, deoarece
investigatia fenomenelor neputinduse opera in ea decit printr-un
simt, este foarte usor sa apreciem urmarile speculative ale
suprimarii lui sau simplei lui alterari. Nu ar putea exista nici
o astronomie la o speta oarba, oricit de inteligenta am
presupune-o, nici o cunoastere a astrelor obscure, care sunt
poate cele mai numeroase, nici chiar numai daca atmosfera prin
care observam corpurile ceresti ar raminea intodeauna s-in toate
partile nebuloasa.
*****************************************************
Page 1 of 1