DIR Return Create A Forum - Home
---------------------------------------------------------
Forum Practic
HTML https://practic.createaforum.com
---------------------------------------------------------
*****************************************************
DIR Return to: Informatica
*****************************************************
#Post#: 125--------------------------------------------------
TIPARIREA LA IMPRIMANTA
DIR By: iulianstoian
Date: January 13, 2015, 6:59 pm
---------------------------------------------------------
" 6.1. Notiuni de tiparire in mediu Windows 95/98
Desi lumea moderna tinde, din ce in ce mai mult, catre "biroul
fara hartie", imprimarea rezultatelor prelucrarii computerizate
a datelor este inca o operatiune des executata. Actiunea prin
care un set de date, organizat intr-o anumita maniera, este
transpus din calculator in varianta scrisa, prin intermediul
unei imprimante, se numeste tiparire. Se folosesc, in mod uzual,
si alti termeni, avand aceeasi semnificatie: listare, imprimare
si chiar printare (cuvantul folosit in limba engleza este print,
de unde si acest din urma termen; nu se recomanda utilizarea
acestuia, deoarece exista suficiente cuvinte romanesti care pot
exprima acelasi lucru!).
Dispozitivul care manipuleaza suportul pentru tiparire (hartie,
carton, folie transparenta etc) si care realizeaza imprimarea
propriu-zisa se numeste imprimanta (printer, in limba engleza).
Aceasta trebuie sa fie conectata, intr-un mod anume, la
calculatorul care contine datele de tiparit, si sa poata sustine
un "dialog" cu acesta. Cat timp lucrati asupra unui fisier
specific unei aplicatii (registru, in cazul Excel), orice
prelucrare realizati asupra sa este vizibila pe ecranul
monitorului. Se spune ca monitorul este un dispozitiv periferic
de iesire: periferic pentru ca este extern carcasei
calculatorului, de iesire pentru ca afiseaza date rezultate in
urma actiunii utilizatorului, deci de la calculator spre
utilizator (un dispozitiv periferic de intrare este tastatura,
prin intermediul careia utilizatorul furnizeaza date catre
calculator). Imprimanta este si ea tot un dispozitiv periferic
de iesire, asemeni monitorului.
Modul in care o imprimanta este conectata la un anumit
calculator, precum si configurarea acesteia pentru a tipari
exact ceea ce se asteapta de la ea, sunt notiuni care vor fi
tratate in aceasta lectie.
Unul dintre marile avantaje ale mediului Windows este
posibilitatea de a utiliza mecanisme unice, standardizate,
pentru a executa operatii comune mai multor aplicatii. Tiparirea
este una dintre acestea. Orice aplicatie care lucreaza in mediu
Windows va utiliza acelasi mecanism pentru tiparirea datelor.
Acesta este implementat in interiorul sistemului de operare si
trebuie sa poata fi accesat de orice aplicatie care lucreaza in
sistem. Totusi, fiecare aplicatie manipuleaza, in stil propriu,
anumite tipuri de date. Windows, ca sistem de operare, nu
trebuie sa stie toate aceste tipuri de date. In caz contrar, ar
fi nevoie de foarte mult spatiu de stocare pentru mecanismele de
interpretare si tiparire, pe de-o parte, iar pe de alta parte ar
insemna restrictionarea producatorilor de aplicatii la
utilizarea doar a acelor tipuri de date pe care le "stie"
Windows. Din aceste motive, fiecare aplicatia dispune de
proceduri prin care transforma (intern, in memoria
calculatorului sau pe hard disk) propriile date intr-un format
compatibil cu mecanismele generale ale Windows. Din momentul
incheierii acestei actiuni de conversie, tiparirea intra in
sarcina sistemului de operare, aplicatia putand sa execute alte
activitati.
Prin urmare, sistemul de operare Windows 95/98 pune la
dispozitie un mecanism prin care date, furnizate de catre
aplicatie, intr-un format standardizat, sunt transmise catre un
dispozitiv periferic de iesire, in general imprimanta1, in
vederea transpunerii lor pe un suport extern, (in general
hartie2). Windows 95/98 pune la dispozitie mecanismul,
indiferent daca exista sau nu o imprimanta accesibila. Totusi,
procesul de tiparire necesita existenta unei imprimante,
conectate la calculator si capabila de dialog cu acesta.
Atunci cand este utilizata pentru prima oara, o imprimanta
trebuie mai intai "instalata". Instalarea unei imprimante
cuprinde doua grupe mari de operatiuni: %$Conectarea fizica;
%$Conectarea logica;
1Acelasi mecanism, utilizat pentru tiparirea pe o imprimanta,
este utilizat de Windows si pentru transmiterea de faxuri direct
din aplicatie. Aceasta notiune nu este tratata in prezentul
curs, dar o puteti intalni chiar pe calculatorul dumneavoastra,
daca aveti conectat un fax/modem la calculator.
2 Se poate tipari si pe carton, folie transparenta, panza etc,
dar depinde foarte mult de tipul de imprimanta si acestea nu
sunt suporturi uzuale.
# 6.1.1. Conectarea fizica a unei imprimante
Din punctul de vedere al conexiunii fizice, exista doua clase de
imprimante: imprimante locale si imprimante situate in retea.
Imprimante locale
Daca imprimanta este conectata, prin intermediul unui cablu
special, direct la calculatorul pe care se executa operatiunea
de tiparire, se spune ca aceea este o imprimanta locala.
Legatura cu calculatorul se realizeaza prin intermediul unui
cablu (denumit uneori si cablu paralel), conectat in general la
spatele calculatorului, intr-o mufa de forma speciala. Termenul
generic sub care este cunoscuta aceasta mufa este portul
paralel. Pentru conectarea fizica a imprimantei la un calculator
nu este necesara o experienta deosebita in domeniul
calculatoarelor. Atat mufa corespunzatoare de pe cablul de
imprimanta, cat si cea a portului paralel, sunt de asa natura
construite incat nu puteti gresi. In portul paralel nu prea
"intra" altceva decat un cablu paralel, iar mufa cablului
paralel nu poate intra intr-un alt locas al calculatorului,
decat mufa portului paralel. In plus, majoritatea imprimantelor
comercializate in prezent au o carte pentru utilizator, in care
sunt prezentate imagini sugestive si indicatii amanuntite
privind procedura de conectare.
Nota: Indiferent de tipul de imprimanta folosit, exista o serie
de reguli privind conectarea, care trebuie neaparat respectate:
(a) Inainte de conectarea imprimantei la portul paralel, opriti
calculatorul prin intreruperea alimentarii acestuia (nu uitati
sa folositi procedura Shut down inainte de oprirea
calculatorului din buton). De asemenea, in momentul conectarii
este recomandabil ca imprimanta sa fie nealimentata cu curent.
Conectarea dispozitivelor periferice cu calculatorul oprit este
o cerinta stricta, nerespectarea acesteia putand duce la
deteriorarea grava a imprimantei sau calculatorului.
(b) Verificati modul in care mufele cablului sunt fixate in
mufele corespunzatoare de la calculator, respectiv imprimanta.
Acestea trebuie sa faca contact ferm. Orice pozitie incerta a
mufelor poate duce la disfunctionalitati, iar uneori chiar la
deteriorarea dispozitivelor. In general, mufele cablului paralel
au doua "urechiuse" pentru fixare. Studiati cartea tehnica a
imprimantei si respectati toate conditiile impuse acolo privind
instalarea fizica a imprimantei.
(c) Dupa conectarea fizica, porniti imprimanta, apoi
calculatorul. Este recomandabil sa respectati aceasta secventa
ori de cate ori veti porni ansamblul imprimanta/calculator.
Observatie: Exista si imprimante care se pot conecta la portul
serial, denumite imprimante seriale. Ele sunt mai lente si
apartin unei generatii mai vechi.
Imprimante in retea
Desigur, este foarte placut sa aveti imprimanta conectata direct
la calculatorul pe care lucrati. Puteti tipari cand doriti si nu
trebuie sa va deplasati pentru a culege foile de hartie din alt
birou. Daca insa va ganditi la faptul ca toate cheltuielile
(incepand cu achizitia imprimantei) sunt suportate tot de
dumneavoastra, parca nu mai este atat de confortabil. Mai ales
ca tiparirea este o activitate care nu ocupa mai mult de 10% din
timpul zilnic de lucru.
Din motivele mai sus prezentate, este evident ca, acolo unde
exista multe calculatoare, nu se justifica aproape niciodata
utilizarea unei imprimante pe fiecare calculator. Din acest
motiv, s-a pus problema ca o imprimanta sa poata fi utilizata in
comun de catre mai multe calculatoare.
Acest lucru este posibil, prin intermediul retelelor de date.
unor resurse: hard disk-uri, imprimante, unitati de CD-ROM etc.
Reteaua presupune atat conexiuni fizice intre
calculatoare (realizate prin placi de retea pe fiecare
calculator si cabluri de conectare), precum si utilizarea unor
sisteme de operare si aplicatii specifice capabile sa asigure
dialogul intre echipamentele conectate in retea.
I2: O imprimanta de retea este conectata la fel ca
orice calculator.
C
I1: Aceasta imprimanta este locala calculatorului C, dar poate
fi utilizata si de celelate
calculatoare din retea, daca a fost partajata.
Fig. 6-1. O retea de date permite utilizarea imprimantelor in
comun.
In conditiile existentei unei retele de date (vezi Fig. 6-1),
cea mai simpla metoda de utilizare in comun a imprimantei este
conectarea acesteia la un calculator aflat in retea (vezi
imprimanta I1 si calculatorul C, in Fig. 6-1), acesta punand-o
apoi la dispozitia celorlati utilizatori prin comenzi ale
sistemului de operare. Deoarece disponibilitatea pentru ceilalti
utilizatori este realizata prin intermediul sistemului de
operare, practic nu este implicat nici un fel de cost
suplimentar, fata de cazul imprimanta locala. Avantajul metodei
este deci costul scazut. In cazul Fig. 6-1. imprimanta I1 este
locala pentru calculatorul C, si in retea (la distanta) pentru
celelalte calculatoare, in cazul in care au dreptul sa o
foloseasca. In acest caz, conectarea fizica se realizeaza doar
la calculatorul gazda, ca o conectare locala, in timp ce pentru
restul calculatoarelor din retea care vor utiliza imprimanta,
aceasta va fi conectata doar logic. Dezavantajul acestei metode
este acela ca, pentru ca imprimanta sa poata fi utilizata de
alte calculatoare din retea, calculatorul gazda (C, in Fig. 6-1)
trebuie sa fie pornit, indiferent daca se lucreaza sau nu pe el.
O alta metoda de conectare a unei imprimante intr-o retea de
calculatoare este conectarea directa, schematic ilustrata de
imprimanta I2 din Fig. 6-1. Pentru a putea fi conectata direct,
imprimanta trebuie sa aiba o constructie speciala, si sa fie
dotata cu placa de retea, asemeni calculatoarelor. Aceste modele
constructive sunt denumite imprimante de retea (network printer,
in limba engleza). O imprimanta de retea este disponibila
oricarui calculator din retea, in conformitate cu drepturile pe
care acesta le are. Imprimantele de retea sunt, in general,
modele noi si foarte performante si au preturi destul de mari.
Placile de retea pentru imprimante, diferite de placile de retea
pentru calculatoare, sunt relativ scumpe. Prin urmare,
utilizarea unei imprimante de retea are un cost mai ridicat
decat utilizarea unei imprimante obisnuite in retea, si se
justifica in cazul retelelor mari, cu volum zilnic de tiparire
ridicat. Avantajul utilizarii unei imprimante de retea, pe langa
performantele ridicate, este ca aceasta nu mai necesita un
calculator special pornit pentru a fi disponibila.
Conectarea fizica pentru acest gen de imprimante implica
introducerea placii de retea in interiorul dispozitivului si
conectarea cablului de retea, similar cu conectarea unui
calculator in retea. Necesitatea efectuarii acestei proceduri
presupune existenta unei retele, deci a unui administrator de
retea. Aceasta operatiune va fi, probabil, executata de catre
acesta, dumneavoastra urmand doar sa utilizati aceasta
imprimanta, la fel ca pe oricare alta din retea.
Nota: Daca aveti aceasta posibilitate, este bine sa incredintati
conectea fizica a imprimantei cuiva de specialitate. Atunci cand
realizati personal aceasta operatiune, consultati cu atentie
manualul acesteia si respectati regulile enuntate in nota
precedenta.
Conectarea logica a unei imprimante se refera la totalitatea
procedurilor executate pe un calculator, astfel incat
imprimanta conectata fizic sa poata utiliza mecanismele generale
ale sistemului de operare in vederea tiparirii. Prin conectarea
logica, pe calculator vor fi instalate driverele corespunzatoare
modelului de imprimanta, precum si orice aplicatie auxiliara
necesara administrarii si configurarii acesteia. In plus, in
cazul imprimantelor situate in retea, pe parcursul procesului de
instalare se solicita precizarea caii si a numelui cu care este
recunoscuta aceasta in retea, pentru a putea identifica locatia
precisa unde este situata. Asupra regulilor de denumire a
locatiei unui dispozitiv partajat din retea (deci si a unei
imprimante) se va reveni in continuare.
Comentariu: Un driver este un program de o factura speciala,
destinat manipularii de catre sistemul de operare a unui
dispozitiv atasat la calculator. Un driver nu poate fi lansat in
executie in mod obisnuit (nu este un fisier executabil in sensul
strict), ci este interpretat si utilizat de catre sistemul de
operare. In lipsa driverelor corespunzatoare, dispozitivul,
chiar daca este conectat fizic, nu poate sustine dialogul cu
calculatorul si, prin urmare, nu poate functiona corespunzator.
Driverele sunt construite pentru un anumit sistem de operare si
nu pot fi portate pe alt sistem de operare.
Fara a fi complicata, procedura de instalare a unei imprimante
este in general foarte personalizata, puternic dependenta de
modelul de imprimanta. De altfel, procedura de instalare este
insotita de explicatii precise asupra fiecarui pas executat, si
trebuie doar sa urmati pasii indicati pe parcursul acesteia.
Nota: Instalarea unei imprimante nu face obiectul acestui curs.
Daca este nevoie sa realizati personal aceasta operatiune,
puteti consulta manualul de utilizare care insoteste imprimanta,
sistemul de ajutor al sistemului de operare (Help, disponibil
prin intermediul meniului deschis de apasarea butonului Start al
Windows) sau orice carte care trateaza sistemul de operare
Windows 95/98.
Instalarea unei imprimante se poate realiza, de multe ori, si
fara ca imprimanta sa fie conectata fizic. Totusi, exista modele
care necesita conectare fizica, deoarece in procesul instalarii
se realizeaza un dialog intre calculator si imprimanta. Chiar si
in aceste conditii, imprimanta poate fi ulterior deconectata
fizic, sau inlocuita cu alt model, fara a se pierde instalarea
software. In orice moment se poate recupla modelul de imprimanta
si utiliza driverele si programele specifice corespunzatoare in
vederea tiparirii. Pentru a tipari efectiv, utilizand un anumit
model de imprimanta este insa, absolut necesar ca imprimanta sa
fie conectata fizic, functionala (pornita si fara defecte de
functionare) si instalata in mod corespunzator.
In continuare se presupune ca exista cel putin o imprimanta
instalata in sistem, disponibila pentru tiparire.
# 6.1.3. Utilizarea imprimantelor in mediu Windows. Folderul
Printers
La un calculator se poate conecta fizic, in general, o singura
imprimanta locala. Exista cazuri (rare) in care pe un acelasi
calculator pot exista doua imprimante conectate fizic, dar
aceasta depinde de disponibilitatea mai multor porturi paralele.
Marea majoritate a calculatoarelor au un singur port paralel. Pe
langa imprimanta conectata local, calculatorul poate avea
dreptul sa tipareasca pe o multitudine de alte imprimante
situate in retea (conectate la calculatoare din retea si puse la
dispozitie, sau imprimante de retea). Un calculator poate sa nu
aiba nici o imprimanta conectata local, in schimb poate accesa
orice imprimanta din retea pe care o are instalata si la care
are drept de acces.
Pentru a putea sti ce imprimante aveti la dispozitie, cel putin
din punct de vedere logic (adica instalate), va trebui sa
deschideti folderul Printers. Ori de cate ori, in cele ce
urmeaza, se va solicita deschiderea folderului Printers veti
alege una dintre urmatoarele metode:
Fig. 6-2. Deschiderea folderului Printers folosind butonul Start
din Windows 95
1) Actionati butonul Start al Windows, si alegeti
Settings/Printers din meniul care se deruleaza; 2) Deschideti
aplicatia My Computer si selectati folderul Printers.
Ambele proceduri vor deschide fereastra asociata folderului
Printers. Elementele existente in folderul Printers difera de la
calculator la calculator. De la o singura imprimanta locala, la
o multitudine de imprimante disponibile local sau in retea,
aproape orice configuratie este posibila.
Pictograma asociata implicit folderului Printers
Fig. 6-3. Deschiderea folderului Printers folosind aplicatia My
Computer.
Fig. 6-4. Un posibil aspect al folderului Printers.
Fig. 6-5. Coada de sarcini a imprimantei denumite HP LaserJet
4L, la un moment dat.
Prin dublu clic asupra acestei pictograme se va declansa
procedura de instalare a unei noi imprimante (locale sau in
retea). Folderul Printers contine cel putin acest buton. Sub
aceasta pictograma este indicata in scris functia acestei: Add
new printer (adauga o noua imprimanta). Procedura de instalare
va ghideaza pas cu pas asupra a ceea ce aveti de facut. Folositi
acest buton ori de cate ori doriti instalarea unei imprimante si
instructiunile scrise care insotesc produsul nu indica altceva.
Daca exista in folderul Printers, indica o imprimanta
instatalata local pe calculatorul pe care lucrati. Aceasta
imprimanta nu este disponibila pentru alti utilizatori din
retea. Numele sub care este recunoscuta imprimanta pe
calculatorul local este scris langa pictograma. Pictograma este
vizibila, chiar daca imprimanta respectiva (al carui nume este
alaturi de pictograma) este temporar deconectata fizic.
Daca exista in folderul Printers, indica o imprimanta
instatalata local pe calculatorul pe care lucrati, dar
disponibila si pentru alti utilizatori din retea (in
simbolistica Windows 95/98, "manuta" indica punerea resursei
respective la dispozitia altor utilizatori). Numele sub care
este recunoscuta imprimanta pe calculatorul local este scris
langa pictograma. Pentru ceilalti utilizatori din retea ea poat
fi identificata cu un alt nume, pe care il veti furniza in
momentul in care o paratajati (Share, in limba engleza).
Partajarea unei imprimante, astfel incat sa fie disponibila
pentru alti utilizatori din retea, nu este tratata in acest
curs.
Daca exista in folderul Printers, indica o imprimanta din retea,
conectata logic la calculatorul dumneavoastra (bara orizontala
de sub simbolul de imprimanta reprezinta un cablu de retea).
Numele sub care este recunoscuta imprimanta pe calculatorul
local este scris sub pictograma. Acesta poate fi personalizat de
dumneavoastra, diferit de numele generic cu care este ea
partajata in retea.
Din cele expuse mai sus, reiese ca fiecare imprimanta la care
aveti acces, locala sau nu, primeste o pictograma in folderul
Printers si este identificata in sistem printr-un nume. Acest
nume se da in general, in cadrul procesului de instalare, dar el
poate fi schimbat, ca si numele oricarui fisier Windows.
Desi simultan pot fi instalate mai multe imprimante (Fig. 6-4),
totusi una singura este declarata implicita (default printer, in
limba engleza). Acest lucru inseamna ca, atunci cand se va da o
comanda de tiparire din orice aplicatie Windows (deci, si din
Excel), se va presupune ca se doreste utilizarea aceastei
imprimante. Desigur, imprimanta implicita poate fi oricand
schimbata. In orice moment se poate tipari la orice alta
imprimanta dintre cele disponibile, fara ca aceasta sa devina
implicita. Cu alte cuvinte, o comanda de tiparire poat fi
transmisa unei singure imprimante, implicite sau nu. Cea mai
mare parte a procesului de tiparire se desfasoara "in fundal"
(background, in limba engleza), ceea ce inseamna ca se poate
transmite o sarcina (job, in limba engleza) catre o imprimanta
si, chiar inainte de incheierea acesteia, de pe acelasi
calculator se poate lansa o alta comanda de tiparire, catre
acceasi imprimanta sau catre alta aflata la dispozitie (vezi
folderul Printers). In mod similar, o singura imprimanta poate
primi sarcini cvasi-simultane (exista macar o fractiune de
secunda care le desparte in timp) dinspre mai multe
calculatoare, sau chiar de la acelasi calculator, prin comenzi
de tiparire succesive. Orice comanda de tiparire care ajunge la
o imprimanta este inregistrata intr-o coada de sarcini (jobs
queue, in limba engleza), intretinuta de Windows. Modul de
functionare al acestei liste este, implicit, de tip "primul
sosit, primul servit". Cu alte cuvinte, sarcinile sunt rezolvate
pe masura ce sosesc la imprimanta. In timp ce sarcina cea mai
veche se deruleaza, celelalte asteapta in coada.
Fiecare imprimanta fizica are asociata o coada de sarcini.
Aceasta arata ca in Fig. 6-5, fiecare sarcina avand o descriere
sugestiva. In coada de sarcini, fiecare tiparitura este prezenta
prin numele sau (Document Name), starea curenta
sunt trimise de calculatorul GABIN), cat a fost tiparit la un
moment dat din job-ul curent (Progress) si ora la care a pornit
acesta (Started At). Numele job-ului, asa cum apare el in
aceasta lista, este de cele mai multe ori numele fisierului din
care aplicatia respectiva extrage informatia tiparita. Uneori
acesta este insotit de numele aplicatiei din care se tipareste.
Starea unei sarcini poate fi: Printing (in curs de tiparire);
Spooling (in pregatire pentru tiparire -; se va reveni), Paused
(in pauza: tiparirea efectiva a sarcinii curente este temporar
oprita, putand fi oricand reluata), Deleting (in curs de
eliminare din coada, fara a fi tiparita), Error (imprimanta
semnaleaza o conditie de eroare: de exemplu, lipsa hartie) s.a.
Odata incheiata tiparirea propriu-zisa, sarcina respectiva este
inlaturata din coada, urmatoarea luandu-i locul. Acest mecanism
continua pana cand se termina de tiparit toate sarcinile din
coada.
# 6.1.4. Principii constructive pentru imprimante
Din punct de vedere constructiv si functional, imprimantele
actuale sunt foarte diferite. Exista imprimante care tiparesc
doar cu culoare neagra (in eventuale tonuri de gri) si
imprimante care tiparesc color.
Din punct de vedere al tehnologiei utilizate pentru tiparire,
imprimantele actuale se impart in mai multe categorii:
%$Imprimante cu ace: Acest tip de imprimante produc caractere si
ilustratii la impactul dintre o matrice de ace
metalice si o banda tusata, rezultatul fiind o secventa de
puncte apropiate, dispuse intr-o forma corespunzatoare pentru a
creea imaginea tiparita. La un impact al capului pe banda
tusata, pe hartie este imprimata o matrice de puncte, de unde si
numele (imprimate cu matrice de puncte - dot matrix printers, in
limba engleza). Datorita tehnologiei, imprimantele cu ace se mai
numesc si imprimante cu impact. Aceaste modele au fost dominante
pana la aparitia imprimantelor inkjet, dar in prezent pretul
imprimantelor cu ace este relativ ridicat si calitatea tiparului
nu este foarte buna. Aceasta din urma depinde de numarul de ace
din care este formata matricea de tiparire. Uzual, acest numar
este cuprins intre 9 si 24. Cele mai bune (24 de ace) realizeaza
o calitate de tipar buna, mai ales pentru text. Limitarea cea
mai mare a acestui tip de imprimante este aceea ca nu pot tipari
color (cel mult, bicolor - rosu/negru -, dar aceasta este o
solutie limitata pentru anumite aplicatii si este disponibila la
un numar mic de modele). Aceste imprimante raman, totusi, de
neinlocuit pentru tiparirea mai multor exemplare odata, prin
folosirea indigoului sau in orice alta situatie in care impactul
este necesar. Ofera, de asemeni, calitate si viteza de imprimare
bune pentru tiparirea de text, in special din aplicatii DOS.
%$Imprimante cu jet de cerneala (inkjet, in limba engleza):
Aceste imprimante folosesc pentru tiparire un tip special de
cerneala. Tiparirea cu jet de cerneala este o metoda non-impact.
Cerneala este eliberata prin orificiile capului de imprimare, in
timp ce acesta trece peste diverse medii suport: hartie, carton,
folie transparenta etc. Odata ajunsa pe mediul suport de
tiparire, picatura se usuca si ramane fixata acolo. Spre
deosebire de imprimantele cu impact, cele cu jet de cerneala pot
tipari si color, daca imprimanta respectiva are optiune de
culoare. Imprimantele inkjet sunt la ora actuala cele mai
populare modele, datorita unui raport foarte bun
pret/performanta. Calitatea tiparirii poate varia de la slab
pana la calitate apropiata de cea fotografica. Ca limitare,
trebuie retinut ca cerneala folosita de aceste imprimante nu
rezista la apa. De aceea evitati contactul cu lichide, care pe
langa deteriorarea foilor tiparite, duce si la stergerea
informatiei (cerneala se "intinde"). Imprimantele cu jet de
cerneala sunt realizate intr-o mare varietate constructiva,
folosind tehnologii diverse (unele dintre ele proprietar) cum ar
fi:
Metode termice: cerneala este incalzita pana cand presiunea
forteaza formarea unei picaturi, care care este eliberata prin
orificiul capului de scriere si este imprimata pe mediul suport
de tiparire. La contactul cu hartia, picatura se raceste si
ramane fixata pe suport. Acest tip de tehnologie este utilizata
in special de firmele Hewlett Packard (DeskJet Printers) si
Canon (Bubble Jet Printers).
Metoda piezoelectrica: pentru a genera picatura, aceasta
tehnologie utilizeaza un cristal piezoelectric situat in spatele
rezervorului de cerneala; este folosita de imprimantele inkjet
ale firmei Epson.
%$imprimante cu cerneala uscata: este o tehnologie folosita
aproape in exclusivitate de catre firma Tektronix. Pentru
imprimare, batoane de cerneala solide sunt lichefiate in
rezervoare, de unde cerneala este preluata pe un tabur si apoi
este depusa si racita pe mediul suport de tiparire. Calitatea
tiparirii este foarte buna, insa prezinta dezavantajul ca
cerneala se poate "intinde" prin frecare cu mana. Aceste
imprimante sunt destinate tiparirii de imagini grafice care
necesita calitate superioara si se recomanda plastifierea
mediului suport dupa imprimare, pentru a pastra imaginea
nealterata.
%$imprimante laser: acest tip de imprimante folosesc un fascicul
laser pentru a realiza o imagine pe un tambur. Lumina laserului
altereaza sarcina electrica a tamburului, oriunde il atinge.
Tamburul este apoi trecut peste un rezervor de toner, pe care il
atrage in functie de sarcina electrica: variatia sarcinii
electrice inseamna acoperire diferita cu toner. In final,
tonerul este aplicat pe hartie printr-o combinatie de
temperatura si presiune. Acesta
anumita culoare (ex. negru, galben etc); exista diverse variante
de toner, functie de modelul imprimantei sau
copiatorului care il foloseste.
# 6.1.5. Disponibilitatea unei imprimante in mediu Windows
Inainte de a discuta procesul de tiparire propriu-zis, trebuie
sa descoperiti ce posibilitati de manevra va pune la dispozitie
folderul Printers.
Selectia unei imprimante din folderul Printers se face identic
cu selectia unui fisier din fereastre tip My Computer: clic cu
mouse-ul pe pictograma imprimantei in cauza. Pictograma acesteia
va apare diferit de a celorlalte imprimante disponibile,
indicand starea de selectie.
Deoarece fiecare imprimanta are propriile ei optiuni de
configurare, foarte diferite de la un model la altul, cele
expuse in continuare vor fi exemplificate pe un model de
imprimanta destul de frecvent, si anume HP DeskJet 690 C.
Aceasta este o imprimanta cu jet de cerneala, color, produsa de
firma Hewlett Packard. Daca aveti un alt model de imprimanta,
ferestrele descrise in continuare, in cadrul acestei sectiuni,
pot diferi de ceea ce va fi afisat pe ecranul dumneavoastra.
Acolo unde este cazul, vor fi facute precizari referitor la ceea
ce este general, respectiv particular. Nu se
va intra in detalii referitor la optiunile particulare ale
modelului exemplificat.
Stabilirea imprimantei implicite
Selectati imprimanta dorita din folderul Printers si apasati
butonul drept al mouse-ului. Acesta va derula un meniu
contextual specific pentru obiectul imprimanta.
Fig. 6-6. Prin bifarea optiunii Set As Default din meniul
contextual atasat imprimantei, aceasta devine imprimanta
implicita.
Indiferent de modelul de imprimanta folosit, optiunile din Fig.
6-6 vor fi disponibile. Daca nu este deja, bifati optiunea Set
As Default. Astfel, imprimanta selectata va deveni imprimanta
implicita (se mai numeste imprimanta curenta). La un moment dat
o singura imprimanta dintre cele existente in folderul Printers
este curenta, deci o singura imprimanta are optiunea Set As
Default bifata.
Imprimante temporar indisponibile
Imprimanta aceasta este activa (optiunea Imprimanta aceasta este
inactiva (optiunea
Work offline nebifata) Work offline bifata)
Fig. 6-7. Imprimanta din retea poate fi din nou disponibila
pentru calaculatorul dumneavoastra, dupa debifarea optiunii Work
Offline.
Daca lucrati pe un calculator izolat (acasa, de exemplu) este
putin probabil sa aveti mai multe imprimante disponibile la un
moment dat. Daca insa lucrati intr-o retea, este aproape
imposibil sa aveti acces la o singura imprimanta.
In general, veti putea utiliza mai multe imprimante situate in
retea. In principiu, tot ceea ce exista in folderul Printers
este accesibil. Cu toate acestea, exista destul de multe
situatii in care o anumita imprimanta devine curent
imprimanta respectiva a ramas fara hartie si operatorul a
oprit-o pana la realimentare. In acest caz, desi ii vedeti
numele
trecut in folderul Printers, imprimanta este temporar
inutilizabila. In termeni Windows acest lucru se traduce prin
lucru off-line (work off-line). Daca pe toata durata
intreruperii de functionare nu ati avut nevoie sa accesati
imprimanta in cauza, calculatorul dumneavostra nu sesizeaza
nimic anormal. Daca insa ati accesat imprimanta si calculatorul
a primit un raspuns prin care i se indica indisponibilitatea
imprimantei in cauza, atunci starea imprimantei devine Work
Offline. Starea aceasta temporara de disfunctionalitate se
transmite si pictogramei, care este afisata de aceasta data mai
palid. Se spune ca imprimanta este temporar inactiva (vezi
Fig.6-7.). Chiar daca ulterior disfunctionalitatea este
remediata, pentru calculatorul dumneavoastra este posibil sa fie
nevoie ca starea Work Offline sa fie inlaturata manual. Acest
lucru este posibil tot prin intermediul meniului contextual:
Daca este bifata, defibati optiunea Work Offline. Daca veti
primi un mesaj de avertisment, prin care se spune ca nu se poate
realiza conectarea la imprimanta de retea, atunci inseamna ca
defectiunea nu este inca remediata. Asteptati pana la remediere
si incercati din nou anularea bifei.
Se poate trimite un job catre o imprimanta care lucreaza
off-line, dar tiparirea efectiva nu va fi incheiata decat dupa
scoaterea imprimantei din starea off-line (se spune ca
imprimanta a redevenit on-line). Totusi, dupa trimiterea job-
ului in coada de sarcini, se poate continua lucrul in aplicatia
din care ati declansat tiparirea.
Daca veti trimite la tiparit catre o imprimanta aflata in stare
off-line, titlul ferestrei in care este afisata coada de sarcini
va mentiona acest lucru, si va preciza necesitatea interventiei
utilizatorului (vezi Fig. 6-7) pentru a scoate imprimanta din
aceasta stare. Totusi, interventia utilizatorului va avea succes
doar daca a fost inlaturata cauza care a dus la trecerea
imprimantei in starea off-line.
Fig. 6.8. Imprimanta HP Color Laserjet 5 este offline si
necesita interventia utilizatorului pentru a functiona normal.
Nota: Optiunea Work Offline nu apare in meniul contextual al
unei imprimante locale. Acest fapt are la baza consideratia ca,
pentru o imprimanta aflata in apropiere (langa calculator) este
mult mai usor de sesizat starea de nefunctionare decat pentru o
imprimanta la distanta.
Nota: Starea de lucru off-line, ca si eventuala
indisponibilitatea a unei imprimante locale, nu inseamna ca
imprimanta trebuie reinstalata. Este posibil ca starea de
disfunctionalitate sa implice o reconectare fizica (vezi
sectiunea 6.1.1), dar conexiunea logica exista inca. Cu alte
cuvinte, o disfunctionalitate fizica nu sterge elementele de
program copiate la instalare.
# 6.1.6. Configurarea generala a unei imprimante
Ceea ce este insa foarte important pentru utilizarea cu succes a
unei imprimante este configurarea acesteia, fie ca este locala,
fie ca este in retea. Configurarea generala se refera la
suportul pe care se va tipari, la dimensiunile si orientarea
acestuia, la calitatea imprimarii, etc. O prima configurare este
realizata la instalare, fiind stabilita asa zisa configuratie
implicita. Majoritatea modelelor de imprimante disponibile pe
piata au o multitudine de optiuni de configurare, in orice
moment putand fi stabilite cele mai potrivite optiuni de lucru,
astfel incat rezultatul sa fie cat mai aproape de dorinta
utilizatorului. Configurarea imprimantei este disponibila prin
selectarea optiunii Properties din meniul contextual.
Configuratia stabilita in acest mod este disponibila pentru
toate aplicatiile Windows care folosesc imprimanta.
Fig. 6-9. Prin intermediul optiunii de meniu contextual
Properties se poate modifica in orice moment configuratia
imprimantei in cauza. Modificarile de configuratie astfel
realizate sunt preluate in
interiorul oricarei aplicatii Windows.
Nota: Veti vedea ulterior ca fiecare aplicatie poate schimba una
sau alta dintre optiuni, intr-un mod convenabil pentru situatia
specifica. Schimbarea de configuratie executata din interiorul
unei aplicatii este valabila doar pentru acea aplicatie, si
numai pana la incheierea sesiunii de lucru curente. Asupra
acestei notiuni se va reveni la tiparirea in Excel.
Toate consideratiile exprimate pana in prezent sunt valabile
indiferent de modelul de imprimanta implicat. Utilizarea
optiunii Properties va permite configurarea imprimantei
selectate atat din punct de vedere general, cat si particular,
specific modelului fizic de imprimanta. Desi optiunea Properties
exista in meniul contextual al oricarei imprimante, locale sau
situate in retea, fereastra de configurare deschisa poate fi
diferita, functie de model. In continuare va fi exemplificata in
mare configurarea imprimantei HP DeskJet 690C, cu accent pe
optiunile generale, sau specifice unui numar mare de modele.
Configurarea odata facuta, nu va fi foarte des schimbata, dar
daca totusi o faceti, e bine sa stiti ce consecinte poate avea
interventia dumneavoastra.
Nota: Pentru configurarea specifica modelului dumneavoastra de
imprimanta, puteti citi cartea de utilizare furnizata impreuna
cu aceasta. Puteti folosi de asemenea sistemul de ajutor (Help)
daca acesta exista, si in special ajutorul contextual (vezi
lectia 3; desi este vorba de alta aplicatie, ajutorul contextual
tip What^s this? functioneaza identic).
Indiferent de modelul de imprimanta utilizat, fereastra
Properties contine obligatoriu doua grupe de optiuni de
configurare: General si Details, care sunt exemplificate in Fig.
6-10 si Fig. 6-11. In afara de aceste grupe comune, fiecare
model de imprimanta poate adauga grupe specifice, asa cum puteti
vedea la imprimanta HP DeskJet 690C, exemplificata in acest
curs. Chiar si comportamentul butoanelor disponibile in cele
doua grupe de proprietati generale poate fi diferit, functie de
model.
Fig. 6-10. Fereastra de configurare generala a unei imprimante
Pagina de optiuni de configurare General contine butonul Print
Test Page. Acest buton va declansa tiparirea din Windows a unei
pagini de test, specifica modelului de imprimanta in cauza.
Componenta acesteia este de asa natura incat cuprinde
majoritatea elementelor definitorii pentru tiparirea pe
imprimanta respectiva: caractere, hasuri, culori (daca este
cazul). Unele modele tiparesc si numele si localizarea
driver-elor imprimantei respective. Scopul tiparirii unei
asemenea pagini este de a verifica functionarea imprimantei, in
contextul sistemului de operare pe care este instalata. Puteti
da oricand un asemenea test de imprimanta, dar este bine sa
utilizati aceasta facilitate mai ales dupa realizarea unor
operatiuni de intretinere sau reparatii. Tiparirea unei astfel
de pagini de test este numita si test software, pentru ca este
efectuata in contextul unui anumit sistem de operare (in acest
caz, Windows 95 sau Windows 98). Intrucat rolul testului
software este de a verifica in primul rand instalarea corecta a
imprimantei, procedura de instalare se incheie cu tiparirea unei
pagini de test.
Nota: Majoritatea modelelor au posibilitatea de a tipari o
pagina de test direct din butoanele disponibile pe imprimanta.
Acest gen de test este diferit de cel mentionat anterior si este
independent de sistemul de operare. Poate fi efectuat si in
absenta unei conexiuni a imprimantei la un calculator si atesta
buna functionare a dispozitivului; se mai numeste si test
hardware. Daca acest test nu se deruleaza corect, testul
software nu are sens, imprimanta fiind fizic nefunctionala. Daca
testul hardware functioneaza corect, iar testul software nu,
inseamna ca exista probleme de conectare sau instalare a
imprimantei.
Fig. 6-11. PaginaDetails a ferestrei de proprietati
Print to the following port: (tipareste folosind urmatorul port)
%$pentru o imprimanta conectata local, in general va fi LPT1:,
acesta fiind numele sub care portul paralel este recunoscut de
sistemul de operare. Acesta este un nume dedicat si indica
faptul ca imprimanta este conectata local (vezi sectiunea 6.1.1)
la portul paralel al calculatorului.
%$pentru o imprimanta din retea, numele portului va fi format,
in general, din numele calculatorului la care aceasta este
conectata fizic, urmat de numele sub care imprimanta este
disponibila in retea (cel dat la partajarea ei de pe
calculatorul local).
In Fig. 6-11, imprimanta discutata se afla conectata pe
calculatorul Doru, iar numele cu care aceasta este disponibila
in retea este hp690 . Observati cele doua caractere backslash
(aa) care preced numele calculatorului, in timp ce numele
imprimantei este precedat de un singur caracter backslash.
Denumirile resurselor disponibile in retea sunt similare cu
denumirile fisierelor locale, singura diferenta fiind aceea ca,
in loc sa inceapa cu numele unei unitati logice (de ex. C:),
acestea incep cu numele unui calculator (in exemplu, aaDoru).
Print using the following driver:
In aceasta caseta este trecut numele driver-ului curent folosit
pentru modelul fizic reprezentat de imprimanta pe care o
configurati. Este foarte important ca imprimanta sa utilizeze
driver-e corespunzatoare, altfel imprimarea este
necorespunzatoare sau chiar imposibila. In Fig. 6-11 este
indicata folosirea driverelor specifice modelului HP DeskJet
690C.
Nota: Numele unei imprimante, mai ales atunci cand se afla
undeva in retea, poate fi inselator (vezi Fig. 6-4, Imprimanta
Roxana, un nume care nu spune nimic despre modelul imprimantei).
In general, la instalare, imprimantele asociaza driverele
corespunzatoare modelului fizic respectiv. Din acest motiv, este
recomandabil sa nu schimbati aceasta informatie manual.
Spooling Settings
Acest buton va configura modul in care este transmisa o sarcina
de tiparire dintr-o aplicatie catre imprimanta. Dupa cum a fost
mentionat anterior, fiecare aplicatie realizeaza o prima parte a
procesului de tiparire, care consta in pregatirea datelor in
format general Windows (o conversie), astfel incat sistemul de
operare sa nu fie nevoit sa lucreze cu formate de date specifice
aplicatiei. Acest proces poate fi directionat direct catre
imprimanta, sau poate avea ca rezultat crearea unei imagini
locale (pe hard disk) a ceea ce se va tipari, imaginea urmand a
fi trimisa ulterior la tipar. Aceasta din
functie de volumul de date care trebuie tiparit si de formatul
in care aplicatia le manipuleaza.
In esenta, prin spooling aplicatia care solicita tiparire
realizeaza pe hard disk o imagine a ceea ce va trebui tiparit,
imagine care ulterior este trimisa catre imprimanta. Aceasta
imagine poate fi transmisa toata odata, la sfarsitul procesului
de spooling, sau pe masura ce este asamblat continutul unei
pagini fizice. Aplicatia din care se tipareste este imobilizata
pe toata durata procedurii de conversie. Ideal din punctul de
vedere al utilizatorului este ca durata conversiei sa fie cat
mai mica, astfel incat sa-si poata relua lucrul in aplicatie.
Nota: Veti vedea ca, dupa terminarea spooling-ului, chiar daca
paginile vor fi tiparite dupa un timp mai lung, utilizatorul
aplicatiei isi poate relua lucrul nestingherit.
Fereastra Spooling Settings, deschisa prin apasarea butonului cu
acelasi nume, permite oprtimizarea modului de lucru al
mecanismului de conversie. Zona inconjurata de un dreptunghi
este o caseta de 2 butoane radio care permit alegerea intre doua
optiuni principale:
Fig. 6-12. Fereastra Spool Settings.
Spool print jobs, so program finishes printing faster: Aceasta
activeaza conversia cu stocare temporara a imaginii pe hard
disk, si este optiunea recomandata, mai ales daca tiparirea se
executa pe o imprimanta din retea. Imediat ce procesul de
conversie (cu stocarea imaginii pe hard disk) se incheie,
aplicatia devine disponibila pentru lucru. Tiparirea
propriu-zisa poate dura mult, mai ales daca exista multe sarcini
anterioare in coada, dar utilizatorul poate lucra in continuare
pe calculatorul propriu.
Print directly to printer: Selectand aceasta metoda, procesul de
conversie va fi directionat direct catre imprimanta. Pe masura
ce datele sunt covertite, ele sunt transmise catre imprimanta,
fara s mai realiza o imagine temporara pe hard disk. Aplicatia
va astepta pana cand imprimanta este gata de tiparit, inainte de
a transmite sarcina direct catre aceasta. Deoarece se asteapta
eliberarea imprimantei si pe durata conversiei aplicatia din
care s-a lansat tiparirea este inaccesibila pentru utilizator,
poate dura foarte mult pana cand va puteti continua lucrul. Este
recomandabil sa nu folositi aceasta varianta, in afara cazurilor
in care aveti probleme cu tiparirea. Aceasta optiune devine
oricum inactiva daca imprimanta in cauza este conectata local si
este partajata pentru utilizarea in retea.
Daca ati selectat conversia cu spooling, atunci aveti la
dispozitie doua optiuni suplimentare, care se exclud una pe
cealalta:
Start printing after last page is spooled: Daca este selectata,
va astepta intai crearea imaginii complete pe hard disk, dupa
care va incepe transmitere catre imprimanta a sarcinii; deoarece
scrierea pe hard disk este o opeartiune mult mai rapida decat
scrierea pe imprimanta, aceasta optiune va fi cea mai rapida in
ceea ce priveste eliberarea aplicatiei care a solicitat
tiparire, fiind necesar insa suficient spatiu liber disponibil
pe hard disk pentru a stoca imaginea;
Start printing after first page is spooled: incepe transmiterea
imaginii catre imprimanta (eliberand spatiul pe hard disk) pe
masura ce paginile sunt convertite. Aceasta varianta este ceva
mai lenta decat prima, dar nu necesita atat de mult spatiu liber
pentru stocare. Oricum, procesul de spooling se va incheia cu
mult inainte de tiparirea propriu-zisa.
ocupat de aceasta este eliberat automat, fara sa fie nevoie ca
utilizatorul sa intervina in vreun fel. Prin urmare, imaginea
rezultata in urma conversiei nu se pastreaza, si nu este
accesibila utilizatorului in mod direct.
Pagina Details a fereastrei de proprietati asociate unei
imprimante poate avea, in stanga butonului Spool Settings,
un alt buton, denumit Setup. Acest buton va deschide o fereastra
suplimentara de configurare, cu optiuni specifice modelului
fizic de imprimanta aflat in discutie.
Fig. 6-13. Anumite modele de imprimante fac disponibile optiuni
de configurare specifice prin butonul Setup.
In cazul imprimantei HP DeskJet 690C acest buton lipseste,
optiunile de configurare specifice fiind disponibile prin grupe
adaugate ferestrei de configurare principale (vezi Fig. 6-10 si
Fig. 6-11, grupele Setup, Paper, Services). Acest lucru este
valabil si la alte modele de imprimante.
In continuare vor mai fi prezentate doua grupe de optiuni,
specifice imprimantei HP DeskJet 690C, in scopul evidentierii
unor proprietati generale sau specifice unor familii de
imprimante. Aceste proprietati vor fi regasite in cadrul
aplicatiilor (in speta, Excel) si este important sa intelegeti
ce reprezinta si cum le puteti folosi pentru a va optimiza
activitatea.
Proprietati legate de mediul suport pentru tiparire
Este cunoscut faptul ca hartia reprezinta cel mai ieftin si cel
mai utilizat mediu de tiparire. Daca pentru o notita de mana
putem scrie chiar si pe un servetel, in cazul imprimantei
lucrurile trebuie sa fie oarecum standardizate. Doua sunt
apectele importante legate de mediul suport pentru tiparire:
tipul acestui mediu (hartie, carton, folie transparenta, panza
etc) si dimensiunile (latime/inaltime). Odata stabilita
dimensiunea, se mai pune problema orientarii suportului:
tiparirea se face paralel cu latura mica (orientarea se numeste
Portrait - portret) sau paralel cu latura mare (orientarea se
numeste Landscape - peisaj).
modele de imprimante, acestea pot fi altfel localizate, dar sub
o forma sau alta va trebui sa le regasiti printre optiunile
specifice de configurare. Sunt optiuni specifice de configurare,
pentru ca fiecare model de imprimanta accepta un set specific de
materiale pe care poate tipari, cu dimensiuni specifice bine
definite. Astfel, fiecare model de imprimanta ofera o plaja
distincta de optiuni posibile. In Fig. 6-14 este prezentata
fereastra de configurare referitoare la suportul de tiparire,
asociata imprimantei HP DeskJet 690C.
Paper Type: Schimbarea tipului mediului suport de tiparire
Paper Size: Schimbarea dimensiunii mediului de tiparire
Fig. 6-14. Optiuni de configurare referitoare la mediul suport
de tiparire
In zona de optiuni pentru mediul de tiparire (Paper Options)
poate fi aleasa dimensiune hartiei (Paper Size) si tipul
acesteia. Implicit tipul este Plain Paper, adica hartie normala,
dar poate fi schimbat dintr-o lista autoderulanta (in figura
este selectata ca mediu de tiparire folia transparenta -
Transparecy). Ca dimensiune, probabil ca veti selecta formatul
standard A4 (vezi figura), acesta fiind cel mai des utilizat in
Romania.
Orientarea hartiei este stabilita prin pagina Orientation, si
implicit este Portrait.
O alta optiune pe care va trebui sa o retineti ca posibila
pentru orice tip de imprimanta, este numarul de copii
(Copies - coltul din dreapta jos acestei ferestre particulare).
Numarul aflat in dreptul aceastei proprietati este numarul de
copii ale aceluiasi material pe care il va tipari imprimanta,
printr-o singura comanda (sarcina). Acest numar este implicit 1,
dar poate fi schimbat in orice moment. Imprimanta va tipari
fiecare pagina in numarul de copii indicat de acest parametru.
Realizarea mai multor copii la tiparire este intrucatva
asemanatoare cu tiparirea la indigou. In primul rand,
activitatea de conversie se realizaeza o singura data, pentru
toate copiile. Transpunerea imaginii pe hartie este realizata in
atatea exemplare cate au fost specificate in caseta Copies.
Diferenta fata de copiile la indigou este ca, in cazul tiparirii
in mai multe exemplare, fiecare fila este tiparita separat, dar
este identica cu copia ei.
Nota: Numarul de copii indicat in fereastra de optiunii a unei
imprimante, deschisa din folderul Printers, este valabil pentru
toate aplicatiile care vor tipari folosind acea imprimanta.
Fiecare aplicatie poate ulterior modifica acest numar de copii,
pentru o sarcina de tiparire precisa, dar modificarea din
aplicatie se rasfrange doar asupra aplicatiei. Este recomandat
sa lasati 1 acest numar, pentru configurarea generala a Windows
(folderul Printers), si sa modificati numarul de copii din
aplicatii, atunci cand este cazul. Asupra numarului de copii se
va reveni atunci cand va fi tratata tiparirea in Excel.
Paginile de proprietati Setup si Services contin optiuni
specifice tipului de imprimanta exemplificat si nu vor mai fi
detaliate.
# 6.2.1. Consideratii generale
In continuarea acestei lectii va fi folosit in principal
registrul Pentru_Tipar.xls, furnizat pe discheta care insoteste
prezentul curs. Daca nu ati facut-o deja, copiati acum fisierul
indicat de pe discheta in "Folderul meu de lucru". Este
recomandabil sa nu modificati fisierul existent pe discheta,
pastrandu-l ca referinta.
Datele cuprinse in unica foaie de calcul a registrului
Pentru_Tipar.xls este o lista de mari dimensiuni, care va ocupa
mai multe pagini la tiparire. Pana in prezent nu s-a pus foarte
acut problema modului in care ceea ce a fost realizat in Excel
va fi transpus pe hartie. In sectiunea precedenta s-a trecut in
revista problematica tiparirii in general. In primul rand,
pentru a tipari este nevoie de o imprimanta accesibila si
functionala. Daca aceasta exista, atunci probabil stiti deja ce
dimensiuni de hartie accepta. Formatul A4 (210x297 mm) este, in
mod sigur, cel mai utilizat in lucrarile de birou. Toate
modelele uzuale de imprimante accepta folosirea acestui format.
Chiar daca imprimanta pe care o utilizati accepta hartie de
format mai mare (A3, de exemplu), chiar daca dispuneti de acest
tip de hartie, pentru cele ce urmeaza se va considera ca se
utilizeaza formatul A4. Aceasta deoarece scopul prezentarii este
de a intelege cum se poate dispune lista de date pe mai multe
coli, intr-un mod optim fata de scopul lucrarii dumneavoastra.
Oricum, o imprimanta care poate utiliza format de hartie A3, va
utiliza in mod sigur si A4. De multe ori, chiar daca datele se
"aseaza" mai bine pe A3, veti prefera probabil A4, din motive de
indosariere si pastrare.
In general, imaginea tiparita a lucrarilor executate in Excel va
fi mai mare decat o coala A4, atat pe latime, cat mai ales pe
inaltime. In cadrul acestei sectiunii veti invata cum sa
previzualizati si sa controlati aspectul a ceea ce urmeaza sa
fie tiparit. De asemenea, se va pregati pentru tipar intreaga
foaie de calcul. In sectiunile urmatoare veti vedea ca selectia
a ceea ce se va imprima este mult mai flexibila, putandu-se
tipari mai multe foi de calcul odata, dar si numai anumite
portiuni din foaia (foile) de calcul existente intr-un registru.
Deschideti registrul Pentru_Tipar.xls in Excel. Deoarece acesta
contine o singura foaie de calcul, aceasta este automat
selectata la deschiderea registrului. Daca veti defila foaia de
calcul in fereastra de lucru si veti privi cu atentie, veti
vedea marcajele de margine de pagina indicate de Excel, atat
verticale, cat si orizontale (vezi Sectiunea 5.5, lectia 5).
Acestea inseamna ca, plecand de la un set de optiuni de
configurare implicite, Excel stie ca datele existente in foaia
de calcul nu incap pe o singura foaie, nici pe latime, si nici
pe inaltime.
Excel nu este ceea ce se numeste o aplicatie WYSIWYG (What You
See Is What You Get - in limba engleza, insemnand "ceea ce vezi
(pe ecran) este ceea ce vei obtine (pe hartie)"). WYSIWYG
inseamna ca orice modificare efectuata in datele cu care se
lucreaza va fi vizibila imediat pe ecran, in acelasi mod in care
va fi tiparita pe imprimanta (inclusiv asezarea in pagina, ceea
ce implica stabilirea anterioara a dimensiunii si orientarii
paginii). Acest mecanism se leaga de la bun inceput de un model
fizic de imprimanta (imprimanta implicita de Windows) si de o
anumita dimensiune si orientare a hartiei (cea configurata in
fereastra de proprietati a imprimantei, accesata prin folderul
Printers din Windows). Excel nu este o aplicatie WYSIWYG pentru
ca este in primul rand destinat introducerii si prelucrarii
datelor, iar nu tiparirii lor. Puteti lucra doua saptamani in
Excel, pentru a realiza o lucrare deosebita, iar pe hartie sa
tipariti un raport de o jumatate de pagina, care sa contina doar
esentialul. Munca inglobata poate insemna, insa, zeci de foi de
calcul, sute de formule, zile intregi de incercari de variante
posibile pentru o anumita strategie de finalizare. Prin urmare,
ar fi total neproductiv ca aplicatia sa se preocupe in fiecare
clipa de modul in care rezultatele vor fi afisate pe hartie,
actualizand in permanenta ecranul in concordanta cu imaginea
care ar urma tiparita, cu atat mai mult cu cat nu este clar ce
urmeaza a fi intr-adevar imprimat. Ca utilizator de Excel este
mai important ca pe ecran sa aveti posibilitatea de a vizualiza
datele in ansamblu si de a lucra usor cu ele. De aceea in modul
normal de editare (cel in care ati lucrat pana acum) ideea de
hartie este doar sugerata prin acele marcaje de margine de
pagina. In acelasi timp, insa, Excel este foarte flexibil atunci
cand se pune problema ce si cum se tipareste, dar personalizarea
acestor elemente se va face intr-un mod de lucru in care nu mai
este posibila modificarea datelor. Acest mod de lucru se numeste
Print Preview si este tratat in continuare.
Lista cuprinsa in registrul Pentru_Tipar.xls reprezinta un
centralizator al activitatii depuse pe parcursul mai multor luni
de catre un numar de agenti de vanzare ai unei firme de
calculatoare. La un anumit moment dat, este solicitata tiparirea
acestei liste. Inainte de tiparire, veti previzualiza modul in
care Excel "se gandeste" sa organizeze pe hartie aceste date, si
eventual sa modificati ceea ce este necesar pentru a corecta
"perceptia" aplicatiei.
Excel pune la dispozitie doua metode distincte pentru
previzualizarea datelor care urmeaza a fi tiparite: Print
Preview si Page Break Preview. In acelasi timp, aceste mecanisme
sunt moduri de lucru distincte de cel normal, cu care v-ati
obisnuit pana acum, si asigura posibilitati diverse de
configurare a tiparirii, astfel incat sa satisfaca cele mai
pretentioase cerinte. In continuare va fi tratat separat fiecare
dintre aceste mecanisme.
# 6.2.2. Print Preview
Mecanismul Print Preview este accesibil prin doua metode: %$din
meniul File, optiunea Print Preview;
%$prin apasarea butonului Print Preview de pe bara de unelte
Standard. Indiferent care dintre aceste metode va fi selectata,
va fi deschisa fereastra de previzualizare.
Bara de butoane
Zona de previzualizare
Bara de stare
Fig. 6-15. Fereastra de previzualizare
In Fig. 6-15 sunt indicate principalele zone ale acestei
ferestre:
Bara de butoane: Prin intermediul butoanelor aflate pe aceasta
bara se poate naviga printre foile previzualizate
(Next, Previous) si se poate modifica scara de afisare a foii,
astfel incat sa fie vizibile detaliile (Zoom - magnified view),
sau din contra, aspectul general al paginii (Zoom - full page
view, acesta fiind implicit); asupra functionarii butonului Zoom
se va reveni imediat. De asemenea, exista butoane pentru
configurarea tiparirii (Setup) si pentru tiparire propriu- zisa
(Print). Butonul Close va inchide fereastra de previzualizare,
aducand utilizatorul in fereastra de aplicatie, pentru a putea
continua lucrul (in fereastra de previzualizare nu se poate
edita!). Butonul Help va oferi ajutor specific pentru
operatiunile care se pot desfasura in fereastra de
previzualizare. Butonul Page Break Preview va inchide fereastra
de previzualizare, revenind in foaia de calcul, cu posibilitate
de editare, dar cu afisajul schimbat. In fapt, acest buton
declanseaza celalalt mod de previzualizare enuntat, si anume
Page Break Preview. In cadrul acestei sectiuni acest mod de
previzualizare va fi doar amintit, urmand a fi tratat mai in
detaliu in sectiunea urmatoare.
Bara de stare: permite obtinerea rapida a unor informatii
referitoare la rezultatul tiparirii; in detaliul prezentat in
Fig. 6-15 puteti observa ca, pentru configuratia de tiparire
preconizata in acest moment, rezultatul va fi imprimat pe 6
coli, in prezent in zona de previzualizare propriu-zisa fiind
infatisata pagina 1. Cum sunt dispuse datele pe cele 6 coli va
fi discutat mai jos.
Zona de previzualizare: va afisa pe rand imaginea fiecarei coli
dintre cele care urmeza sa fie imprimate cu datele
dorite.
In momentul de fata, foaia de calcul este vizibila in totalitate
(full page preview) in zona de previzualizare (vezi Fig. 6-15),
ceea ce confera o imagine de ansamblu a ceea ce se va tipari. Se
poate vedea, de exemplu, ca foaia "pare" sa fie A4 si este
orientata Portrait. In aceasta prima foaie sunt tiparite un
numar de linii, dar si un anumit numar de coloane (4, cum se
distinge oarecum in capul de tabel), mai mic decat cel pe care
il are efectiv lista de date (adica 9). Unde sunt restul de
coloane? Ce date si cum anume vor apare ele pe hartie? Este
toata infomatia vizibila in zona de tabel aferenta? (va amintiti
ca, in modul de lucru normal, scara de vizualizare poate induce
in eroare referitor la ocuparea celulelor cu
(Zoom) pentru a mari afisajul. Acest lucru este posibil prin
doua metode:
%$prin apasarea butonului Zoom, care are rol de comutator intre
cele doua modalitati de vizualizare; %$direct asupra foii
previzualizate, prin clic cu mouse-ul pe ceea ce reprezinta
foaia de hartie in zona de
previzualizare. In cazul aplicarii acestei metode trebuie sa
observati cu atentie forma cursorului: daca foaia este
afisata in mod full page view si duceti cursorul deasupra foii,
forma acestuia se schimba intr-o lupa . Daca veti
da clic cu stanga atunci cand forma cursorului este de lupa,
pagina va fi afisata marit (magnified), astfel incat puteti
observa detaliile. Atunci cand foaia este afisata in modul
marit, forma cursorului, indiferent de pozitia sa in
zona de previzualizare este cea de sageata , dar un clic cu
butonul stang pe imaginea colii va readuce pagina in modul de
afisare full page view.
Incercati aceste metode de scalare a afisajului. Aceasta
operatiune nu modifica nimic in datele foi de calcul, nici in
modul de tiparire propriu-zis. Ramaneti pentru moment in modul
de afisare marit, pentru a putea vedea detaliile.
Utilizand butoanele Next si Previous defilati printre foile
previzualizate. Urmariti in permanenta linia de stare. Aceasta
va indica pagina curent afisata. Observati ca aceste butoane
sunt active atata vreme cat actiunea realizata de ele are sens.
De exemplu, atunci cand este previzualizata pagina 1, butonul
Previous este inactiv, intrucat inaintea paginii 1 nu este
nimic!
Navigand corespunzator in foile previzualizate, cautati
coloanele lipsa, conform constatarii facute la observarea
paginii 1. Le veti identifica dupa capul de tabel. Daca nu a
modificat altcineva configuratia implicita de tiparire a Excel,
probabil veti gasi aceste coloane incepand cu pagina 4. Ce
inseamna acest lucru? Asa cum preconizeaza in acest moment Excel
sa tipareasca lista, o va parcurge in intregime de sus in jos pe
o latime de foaie, apoi din nou, de la inceput pana la sfarsit
pe urmatoarea latime de foaie s.a.m.d. Probabil ca nu vi se pare
modul de parcurgere cel mai indicat. Dupa ce veti fi tiparit
asa, va trebui sa cautati folie corespondente in teancul luat de
la imprimanta, ca sa le puteti alatura pentru a forma lista
completa (fila 1 va trebui alaturata filei 4, 2 la 5, 3 la 6).
Este mai convenabil in acest caz ca ordinea de tiparire sa fie
alta, si anume la final sa puteti alatura pagina 1 cu 2, 3 cu 4
s.a.m.d. Cum se face acest lucru, va fi explicat mai jos.
In acest punct, este bine sa intelegeti modul de ordonare a
paginilor pentru tiparire. Pentru aceasta, apasati butonul Page
Break Preview. Pentru moment va fi inchisa fereastra de
previzualizare si veti reveni in foaia de calcul. Veti primi
probabil un mesaj de intampinare, asupra caruia nu se va insista
acum. Apasati deci, butonul "OK", fara a va procupa deocamdata
de continutul mesajului. Desi restul ferestrei de aplicatie este
identica cu ceea ce aveati inainte de a intra in fereastra Print
Preview, zona de lucru este schimbata. Marcajele de margine de
pagina sunt mult accentuate, si in
plus, in anumite zone ale foii de calcul, "sub" datele
propriu-zise este scris ceva de genul: , acesta indicand
numarul paginii pe care va fi tiparita informatia delimitata de
marcajele de margine de pagina inconjuratoare. Puteti observa
acum cu usurinta ca pagina 1 trebuie sa fie asezata langa pagina
4, s.a.m.d. Prezentarea in detaliu a modului de previzualizare
Page Break Preview va fi realizata in sectiunea urmatoare.
Deocamdata veti readuce zona de lucru la aspectul normal, cu
care ati lucrat pana acum, procedand astfel: din meniul View de
pe bara de meniuri selectati optiunea Normal View.
Redeschideti fereastra de previzualizare (vezi inceputul
prezentei sectiuni), pentru a continua explicatiile referitoare
la aceasta.
# 6.2.3. Configurarea modului in care datele vor fi tiparite
Configurarea propriu-zisa a modului de tiparire se efectueaza
prin apasarea butonului Setup. Aceasta va deschide fereastra de
configurare Page Setup.
Nota: Modificarile specifice realizate in cadrul ferestrei Page
Setup si care au corespondent in fereastra generala de
proprietati a imprimantei, asa cum este ea deschisa din folderul
Printers al Windows (vezi sectiunea 6.1.1.), vor avea efect doar
in Excel si numai pentru domeniul de tiparit curent (in cazul
acesta, intreaga foaie de calcul Pentru_tiparire, din registrul
Pentr
*****************************************************
Page 1 of 1