DIR Return Create A Forum - Home
---------------------------------------------------------
Forum Practic
HTML https://practic.createaforum.com
---------------------------------------------------------
*****************************************************
DIR Return to: Filozofie
*****************************************************
#Post#: 134--------------------------------------------------
Asupra sensului filosofiei
DIR By: iulianstoian
Date: January 14, 2015, 5:06 am
---------------------------------------------------------
Ce este filosofia in general, sau care este specificul
filosofiei? Pentru Aristotel, filosofia era cunoasterea primelor
principii si cauze - acele principii supreme care explica
intreaga existenta. (Coltescu, 2002, p.160) Pentru Kant,
filosofia era cunoastere prin concepte; sau cercetarea limitelor
capacitatilor noastre cognitive. Hegel considera ca, filosofia
este cunoastere rationala a absolutului. Wittgenstein considera
ca, filosofia este o activitate de clarificare a gandurilor.
Filosofii analitici considera ca, filosofia este analiza
limbajului stiintific sau comun. Pentru Heidegger, filosofia
este analitica existentiala, adica investigarea acelor
modalitati de existenta ce sunt proprii existentului uman
(Dasein). Pentru reprezentantii scolii de la Frankfurt
(Marcuse), filosofia este teorie critica a societatii moderne si
a acelor forme de reificare si alienare umana ce stau la baza
aceasta societate. Coltescu a considerat ca, "In esenta ei,
filosofia este aceasta reflectie, aceasata meditatie prin care
vrem sa intelegem, sa distingem sensul lumii si al propriei
noastre existente---si intelegand, sa ne eliberam, sa ne cucerim
autonomia spirituala".(Coltescu 2002, p.21). Cei mai multi
filosofi au considerat ca, filosofia este cunoastere,
diferentele apar fie privind obiectul ei (primele principii,
absolutul, universalul etc.) sau metoda ei (ex., prin concepte,
fenomenologie etc.) sau facultatea ei (ratiunea, simturile
etc.). Dar, sa fie filosofia limitata doar la o forma de
cunoastere contemplativa dezinteresata dintr-un punct de vedere
practic sau aplicativ? Tudosescu considera ca:
...numai in masura in care conditioneaza reedifacari valorice la
nivelul altor forme de constiinta sociala si, respectiv,
modificari in strauctura tablelor de valorilor culturale, astfel
ca acestea sa stimuleze schimbari cu caracter adanc in structura
si dinamica civilizatiilor, putem spune ca filosofia are un
caracter aplicativ. (Tudosescu 1997, p.169).
Unii filosofi au subliniat propensiunea inspre universalitate,
tendinta de a acoperi intreaga realitate: filosofia este o
conceptie generala despre lume; ea incearca sa discearna cele
mai generale determinatii ale realitatii, adica a naturii,
societatii, si gandirii. Determinatiile realitatii cele mai
generale privesc fie nivelul fundamental necesar al realitatii,
substanta, ce poate apartine nivelului micrifizic, sau unele
caracteristici ale universului ca intreg, ca originea, evolutia
sau devenirea cosmica, si finalitatea lui. Sau, sa considerat ca
filosofia studiaza existenta in totalitatea ei. Dar Beaufret
scria despre Wolf:
...isi propune sa faca recesamantul essentialia-lor, adica a tot
ce poate fi spus despre fiinta ca fiinta. Aceasta stiinta este,
prin urmare, stiinta fiintei ca posibilitate....Se poate vorbi
despre fiinta fara a spune un cuvant despre existenta sa.
Aceasta din urma nu constituie decat un ,, complementum
possibilitatii”. (Beaufret, 1999, p.11)
Si, exista filosofii speciale, ca etica sau filosofia etica,
care sunt quasi-dezintersate despre anumite aspecte ontice sau
ontologice. Exista o anumita autonomie intre unele discipline
filosofice, asa cum exista o anumita liberate in viata umana.
Este morala o determinatie generala a societatii? Ar trebui sa
fie. Trebuie impusa o anumita morala? Legile naturii nu pot fi
incalcate, dar legile morale pot fi incalcate. O caracterizare
alternativa a filosofiei priveste scopurile ei. Astfel, pentru
Rescher scopurile caracteristice ale filosofiei sunt:
"(i) Provide answers to those domain definitive questions, that
is, propound and comunicate information that conveys these
answers . (We want answers.) (ii) Seek for cogency, that is, fit
those answers out with a rationale that attains cogency and
conviction by way of evidentiation, substantiation, and
demonstration. (We want not just answers but answers r5f10fn
worthy of acceptance.) (iii) Strive for rational economy,
pursuing the tasks at issue in points (i) and (ii) in a way that
is rationally satisfacatory, that is, in an efficient,
effective, economical ..."(Rescher, 2002).
Problema caracterizarii generale a filosofiei relativ la
domeniile ei particulare, sau relativ la alte forme
culturale---arta, religia, stiinta---este una metafilosofica.
Dar, cum poate fi justificata aceasta diversitate de opinii
despre esenta filosofiei? Coltescu a considerat ca:"Cele doua
nivele ale filosofiei, afilosofia de ordin prim si
metafilosofiai sunt in interactiune, sunt situate intr-un raport
de circularitate, optiunile ganditorilor in planul filosofiei
proprii avand efecte asupra conceptiilor lor metafilosofice si,
convers, conceptiile lor metafilosofice influentand
investigatiile lor in planul filosofiei proprii".(Coltescu,
2002, p.18-19)
Odata cu propensiunea originara a filosofiei spre determinatiile
cele mai adanci sau fundamentale ea tinde sa se extinda si
orizontal. Intensiunea determina extensiunea. Intensiunea cea
mai generala determina extensiunea cea mai larga. Filosofia a
incercat initial sa acopere intreaga natura cautand
principii-elemente fundamentale ale realitatii din care emerg
obiectele compuse ale universului. Universalul lui Democrit se
situa la nivelul microcosmosului. Ulterior reflectia filosofica
a putut fi extins analog la alte subregiuni sau supranivele
ierarhice ale realitatii. Totusi, filosofia inseamna iubire de
intelepciune, deci nu se reduce la cunoasterea dezinteresata a
unor determinatii generale, ci mai presupune creatie si
valorizare a realitatii.
*****************************************************
Page 1 of 1