DIR Return Create A Forum - Home
---------------------------------------------------------
Forum Practic
HTML https://practic.createaforum.com
---------------------------------------------------------
*****************************************************
DIR Return to: Economie
*****************************************************
#Post#: 118--------------------------------------------------
BANCA DE STAT
DIR By: iulianstoian
Date: January 13, 2015, 6:51 pm
---------------------------------------------------------
Banca de stat. Aceasta functie are 3 intelesuri : m2o14oh
-Banca Centrala este proprietate a statului;
-este creditoare a statului;
-Banca Centrala pune in aplicare politica statului in materie
monetara si bancara.
Prin politica monetara se intelege actiunea exercitata de
autoritatea monetara (BC) asupra agregatelor monetare (masei
monetare), pentru realizarea anumitor obiective. Obiectivul cel
mai general al politicii monetare este stabilitatea monedei
nationale atat pe plan intern cat si extern. Moneda nationala sa
se deprecieze cat mai putin, inflatia sa fie cat mai redusa, iar
cursul de schimb al monedei nationale fata de alte valute sa nu
cunoasca variatii mari pe termen mediu si lung.
Pentru atingerea scopurilor ei, BC are la dispozitie un arsenal
de tehnici si instrumente de politica monetara. Cele mai
utilizate instrumente sunt rata dobanzii, rezervele minime
obligatorii, politica de piata libera (open-market) si
plafoanele de creditare.
Rata dobanzii: este valabila urmatoarea afirmatie: atunci cand
rata dobanzii este inalta, agentii economici isi restrang
accesul la credite si deci masa monetara din economie se va
reduce corespunzator. Dimpotriva atunci cand rata dobanzii e
redusa, agentii economici vor fi stimulati sa apeleze la credit
si deci lichiditatile din economie vor creste.
Atunci cand in economie este un exces de lichiditate (o masa
monetara mult mai mare in raport cu necesitatile economiei, BC
va creste rata dobanzii). Dimpotriva cand in economie se
manifesta un deficit de lichiditate (bani prea putini fata de
lichiditati) BC va reduce rata dobanzii.
Mecanismul de transmitere a modificarilor ratei dobanzii de la
Banca Centrala catre agentii economici este urmatorul: BC
crediteaza bancile comerciale; bancile comerciale utilizeaza
creditele primite de la BC in procesul creditarii agentilor
economici.
Rezervele minime obligatorii: pentru a intelege instrumentul
plecam de la urmatoarele ipoteze: banca de emisiune obliga
bancile comerciale ca o parte din depozitele colectate de la
agentii economici si populatie sa fie pastrate in conturi
deschise la Banca Centrala si sunt numite rezerve. Rezulta ca
valoarea creditului pe care il poate acorda o banca comerciala
rezulta ca diferenta intre depozitele colectate de aceasta si
rezervele pastrate de banca comerciala la Banca Centrala.
Atunci cand BC considera ca in economie sunt lichiditati prea
multe, adica o masa monetara mare, ea va obliga bancile
comerciale sa pastreze in conturi la BC o rezerva mai mare si
astfel creditul pe care il acorda economiei bancile comerciale
se va diminua.
Dimpotriva cand BC considera ca in economie exista un deficit de
lichiditate, ea va obliga bancile comerciale sa pastreze in
conturile de rezerve sume mai mici, astfel creditul pe care
bancile comerciale il acorda va creste.
Politica de piata libera (O-M): urmatoarele ipoteze: BC acorda
credite bugetului de stat (statului). Pentru creditele acordate
statului ea primeste niste hartii de valoare numite bonuri de
tezaur. Aceste bonuri de tezaur aflate in portofoliul BC sunt
utilizate pentru dimensionarea masei monetare din economie prin
operatiuni de vanzare-cumparare care au loc intre Banca de
Emisiune si bancile comerciale, astfel atunci cand BE vinde
catre bancile comerciale bonuri de tezaur, bancile comerciale
isi vor diminua potentialul de creditare pentru ca o parte a
resurselor sunt imobilizate in bonurile anterior cumparate.
Dimpotriva, cand BE cumpara bonuri de tezaur de la bancile
comerciale acestea isi cresc potentialul de creditare al
economiei pentru ca o parte a portofoliului se elibereaza prin
operatiunea de vanzare a bonurilor catre BC.
Interesul bancilor comerciale de a cumpara sau vinde bonuri de
tezaur in relatie cu BE este dobanda pe care o ofera BC la
aceste titluri.
Plafoanele de creditare: instrument specific economiilor de
comanda, planificate, dar a fost utilizat cu succes si in
perioade de criza in tarile dezvoltate (Ex: Franta).
Instrumentul consta in aceea ca BE stabileste pentru fiecare
banca comerciala o rata de crestere a volumului creditelor
acordate, indiferent de resursele pe care acea banca comerciala
le colecteaza de pe piata si indiferent de cererea de credite a
agentilor economici si populatiei.
Bancile comerciale: sunt cele mai importante entitati ale
sistemului bancar datorita operatiunilor si serviciilor pe care
le presteaza clientelei nebancare.
Departajarea dintre operatiuni si servicii bancare se realizeaza
din punct de vedere al modului de inregistrare si evidenta.
Astfel operatiunile bancare sunt inregistrate in bilantul
contabil al bancii pe cand serviciile bancare sunt evaluate prin
prisma veniturilor si cheltuielilor presupuse, altfel spus ele
sunt inregistrate in contul de profit si pierdere al bancii.
Operatiunile efectuate de o banca se impart in 2 mari categorii
in functie de partea de bilant in care sunt evidentiate:
A B Com. P
-numerar si -depozite; disponibil; -imprumuturi de pe piata
monetara;
-plasamente; -imprumuturi de la BE;
-credite acordate -capitaluri proprii.
.
Operatiunile pasive sunt cele prin care banca isi colecteaza
resursele.Resursele unei banci pot proveni din:
-depozite;
-imprumuturi primite;
-capital propriu.
Depozitele: sunt principala sursa de finantare a unei banci;
depozitele au o natura duala: ele sunt pe de o parte o forma de
existenta a banilor, a banilor de cont, a banilor scripturali,
iar pe de alta parte ele reprezinta resurse temporar disponibile
in economie.
Depozitele colectate de o banca sunt de 2 feluri: la vedere si
la termen.
Depozitele la vedere sunt reprezentate de soldurile conturilor
de disponibil sau a conturilor curente pe care si le deschid
agentii economici la banci si prin care acestia deruleaza
operatiuni de plati si incasari. Depozitele la vedere sunt putin
utilizate de banci in operatiuni de creditare, aspect pentru
care bancile bonifica dobanzi reduse la aceste depozite sau nu
bonifica dobanzi. Bancile nu utilizeaza depozite la vedere in
operatiunile de creditare pentru ca:
-au caracter oscilatoriu:soldul lor se modifica in functie de
platile si incasarile dispuse de titulari;
-in orice moment, titularul depozitului isi poate retrage
disponibilitatile.
Depozitele la termen: reprezinta o conventie intre deponent pe
de o parte agentul economic sau persoana fizica si depozitant pe
de alta parte prin care prima parte, deponentul se obliga sa
puna la dispozitia depozitarului o suma de bani si pe un anumit
termen, iar banca depozitara se obliga sa restituie la sfarsitul
termenului suma respectiva de bani si sa ii bonifice
deponentului o dobanda .
Dobanda bonificata de banca la depozitele la termen e apropiata
de nivelul dobanzii medii pe economie. Depozitele la termen apar
ca urmare a acumularilor banesti ale agentilor economici care
vor fi utilizate pentru investitii sau apar ca urmare a
economiilor populatiei.
Titularii depozitelor la termen pot solicita bancii retragerea
depozitelor si inaintea scadentei. In acest caz banca va
restitui depozitul, dar va penaliza deponentul prin achitarea
unei dobanzi egala cu cea practicata in cazul depozitului la
vedere.
Imprumuturile primite de banca: sunt a-2-a resursa de finantare.
Bancile pot primi imprumuturi de pe piata monetara sau de la
Banca Centrala. Imprumuturile de pe piata monetara sunt
utilizate atunci cand banca inregistreaza un deficit temporar de
lichiditate. Termenul de acordare e cuprins intre 1 zi si cel
mult o luna.
Principala lor caracteristica: sunt deosebit de costisitoare,
dobanda depasind cu mult dobanda pietei.
Imprumuturile de la BC pot fi acordate in mod curent sau au
destinatii speciale, termenul de acordare este cuprins intre 1
zi si 1 an de zile. Principalele imprumuturi pe care le primeste
o banca comerciala de la BC sunt :
-credite de scout cu un termen de 90-180 zile si care sunt
garantate cu cambii si bilete la ordin;
-credite lombard sau de descoperit de cont au termene intre 1 zi
-;1 saptamana si sunt garantate cu efecte publice emise de stat:
bonuri de tezaur, obligatiuni de stat;
-credite speciale acordate bancilor cu situa tie financiara
dificila. Termenul 1-3 luni.
Capitaluri proprii: al oricarei banci e format din capitalul
social pus la dispozitie de actionari si fondurile proprii
constituite din profit. Caracteristica capitalului propriu al
bancilor este aceea ca desi este mare in valoare absoluta ca
pondere in totalul pasivului bancii el este foarte redus: 6-7%
din pasiv.
Operatiunile active sunt cele de utilizare a resurselor. O banca
isi utilizeaza resursele pastrandu-le sub forma de numerar sau
disponibilitati, face plasamente si crediteaza economia.
Numerarul si disponibilitatile: sunt reduse ca pondere in
totalul activului, bancile utilizeaza numerarul si
disponibilitatile pentru a face fata retragerilor de disponibil
de catre populatie sau ridicarile de numerar efectuate de firme
pentru plata salariilor sau pentru platile interbancare.
Plasamentele in actiuni, obligatiuni si alte titluri cotate:
Bancile isi imobilizeaza o parte a activului in plasamente
pentru ca aceasta forma de utilizare are 2 caracteristici:
-au lichiditate (atunci cand banca are nevoie de numerar le
poate vinde pentru ca aceste titluri sunt cotate pe pietele de
capital);
-rentabilitatea (titlurile de valoare ,actiuni si obligatiuni
aduc posesorului castiguri importante sub forma dobanzilor si
dividendelor.
Creditul: este a -;3-a forma de utilizare a resurselor bancilor
ele fiind dominante in totalul activului bancii. Prin credit
bancar intelegem operatiunea prin care o banca da cu imprumut o
suma de bani pe un termen, operatiune insotita de promisiunea
viitoare de rambursare si cu plata unei dobanzi .
Creditele acordate de o banca se pot clasifica dupa mai multe
criterii:
1.Dupa statutul creditorului: -acordate statului;
-acordate firmelor;
-acordate persoanelor fizice.
2.Dupa termenul acordat: -credite pe termen scurt (< 1 an);
-credite pe termen mediu (1-5 ani);
-credite pe termen lung (> 5 ani).
3.Dupa moneda de acordare: -credite in moneda nationala;
-credite in valuta.
4.Dupa destinatia creditului: -pentru activitati
curente(finantarea cheltuielilor sau deficitului de trezorerie);
-credite de campanie;
-credite de investitii sau de dotare;
-credite de mobilizare a creantelor comerciale.
In afara operatiunilor efectuate de o banca acestea mai pot
presta pentru agentii economici o serie de servicii: -plati si
viramente;
-operatiuni valutare;
-operatiuni cu numerar;
-operatiuni cu aur si alte metale pretioase;
-operatiuni de inchirieri de casete si seifuri bancare;
-operatiuni de plasamente;
-operatiuni de consultanta economica;
-operatiuni de mandat.
Bancile comerciale pot fi clasificate dupa 2 criterii:
1.Dupa operatiunile efectuate:
-banci comerciale universale;
-banci comerciale specializate: numai o categorie de obligatiuni
sau deservesc numai o categorie de agenti economici.
Ex: banci de comert exterior, banci ipotecare.
2.Dupa intinderea retelei comerciale: -banci cu amanuntul
(retail);
-banci en-gros (wholesale).
Retail: au o retea teritoriala de ghisee extinsa, se implica in
operatiuni de depozite CEC;
Wholesale: au o retea restransa, implicandu-se in operatiuni de
creditare.
Cvasibancile sau semibancile: In economie in afara BC si a
bancilor comerciale mai functioneaza o serie de institutii
financiare care desfasoara unele operatiuni similare cu cele
desfasurate de bancile propriu-zise, ele insa nu fac parte din
sistemul bancar intrucat nu creaza moneda.
Cvasibancile se vor imparti in 2 mari categorii:
-bancile de afaceri;
-societatile financiare.
Bancile de afaceri: au aparut in prima jumatate a secolului
nostru prin despartirea de bancile comerciale.BA nu au voie sa
colecteze depozite si respectiv nu pot acorda credite pe termen
scurt.
In categoria BA se includ o larga varietate de institutii
financiare precum banci de investitii, societati de portofoliu,
societati de investitii, fonduri de plasament si respectiv
cluburile de afaceri.
Bancile de investitii (BI): isi colecteaza resursele de pe piata
prin emisiunea de obligatiuni pe termene medii si lungi (> 1an).
Ele isi utilizeaza resursele astfel colectate tot pe piata de
capital de unde cumpara titluri de valoare de genul
obligatiunilor emise de diverse firme. Scopul principal al BI
este maximizarea profitului lor format in cea mai mare parte din
dobanzile colectate ca urmare a achizitionarii de obligatiuni.
BI se implica in operatiunile de creditare pe termen mediu si
lung, in operatiunile de fuziuni si achizitii internationale, in
garantarea si consilierea diverselor firme care isi majoreaza
capitalul prin emisiunea de actiuni pe piata.
NOTI: BI nu controleaza activitatea firmelor la care detin
titluri .
Societatile de portofoliu: functioneaza dupa reguli similare BI,
diferentele constau in aceea ca plasarea resurselor societatilor
de portofoliu se vor face in actiuni ale unor firme cotate.
Rezulta ca interesul principal al societatilor de portofoliu nu
este neaparat maximizarea profitului prezent ci controlul
societatilor la care detin actiuni.
Societatile de portofoliu apar pe langa marile holdinguri sau pe
langa trusturile financiare internationale si existenta lor
explica de ce holdingurile si trusturile pot controla
activitatea altor firme.
Societatile de portofoliu se vor implica in managementul
societatilor la care detin actiuni, le vor stabili politica
financiara si investitionala, politica de resurse umane si pe
cea de dezvoltare.
Societatile de investitii: au aparut in ultimii 30-40 de ani, ca
urmare a cererilor micilor investitori neavizati si incompetenti
in activitatea pietelor de capital si care solicitau plasarea cu
un anumit castig a propriilor lor economii.
Societatile de investitii se finanteaza emitand pe piata,
titluri de valoare cu denumiri diverse (actiuni, unitati de
investitii, certificate etc.). Aceste titluri emise de
societatile de investitii pe piata, nu sunt cotate pe pietele de
capital, de ex. la bursa.
Societatile de investitii isi plaseaza resursele colectate de pe
piata, pe piata de capital, cumparand actiuni -;obligatiuni
cotate.
Ca principala caracteristica a lor, ele sunt deschise
-;investitorii pot oricand cumpara titluri emise de societate si
respectiv in orice moment pot solicita societatii rascumpararea
titlurilor cumparate anterior. Rezulta ca, capitalul
societatilor de investitii este variabil. Creste atunci cand
numarul investitorilor care cumpara titluri emise de societate
este mai mare decat numarul investitorilor care solicita
rascumpararea si respectiv scade cand numarul investitorilor
cumparatori este mai mic.
Acest lucru face ca societatile de investitii sa se mai numeasca
societati de investitii cu capital variabil -;SICAV .
Pretul de cumparare si respectiv rascumparare a titlurilor emise
de SICAV pe piata ,are la baza un curs calculat care se
stabileste raportand portofoliul SICAV-ului (actiuni si
obligatiuni in care SICAV si-a plasat investitiile la numarul de
actiuni SICAV emise de acesta pe piata).
Cursul calculat la 1 actiune SICAV = Portofoliul SICAV / Nr.
actiuni in circulatie pe piata.
Portofoliul -; actiuni si obligatiuni detinute de SICAV .
Pe baza cursului calculat se calculeaza pretul de cumparare si
respectiv de rascumparare.
Pret de cumparare = cursul calculat
Pret de rascumparare = cursul calculat -; un comosion ce
remunereaza SICAV-ul pentru activitatea desfasurata.
Investitorii in actiuni SICAV obtin un castig care are 2
componente: pe de o parte diferenta de pret, iar pe de alta
parte dobanzile si dividendele colectate si distribuite.
Diferenta de pret se stabileste ca diferenta intre pretul de
rascumparare mai mare si pretul de cumparare mai mic. A doua
componenta, dobanda si dividendul colectat si distribuit apare
ca urmare a faptului ca societatile de investitii plasandu-si
resursele in actiuni si obligatiuni va fi remunerata la
sfarsitul exercitiului cu dobanzi si dividende distribuite de
firmele ce au emis respectivele titluri.
SICAV-ul va repartiza dividendele si dobanzile colectate acelor
investitori ce au detinut actiunile SICAV o anumita perioada de
timp, de ex. mimimum 6 luni.
Pentru ca societatile de investitii reprezinta interesele
micilor investitori statul intervine pe piata si reglementeaza
plasamentele facute de SICAV. Astfel SICAV-ului ii este interzis
sa-si plaseze toate resursele in actiunile unei singure firme.
SICAV-ul e obligat sa faca plasamente in titlurile de stat care
au riscul cel mai redus pentru ca statul e cel mai bun debitor.
Fondurile de plasament: numite si fonduri mutuale se aseamana
mult cu societatile de investitii. Diferentele apar in ceea ce
priveste natura juridica astfel: fondul mutual nu are
personalitate juridica, drept pentru care el trebuie administrat
de o persoana juridica numita societate de administrare si
respectiv trebuie depozitat la o alta persoana, de regula o
banca si care se numeste societate depozitara. O alta diferenta
apare in ceea ce priveste calculul cursului unui titlu emis de
fond pe piata.Astfel cursul unui titlu emis de fondul mutual =
Activ net /Nr. titlurilor emise de fond si aflate in circulatie
pe piata.
Prin activ net intelegem totalitatea plasamentelor fondului
negrevate de obligatii.
Activ net = Activ -;Obligatii ;
Activul = valoarea la cursul zilei a actiunilor si
obligatiunilor detinute de fondul mutual.
Obligatiile: reprezinta toate platile ce trebuie facute de fond
fiind reprezentate de comisionul platit de fondul societatii de
administrare, comisionul platit societatii de depozit ,platile
fata de investitorii care au solicitat rascumpararea titlurilor.
O alta particularitate apare in ceea ce priveste pretul de
rascumparare, care se stabileste dupa aceeasi tehnica (cursul
unui titlu -; comision) ,particularitatea apare in ceea ce
priveste marimea comisionului. El va fi mare cand plasamentul a
fost facut pe o perioada scurta de timp si scade cand
plasamentul a fost pe o perioada lunga.
Castig = Pret rascumparare -; Pret cumparare;
C/m+1 -; Comision -; C/m
Cluburile de afaceri: reprezinta o asociatie cu sau fara
personalitate juridica de 30—40 persoane care convin sa cotizeze
periodic, de regula lunar ,cu o suma de bani, care sunt
investiti mai departe pe piata de capital in actiuni si
obligatiuni.Rolul cluburilor de afaceri este de a initia
publicul lor in tehnicile bursiere, de a majora investitiile
facute de acestia si respectiv de a diminua incidenta riscului
asupra plasamentelor.
Pe piata in afara BA mai exista si o serie de institutii
financiare numite societati financiare care actioneaza in sfera
serviciilor sau ofera publicului nebancar o serie de produse
financiare noi, moderne.
Societatile financiare pot desfasura operatiuni ca:
-leasing si factoring;
-emiterea de garantii;
-gestiunea mijloacelor de plata.
Sistemul bancar romanesc: Dupa 1990 SBR a fost supus unui porces
de reforma si restructurare, care s-a desfasurat atat la nivelul
sistemului in ansamblul sau cat si la nivelul bancilor membre
ale sistemului.
Astfel SBR a fost situat pe doua nivele:
-BNR cu functiuni de BC;
-Banci comerciale numite societati bancare.
A fost inlaturata specializarea si monopolul sectorial, bancile
comerciale ce existau in 1990 devenind universale. A fost
adoptata o legislatie moderna ce a permis cresterea numarului de
banci, iar pe de alta parte diversificarea operatiunilor si
serviciilor bancare.
Prin adoptarea unei legi privind privatizarea societatilor
bancare -; 2 banci au fost privatizate urmand ca in viitorul
apropiat procesul sa continue, sa se reduca prezenta statului in
activitatea bancara si de aici aparitia unor dezechilibre.
BNR: activitatea ei e reglementata prin legea 101/1998 privind
statutul BNR in care se precizeaza ca este institutie de stat,
capitalul ei apartine integral statului.
Actul precizat: principalele atributiuni ale BNR:
1.-stabilirea politicii monetare -; utilizand in acest caz
instrumente cunoscute ca rata dobanzii, rezerve minime
obligatorii, politica de piata libera;
2.-emisiunea monetara: singura institutie emitenta de moneda
metalica si bilete de banca. Pune in circulatie numerarul dupa
un grafic elaborat de ea si pastreaza fondul de rezerva.
Emisiunea monetara a BN e un pasiv si e acoperita din rezerva
internationala a Romaniei; portofoliul de investitii
reprezentand credite acordate statului, credite acordate
bancilor comerciale si titlurile de valoare de genul cambiilor
si biletelor la ordin detinute in portofoliu.
3.-operatiuni cu societatile bancare: BNR deschide conturi
pentru societatile bancare, efectueaza plati din contul
acestora, acorda credite societatilor bancare pe termen de maxim
90 de zile, le supravegheaza activitatea.
4.-operatiuni cu trezoreria statului: BNR pastreaza in evidenta
proprie -; contul general al trezoreriei statului pentru care
face plati din incasari.Actioneaza ca agent al statului prin
plasarea pe piata a titlurilor statului .
-crediteaza statul in limita a 7% din veniturile bugetare ale
exercitiului precedent fara a depasi de 2 ori capitalul social +
fondul de rezerva al BNR.
-operatiuni valutare: stabileste politica valutara ,cursul de
schimb al monedei nationale, reprezinta statul in relatiile
monetare internationale ,reglementeaza activitatea valutara,
pastreaza ……. valutara a Romaniei (aur, valute efective si in
cont, active de rezerva precum DST-urile emise de FMI in contul
Romaniei si drepturile Romaniei de a efectua trageri de la FMI,
efectele publice emise de alte state exprimate in valuta,
hartiile de comert exprimate in valuta: cambii e.t.c.)..
Conducerea BNR e realizata de Consiliul de Administratie format
din 9 membrii, alesi de Parlament pe un mandat de 6 ani ce poate
fi …..
Conducerea executiva e realizata de guvernator care e si
presedinte al Consiliului de Administratie.
Capitalul social BNR e de 100 mld lei.
Rolul consiliului superior bancar in consolidarea bancilor
*****************************************************
Page 1 of 1