DIR Return Create A Forum - Home
---------------------------------------------------------
Forum Practic
HTML https://practic.createaforum.com
---------------------------------------------------------
*****************************************************
DIR Return to: Economie
*****************************************************
#Post#: 114--------------------------------------------------
Amenajarea teritoriala a judetului Teleorman - proiect
DIR By: iulianstoian
Date: January 13, 2015, 6:47 pm
---------------------------------------------------------
INTRODUCERE
Elaborarea planului de amenajare a teritoriului judetean
reprezinta o etapa obligatorie in ansamblul documentatiilor de
amenajare a teritoriului, stabilita prin Legea 50/91. Prin
aceasta documentatie se urmareste optimizarea utilizarii
resurselor naturale si umane, in scopul asigurarii unui
echilibru permanent intre modul de valorificare a acestora si
protectia mediului prin prisma concetului dezvoltarii durabile.
In elaborarea proiectului trebuie sa respectate urmatoarele
faze:
- analiza situatiei existente privind dezvoltarea si amenajarea
judetului;
- principalele probleme si prioritati de interventie
evidentiate;
- propuneri de dezvoltare in profil teritorial, cu etapizarea pe
termen scurt si mediu a principalelor obiective;
- corelarea propunerilor de amenajare a teritoriului cu politici
sectoriale si judetene de dezvoltare, cu scopul de a asigura
incadrarea obiectivelor majore in obiectivele ce vizeaza
teritoriul national dar si in strategiile elaborate la nivel de
judet.
ASEZARE
Teleormanul este unul dintre judetele sudice ale Romaniei situat
in Campia Romana, la confluenta Oltului si a raului Vedea cu
Dunarea, avand in orasul Zimnicea punctul extrem sudic al
tarii(43 37 07). La vest se invecineaza cu judetul Olt, la nord
cu Argesul si Dambovita, la est cu judetul Giurgiu, iar la sud
cu Bulgaria, fiind un judet de frontiera. Granita cu Bulgaria
este realizata de Dunare. Astfel, din vechime s-au dezvoltat pe
teritoriul judetului importante drumuri comerciale cum erau
"drumul lui Traian", "drumul oii", "drumul sarii", etc, care
asigurau legatura zonei subcarpatice cu Dunarea. Alte drumuri
s-au creat paralel cu aceasta, urmand marginea terasei inalte
sau traversand campia pe directie est-vest. La intersectia
acestor drumuri s-au dezvoltat importante targuri care
constituie in prezent principalele localitati urbane si rurale
ale judetului. Judetul Teleorman are o suprafata de 5790 kmp,
ocupand ca intindere locul 19 pe tara si detinand 2,4% din
suprafata tarii.
RELIEF
Din punct de vedere al reliefului, Teleormanul nu este variat.
Predomina relieful de campie, care acopera partea de sud si
centrala, continuand cu o zona slab deluroasa in partea nordica.
Altitudinea campiei este cuprinsa intre 38 si 43 m la nivelul
terasei Dunarii si 90-95 m la nivelul campiei propriu-zise. In
timpul apelor mari de primavara, prin revarsare peste maluri,
Dunarea a creat in imediata apropiere a malului sau o succesiune
de grinduri fluviatile catre interiorul luncii, care a dus la
formarea, intre ele, a unor depresiuni ocupate de ape, numite
listeve ( Listeava mare, Mica, Vasluiului, Lupilor, Lunga, Lata,
La plopi, Zimnicea). Teritoriul prezinta o usoara inclinare spre
sud si est, fapt evidentiat si de orientarea retelei
hidrografice.
Zona de campie cuprinde parti din trei unitati principale ale
Campiei Romane care, de la nord la sud se succed astfel:
Gavanu-Burdea, Boianu, Burnas. Campia piemontana Gavanu-Burdea,
care ocupa partea de nord a judetului, la est de Vedea, are
altitudini de 90-170 m si este acoperita cu depozite de loess in
grosimi de 5-12 m. Vaile Vedea si Teleorman sunt adancite cu
cca. 20 m fata de campie, au lunci largi si terase, raurile
avand un curs meandrat.
Campia Boianu de la vest de Vedea este formata din trei campuri
interfluviale cu latimi de 7-18 km. Spre Olt prezinta o
denivelare de 25-30 m, iar spre sud se face trecerea la terasele
Dunarii. Campia este slab Fragmentata acoperita cu groase de
loess (20-30 m)in care s-au format prin tasare numeroase zone
depresionare. Luncile Calmatuliului si Urluiu- lui sunt largi,
cu aspect de culoar, cursurile de apa fiind foarte meandrate, cu
panta redusa si putere de eroziune foarte slaba.
Campia Burnas, dintre Dunare - Vedea - Valea Alba - Calnistea,
este de asemenea o campie slab fragmentata in care depozitele de
loess de 5-30 m au favorizat aparitia a numeroase zone
depresionare. Pentru eliminarea excesului de apa din aceste zone
sunt necesare lucrari de drenaj. Raurile Vedea si Teleorman in
amonte de confluenta au lunci largi, cu apa neinsemnata, curs
lent si meandrat. In aval de confluenta lor, intre Smardioasa si
Bujoru, lunca larga de 2 km are un caracter mlastinos fiind mai
putin favorabila agriculturii.
Lunca Dunarii, cu latimi ce variaza intre 2 si 6 km se detaseaza
ca o unitate aparte, atat prin altitudinile sale mai coborate
(20-24 m), cat si prin peisajul sau specific. In prezent este
indiguita pe sectorul Olt - Vedea, in mare parte desecata si
folosita pentru agricultura. Din numeroasele lacuri si balti
s-au pastrat numai lacurile Suhaia de 1050 ha, folosit pentru
piscicultura si complexul lacustru de 800 ha de la confluenta
Vedei cu Dunarea.
Lunca comuna a Oltului si Saiului cuprinde numeroase cursuri
parasite, lacuri, balti si paduri cu esenta moale. Fiind
neindiguita si supusa inundatiilor periodice, din punct de
vedere agricol este foarte putin utilizata.
Reteaua hidrografica insumeaza o lungime de 1196 km din care
61,5 km regularizati si 166 km indiguiti. Teritoriul judetului
este strabatut de la nord spre sud: Olt, Vedea, Teleormanul,
Calmatui, Urlui, Glavacioc, Siu, Sericu, Nanov, Bratcov, Burdea,
Cainelui, Clanita, Dambovnic, iar fluviul Dunarea limiteaza
partea de sud a judetului pe o lungime de 83 km. Lunca Dunarii
reprezinta astazi cea mai antropizata unitate a judetului
Teleorman, datorita mariolor lucrari de indiguiri, desecari si
irigari. Lunca Vedei este mai mare in zona Smardioasa - Bujoru,
atingand la Bragadiru o latime de pana la 2 km si o altitudine
de 18 - 20 m, mai mica decat cea a grindurilor fluviale ale
Dunarii, datorita acestei configuratii, in timpul reversarii
Dunarii apele patrund in lunca Vedei si determina mlastinirea
ei. Raul Vedea care impreuna cu afluentul sau Teleorman dreneaza
cca. 80% din suprafata judetului are un debit mediu multianual
de 5,5 mc?s la intrarea in judet si 13,6 mc/s la Pietrosani,
aportul cel mai mare fiind dat de Teleorman (3,8 mc/s).
Cu exceptia raului Teleorman, toate raurile din bazinul
hidrografic al Vedei au fost transformate in salbe de iazuri, in
scopul retinerii pentru perioada de vara a unor rezerve necesare
irigatiilor si unitatilor agrozootehnice. Numeroase astfel de
iazuri se gasesc si pe celelalte rauri (Calmatui, Urlui,
Glavacioc) pe tot cuprinsul judetului existand cca. 170 iazuri,
peste 50% dintre acestea fiind folosite pentru piscicultura si
irigatii, altele avand rol de prevenire a inundatiilor. De
asemenea au fost amenajate in lunci helesteele Vitanesti,
Suhaia, Magura.
Lacurile naturale sunt de tip crov si de lunca, cele de crov
avand un caracter temporar. Lacurile de lunca, numeroase in
trecut de-a lungul Dunarii, au fost reduse ca urmare a actiunii
de indiguire si desecare, in prezent ramanand ca mai importante
lacul Suhaia, amenajat ca helesteu si complexul Fatana -
Chireanu - Radulea - Fistoreanca (cca. 800 ha) in zona de
confluenta a Vedei cu Dunarea.
Apele subterane sunt inmagazinate in depozitele de nisipuri si
pietrisuri ale stratelor de Fratesti, la adancimi de cca. 20 m
si in depozitele aluviale nisipo-argiloase de terasa si de
lunca, la adancimi de pana la 5 m. Judetul beneficiaza de un
potential natural ridicat, constand in primul rand in fondul
funciar. Astfel, conform Anuarului statistic al Romaniei, fondul
funciar - dupa modul de folosinta - se prezinta astfel:
suprafata agricola 85,5% din suprafata totala a judetului,
paduri 5,1%, ape si balti 3,4%.
Invelisul de soluri al rergiunii se remarca prin varietate.
Dominante ca intindere, cernoziomurile, solurile brune de padure
si solurile aluviale ocupa principalele forme de relief.
Cernoziomurile levigate acopera suprafete intinse mai ales in
jumatatea sudica a judetului, oferind conditii excelente pentru
culturile agricole. Fertilitatea naturala a solurilor, in
special a celor din jumatatea de sud creeaza conditii deosebit
de favorabile dezvoltarii culturilor cerealiere si plantelor
tehnice, cat si culturilor legumelor. Folosirea intensiva a
fondului funciar mentine in actualitate probleme legate de
diminuarea excesului de apa, administrarea rationala a
ingrasamintelor chimice si a irigatiilor.
In ceea ce priveste resursele subsolului, cele mai importante
sunt zacamintele de titei si gaze naturale din partea nord-est a
judetului in perimetrul Videle-Olteni-Poieni-Silistea Noua.
Structurile cele mai importante sunt exploatate pe teritoriul
localitatilor Videle, Blejesti, Silistea, Mosteni, Baciu,
Preajba, Sericu, Purani.
Rocile utile sunt prezente sub forma argilelor comune (in zonele
Alexandria, Gorgani-Zimnicea, Ciuperceni) nisipuri si pietrisuri
(zacaminte importante la Turnu Magurele, Zimnicea, Plosca,
Poroschia, Tiganesti, Scioastea si zone de perspectiva la
Orbeasca, pe raul Vedea si afluenti in zona comunelor Cervenia,
Nanov, Mavrodin). Au fost identificate prin foraje la Suhaia si
Viisoara si unele orizonturi subtiri de lignit.
Antropizarea accentuata a peisajului geografic a determinat
modificarea radicala a acestuia, astfel incat in prezent din
vechii codri ai Teleormanului s-au mentinut doar unele trupuri
restranse in partea de nord si centrala a judetului.Pe de alta
parte lucrarile hidrotehnice si hidroameliorative de pe vai si
indeosebi in lunca Dunarii au transformat puternic peisajul
natural specific.
Cu toate ca din punct de vedere al cadrului natural judetul
prezinta un potential mai putin expresiv, comparativ cu alte
judete ale tarii, exista unele elemente naturale care merita a
fi protejate si avute in vedere pentru valorificarea lor pe plan
local in scop de odihna, agrement, turism. In acest sens sunt de
mentionat:
- Lunca Dunarii cu lacul Suhaia si complexul lacustru din zona
de confluenta a raului vedea cu Dunarea;
- padurile de zavoi din lunca Oltului, Vedei, Teleormanului,
asocierea acestora cu apele curgatoare oferind conditii
suficient de favorabile organizarii unor zone de agrement;
- padurile de stejar din apropierea orasului Rosiori de Vede,
cele mai bine pastrate trupuri ale fostilor codrii ai
Teleormanului.
Datorira slabei energii a reliefului, fenomenele de degradare a
terenurilor datorate unor procese naturale, sunt relativ
modeate. Singurele suprafete care favorizeaza procesele de
eroziune le reprezinta versantii care insotesc vaile si care
reprezinta cca. 10% din suprafata judetului. Fenomenul este mai
amplu pe versantul stang al Oltului (in amonte de Lunca),
versantul nordic al Dunarii (intre Fantanele si Zimnicea) si pe
versantii mai inclinati ai Calmatuiului, Vedei si Teleormanului.
Desi nu sunt caracterisitce, alunecarile de teren apar cu totul
izolat pe unii versanti ai Teleormanului, Vedei, Oltului si
Dunarii.
Campiile inerfluviale caracterizate prin numeroase depresiuni de
tasare (crovuri), cat si portiunile de lunci colmatate si
inmlastinite de pe vile Olt, Dunare, Vedea sunt afectate de
exces de apa, utilizarea acestor terenuri in scopuri agricole,
necesitand lucrari de desecare-drenaj.
Din punct de vedere al seismicitatii, judetul Teleorman face
parte din zona seismica de gradul 7, teritoriile oraselor
Zimnicea si Trunu Magurele fiind cotate ca zone seismice de
gradul 7 1/2, impunand masuri corespunzatoare in realizarea
constructiilor.
CLIMA
Clima judetului Teleorman este temperat continentala
caracterizata prin veri caniculare, ierni geroase si aspre.
Precipitatiile atmosferice cunosc o intensitate maxima in cursul
lunii iulie, iar cele minime in luna octombrie. Temperaturile
medii anuale in judet se situeaza in intervalul de 10 - 20 grade
C. In timpul iernii predomina vanturile geroase dinspre stepa
rusa (Crivat), in est iar din sud-vest bate Austrul care are
intensitatea mai mica decat Crivatul si prevesteste seceta.
Radiatia solara globala are valori de 125-127 kcal/cmp/an,
potential de energie solara relativ ridicat, ce poate fi
utilizat in scopuri utilitar gospodaresti. Numarul de zile
tropicale (cu temperaturi de peste 30 grade) in cursul unui an
este 56 la Alexandria, fiind de asemenea cel mai ridicat din
tara. Intrucat intervalul secetos coincide in general cu
perioade de intensa vegetatie, sunt necesare cantitati
suplimentare de apa ce se pot realiza numai prin extinderea
irigatiilor. Vanturile sunt influentate de relief in special in
sud, unde Valea Dunarii canalizeaza curentii de aer pe
directiile est si vest. Astfel la Turnu Magurele predominante
sunt vanturile din vest (26,8%) si est (18,9%), in timp ce
directia nord-est detine o pondere mult redusa (11%). Vitezele
medii anuale variaza intre 1,3 si 4,4 m/s, cele mai mari
revenind directiilor cu frecvente maxime din vest si est.
FAUNA SI VEGETATIA
Corespunzator reliefului si factorilor fizico-geografici
vegetatia este variata si bogata in specii caracteristice florei
sudice. Partea centrala si sudica a judetului se include in zona
de silvostepa, cu paduri de stejar tei argintiu, jugastru,
frasin. Dintre arbusti amintim: socul, migdalul, paducel,
porumbar, alaturi de creste o vegetatie ierboasa.
Particularitatile solului si existenta unei retele hidrografice
corelate cu o vegetatie protectoare asigura o compozitie si
raspandire variata a faunei. Astfel existenta mamiferelor
netipice regiunii (vulpe, pisica salbatica si nisetru) cat si de
stepa ( iepurele). Pasarile sunt mai caracteristice: mierla,
pupaza, ciocanitoarea, pitigoiul, privighetoarea. De remarcat
este densitatea a fazanilor, specie originara din Caucaz si
colonizata la noi. Dintre reptile intalnim soparla de padure si
sarpele de padure, iar dintre batracieni, broasca rosie de
padure si gusterul. Dintre nevertebrate putem aminti speciile
lepidoptere, cleoptere si oroptere. In luncile raurilor si pe
malul lacurilor traiesc adaptate la umezeala, vidra si nurca.
Dintre speciile de pesti care populeaza apele judetului amintim:
crapul, caracuda, carasul, stiuca, somnul, rosioara, bibanul si
salaul.
POPULATIA
Populatia judetului Teleorman are un numar de 483.840 locuitori
(conform recensamantului din 1992), reprezentand 2% din
populatia Romaniei si situandu-se in categoria judetelor de
marime mijlocie ale tarii. Pe ansamblu densitatea populatiei
este de 81,5 locuitori/kmp fata de media pe tara de 95,7
locuitori/kmp.In judet sunt 230 asezari umane organizate in 88
de localitati din care 5 urbane(3 municipii si 2 orase).
Din totalul populatiei, 50,8% reprezinta femei, iar populatia
activa detine un procent de 44,1%, in care resursele de munca
sunt imbatranite, ceea ce conduce la ideea ca potentialul uman
capabil sa desfasoare o activitate generatoare de dezvoltare
economica, este deficitar. Populatia urbana insumeaza 163.236
locuitori si reprezinta 33,7% din totalul populatiei; din acest
punct de vedere judetul se inscrie in categoria judetelor foarte
slab urbanizate (locul 38).
Structura pe sexe se caracterizeaza printr-o usoara predominare
numerica a populatiei de sex feminin, respectiv 50,8%, pondere
egala cu cea inregistrata la nivelul tarii.
Judetul Teleorman este marcat in ultimii 25 de ani de un proces
de involutie, datorat:
- atractiei mari pe care a exercitat-o capitala asupra
populatiei;
- gradul redus de urbanizare a judetului;
- o natalitate traditional scazuta.
In profil teritorial evolutia populatiei evidentiaza deosebiri
esentiale si anume:
- are loc o crestere puternica in anul 1992 la 58.000 de
locuitori urmare directa a primirii statutului resedinta de
judet;
- se inregistreaza cresteri moderate ale celorlalte orase, intre
129.5% la Zimnicea si 173% la Rosiori:
- localitatile rurale in mare majoritate, respectiv 203 din 230
inregistreaza o scadere a populatiei la 50% si sub 50%;
- la nivelul comunelor se inregistreaza cresteri de populatie
numai in Buzescu si Plosca iar in restul de 71 scaderi de peste
40-50%.
Procesul de involutie continua si in ultimii 2 ani. Populatia
judetului a scazut cu inca 3858 de locuitori. Pe medii situatia
este urmatoarea:
- in municipii si orase o crestere de 2121 locuitori
- in mediul rural o scadere de 5979 locuitori.
Migrarile masive de populatie din judet au determinat un grad
foarte accentuat de imbatranire demografica a judetului,
Teleormanul fiind considerat judetul cu populatia cea mai
imbatranita din tara. Varsta medie a populatiei este de 39,9 ani
fata de 34,6 varsta medie a tarii.
Imbatranirea populateiei este specifica numai mediului rural.
Cea existenta la nivelul oraselor avand o structura foarte
apropiata de restul tarii. Ponderea populatiei varstnice a
crescut intre 1977 si 1992 de la 20,1% la 29,6%. Efecetele
negative ale procesului de imbatranire demografica asupra
desfasurarii vietii economice si sociale sunt evidente urmarind
valorile care exprima raportul intre populatia adulta (15-59 de
ani) si populatia sub si peste aceste limite de varsta.
ECONOMIA
Judetul Teleorman se caracterizeaza, in primul rand, prin
potentialul funciar agricol deosebit de valoros, acesta fiind si
principala bogatie a judetului, ca si temeiul pentru practicarea
unei agriculturi intensive. Judetul Teleorman dispune de o
industrie complexa si diversificata din aproape toate ramurile
economiei nationale, in care ponderea o detine industria
prelucratoare: alimentara(23,5%), masini, echipamente, aparate
electrice, comunicatii(14%), industria extractiva, chimie si
fibre sintetice, textila, agricultura.
Situarea pe malul Dunarii a facut ca in zona sa se dezvolte
activitati portuare si de transport fluvial.
Desi ca relief si conditii climatice, judetul nu se incadreaza
in categoria celor cu potential turistic deosebit, totusi
infrastructura minima de baza pentru desfasurarea unui turism de
tranzit sau de week-end exista.
Industria
Dezvoltarea industriala se concentreaza in cele cinci orase si
cateva comune, fiind bazata, in principal, pe industria
constructoare de masini, electrotehnica, metalurgie - chimie,
alimentara, textile +confectii. Prelucrarile industriale au la
baza atat materiile prime agricole si combustibilii proveniti
din judet (pentru industria alimentara si partial chimica), cat
si din surse externe acestuia, mai ales in industria
constructoare de masini.
Cele cinci orase realizeaza 90% din valoarea productiei
industriale, cu o populatie rezidenta in localitate ce
reprezinta numai 35,6 % din populatia activa a judetului.
Rezulta:
- concentrarea excesiva a centrelor industriale in cele cinci
orase;
- in numai 15% din numarul total al comunelor din judet se
desfasoara activitati industriale semnificative;
- 10% din populatia activa din mediul rural este ocupata in
industrie ponderea dominanta detinand-o agricultura;
- avand in vedere ca datele privind populatia activa se refea la
cea rezidenta in localitatea analizata, se poate presupune
existenta navetismului catre centrele industriale. Acest fapt
conduce la ideea ca numarul real al celor ce lucreaza in
industrie din mediul rural este mult mai mare , dar nu mai mult
de 15%.
Activitatea industriala sefasoara intr-un numar de 43
intreprinderi, din care 29 sunt in industria publica, iar 14 in
cea cooperatista; populatia activa pe total judet din industria
extractiva era la data recensamantului din 1992 de 6886
persoane, iar in industria prelucratoare de 53492 peroane.
Analiza indicatoului “productie globala industriala” indica o
crestere de opt ori a ei in 1980 fata de 1965, iar in 1985 de
doua ori fata de 1980, pentru a diminua a 1,2 ori in 1989 fata
de 1985, fiind totusi intr-o crestere semnificativa in valori
absolute. Din 1990 evolutia productiei industriale a judetului
Teleormanse inscrie in linia generala de declin ecnomic al
tarii, perioda de tranzitie avand consecinte destul de grave in
aceasta ramura economica. Activitatea industriala a judetului
Teleorman se desfasoara , desi nu cu aceeasi intensitate in trei
directii: extractiva, prelucratoare si naval-portuara.
Ponderea ramurilor industriale in totalul productiei indutriale
se prezinta astfel:
Industria extractiva 19,5%
Industria prelucratoare 75,3% din care:
? alimentara 19,5%
? textila, confectii, incaltaminte 6,6%
? prelucrarea lemnului 0,9%
? chimie 20,7%
? metalurgie 5,1%
? constructii de masini 19,2%
? materialelor de constructii 0,4%
Din analiza tabelului se constata ca aproape 1/5 din productia
industriala a judetului se realizeaza in domeniul extractiei
zacamintelor subsolului. Prelucrarea acestei materii prime
determina ca pe locul 2 sa se situeze cu un procentaj in judet
mai mare fata de total pe tara, ramura chimiei. Foarte apropiate
ca ponderi sunt cele din ramura constructiilor de masini, desi
in declin real, avand tot 1/5. Aceasta inseamna ca facandu-se
eforturi de imbunatatire a tehnologiilor, de reorientare
sortimentala a productiei din aceasta ramura, se creeaza
premisele unei relansari a productiei. Cea mai favorizata ramura
este cea a industriei alimentare, intrucat are resurse proprii
si traditie. Celelalte ramuri sunt mai slab reprezentate in
judet, ele neavand nici traditie, nici resurse proprii.
Dezvoltarea industriala de perspectiva a judetului include
propuneri de infiintare de zone libere, in care sa existe
posibilitatea prestarilor de servicii si activitati care prin
facilitatile statului de zona libera sa atraga investitori
capabili sa genereze intreprinderi profitabile, locuri de munca
suplimentare, posibilitati de imbunatatire a castigului.
Propuneri de zone libere sunt la:
- Turnu Magurele -; total suprafata: 20 hectare din care 10 sunt
in etapa imediat urmatoare. Exista demersuri care s-au
concretizat intr-un studiu de fezabilitate pentru amplasamentul
“Punct de trecere frontiera pentru autovehicule grele si
pasageri”. Se propun amenajari de lucrari hidroenergetice
portuare de primire -; expeditie marfuri pe cale navala. Spre
uscat perimetrul este racordat la drumul de legatura intre port
si oras. Pentru restul de 10 hectare nu exista proiect.
- Zimnicea -; total suprafata: 20 hectare amenajabile tot in 2
etape. Studiile de fezabilitate nu au fost inca comandate.
Industria extractiva este reprezentata de cele 2 schele
petroliere: Videle (in 1992 detinea 19,5% din productia
ndustriala a judetului) si Poeni ale SNP PETROM, care au generat
in judet si alte activitati conexe cum sunt cele de foraj,
constructii, exploatari drumuri petroliere, transport titei,
grupuri industriale si sociale.
In general centrele extractive sunt mono functionale; activitati
adiacente sunt legate de prelucrarea produselor agricole in
sistemul cooperatist sau privat, realizandu-se astfel si
ocuparea fortei de munca feminine a zonei.
Din analiza marimii productiei industriale realizate in centrele
extractive rezulta ca exista trei unitati teritoriale: Videle si
comuna Poeni cu o productie de 7000 milioane lei -; 12000
milioane lei, comuna Silistea cu 500 milioane lei, care ofera
perspectiva dezvoltarii viitoare a acestei activitati si
siguranta locurilor de munca din zona.
Schelele petroliere isi desfasoara activitatea in partea de nord
a judetului, pe o suprafata de cca. 90000 ha., din care cca.
1000ha sunt ocupate de sonde, parcuri, depozite, trasee de
conducte si alte utilitati. Prin specificul activitatii lor,
schelele petroliere au dispersate sursele de poluare in intrega
zona in care sunt amplasate instalatiile tehnologice. Din punct
de vedere al masurilor pentru protectia mediului, ele pot deveni
surse permanente sau accidentale de poluare prin conditiile de
exploatare si de fiabilitate a conductelor si instalatiilor.
Industria prelucratoare se concentreza in patru din cele cinci
orase ale judetului. Aportul acesteia in totalul productiei
industriale este de 60%. Diversificarea ramurilor industriale
apare in mod semnificativ, numai la urmatoarele orase:
Alexandria, Turnu Magurele, Rosiori de Vede, Zimnicea.
Dezvoltarea industriala in mediul rural acopera (in afara
comunelor cu profil extractiv) in principal, ramurile industriei
alimentare, a textilelor si tricotajelor, chimiei si
constructiei de masini; ea este disaersata in mici unitati,
exceptie facandomunele: Poroschia, Branceni, Nanov, Olteni,
Smardioasa. Doua comune, si anume: draganesti Vlasca si
Tiganesti a caror productie industriala este de 10 ori mai mare
decat a celorlalte aduc un aport deosebit, atat in dezvoltarea
economica a judetului, cat si in ocuparea fortei de munca
locale.
Industria de prelucrare si exploatare a lemnului are ca unitate
reprezentativa MOBALEX Alexandria. In comune, se presteaza
activitati legate de prelucrarea lemnului, dar aportul este
nesimnificativ la nivel de judet. De altfel, aceasta subramura
industriala, ca si industria materialelor de constructii este
slab reprezentata in judet: cateva balastiere si intreprinderea
de Prefabricate de de Beton -; SOMACO Alexandria sunt singurele
din judet.
Economia forestiera este slab reprezentata in judet,datorita
potentialului forestier redus.din cele 27.402 ha. Suprafata
ocupata cu vegetatie forestiera, 24593 ha. 5reprezinta suprafata
fondului forestier. Volumul de masa lemnoasa exitent se
estimeaza la 2705,23 mii mc. Annual se exploateazacca. 10.000 mc
de masa lemnoasa. Structura finctionala a padurilor indica
existenta numai a paurilor cu rol de productie. Suprafata
ocupata de paduri (pe ocoale silvice) se prezinta astfel:
- Alexandria -; 7904ha.
- Rosiori de Vede -; 6028 ha.
- Slavesti -; 6808 ha.
- Turnu Magurele -; 6666 ha.
Total pe judet -; 27402 ha.
Silvicultura se preocupa indeosebi cu inretinerea si prezervarea
si protectia fondului forestier existent si mai putin cu
exploatarea acestuia in scopuri economice.
Industria construstilor navaleCele doua prase situate pe malul
Dunarii au un sector de constructii si reparatii navale.
Datorita cauzelor conjuncturale atat interne (tranzitia), cat si
externe (embargoul impus Iugoslaviei), aceasta activitate a
diminuat ca volum foarte mult, dar se poate considera ca este un
potential de dezvoltare in viitor, demn de incurajat.
Industria chimica este reprezentata de SC TURNU SA - combinat
chimic de producere a ingrasamintelor chimice cu azot si a celor
complexe, respectiv uree, azotat de amoniu, nitrocalcar,
ingrasaminte lichide, ingrasaminte complexe de tip N: P si
N:P:K. Unitatea este amplasata la patru km sud de orasul Turnu
Magurele, pe malul Dunarii, de la km 596 la km 600. Un alt agent
economic reprezentativ in acest domeniu este SC UVCP SA care
valorifica cenusa de pirita ( deseu de la fabricarea acidului
sulfuric) prin obtinerea de pelete cu 55% fier utilizate in
siderurgie. Gazoductele sunt reprezentate prin magistrala de
alimentare a combinatului chimic, fiind in plina dezvoltare si
alte magistrare de alimentare cu gaze a localitatilor ( Turnu
Magurele, Alexandria, Videle, Rosiori si Calinesti) care se afla
in diferite stadii de executie.
Industria constructoare de masini este reprezentata prin: SC.
KOYO ROMANIA SA., SC IAICA SA, SC ISLAZ SA, SC ROVA SA, SC
RECMAS SA, SC ELECTROTURRIS SA, precum si alte activitati de
mica capacitate.
Industria electrotehnica este reprezentata de SC ELECTROTEL SA
si SC ELECTROTURRIS SA iar activitati metalurgice regasindu-se
in mai multe unitati mari si in special la SC ZIMTUB SA.
Industria alimentara este bine reprezentata in judet in special
prin unitati de mica capacitate cu o diversitate de priduse in
domeniu, cele mai reprezentative obiective fiind SC CICALEX SA,
SC AVICOLA SA, SC CONSERVTURIS SA. Sectorul privat in acest
domeniu este reprezentat de SC SCIOPROD - din Troianul, SC
NANOLACT - din Nanov, SC ALCOZIM - din Zimnicea, etc.
Industria alimentara, bazata pe prelucrarea materiilor prime
existente in judet, constitue o ramura de baza si pentru viitor,
iar problemele legate de tehnologizarea unor linii de productie,
de imbunatatire a calitatii produselor, de realizarea lor in
conditiile asigurarii competitivitatii produselor cu cele de pe
piata externa, pot conduce la o valorificare mai buna a
resurselor locale, atat de materii prime, cat si de forta de
munca.
Agricultura
Consecinta a ofertei ecologice pe care o face teritoriul,
activitatea agricola este o activitate economica importanta daca
nu chiar majora a judetului. Daca se ia in consideratie faptul
ca agricultura are ca mijloc si obiect de productie solul,
atunci este evident ca in judetul Teleorman oferta naturala este
deosebit de favorabila.
Suprafata agricola a judetului Teleorman este de 495,8 mii
hectare reprezinta 3,4% din totalul suprafetei arabile a
Romaniei, judetul ocupand locul 4 pe tara.Circa 86% terenuri cu
destinatie agricola in totalul suprafetei judetului atesta
aspectul prioritar al functiei agricole in economia generala.
Acest aspect apare cu atat mai favorabil daca se tine seama ca
folosinta arabila a unui teren agricola este superioara, ea
asigurand spectrul cel mai larg de culturi, cu implicatii
directe atat in productia vegetala cat si cea animala.
In plus, procentul mare de terenuri de calitatea I si a II-a,
adica terenuri arabile fara restrictii sau cu restrictii mici in
exploatare si cu fertilitate naturala ridicata, concura la
sporirea ofertei teritoriului pentru activitatea agricola.
De asemenea, faptul ca 97% din terenurile in exploatare agricola
sunt 100% mecanizabile (pante cuprinse intre 0 si 10%) aduce un
element deosebit de favorabil pentru desfasurarea pricesului
agricol. Acest din urma aspect, insa, intra in conflict aparent
cu noua structura de proprietate asupra terenurilor agricole.
In afara de oferta naturala a teritoriului, potentialul agricol
este sustinut si chiar sporit prin lucrarile de imbunatatire
funciara (irigatii insotite de desecari-drenaje) aplicate pe
cca. 50% din suprafata agricola.
Conform datelor difuzate de M.A.A. in 31. 12 1993 teritoriul
judetului Teleorman este repartizat astfel:
Domeniul public Domeniul privat Total
% % %
Suprafata agricola 7,8 77,9 85,7
Arabil 5,9 73,7 79,6
Pajisti 1,9 1,8 3,7
Vii - 2,2 2,2
Livezi - 0,2 0,2
Suprafata neagricola 9,3 5,0 14,3
Paduri 4,7 0,4 5,1
Ape 2,7 0,7 3,4
Circulatie 1,1 0,9 2,0
Constructii 0,6 2,6 3,2
Neproductiv 0,2 0,4 0,6
TOTAL 17,1 82,9 100,0
In ceea ce priveste gradul de macanizare al lucrarilor agicole
indicatorul relevant il constituie numarul utilajelor mecanizate
raportat la suprafata agricola. Se constata ca judetul Teleorman
prezinta o situatie relativ mai favorabila fata de media pe
tara. Fata de oferta naturala a teritoriului, espectul critic
principal il reprezinta echiparea cu lucrari de imbunatatiri
funciare in special din punctul de vedere al suprafetei
amenajate. Se considera necesara o evaluare a posibilitatilor de
extindere a acestora sub raport de oportunitate, posibilitati de
prelevare a apei si eficienta economica.
Sectorul privat in agricultura teleormaneana are cea mai mare
pondere din toate ramurile economice ajungand in prezent la
82,9% din totalul suprafetei arabile.
Productia agricola vegetala obtinuta nu reflecta insa
potentialul extrem de favorabil al solului.Unul din indicatrii
utilizati in aprecierea structurii roductiei agricole vegetale
il reprezinta "“tructura culturii". Urmarind evolutia acestui
indicator pe un interval de 4 ani, se constata o oarecare
instabilitate in nteresul prodctilor pentru anumite cuturi.
Aceasta se manifesta pe mai multe planuri:
- o data in planul strycturii culturilor pentru fiecare an in
parte
- alta data in planul evolutiei anuale a acestui indicator
pentru fiecare cultura in parte.
Indcatorul respectiv reflecta un sngur factor de o anumita
instabilitate: ponderea dominanta aculturilor cerealiere (medie
63,8%). Sepoate afirma deci, ca din acest punct de vedere nu se
poate formula o concluzie exacta asupra configuratiei si
structurii planului de cultivare si nici asupra intereselor
producatorilor din teritoriul judetului, acestea fiind de natura
conjuncturala.
Luand ca indicator productia medie /kg la hectar, se observa
aceasta stare de instabilitate in productia vegetala, stare care
este influentata de alti factori de conjunctura, cum ar fi:
conditiile climatice instabilede la un an la altul, nefolosirea
capacitatii de irigatii, pierderi in recoltare, tehnologii
necorespunzatoare, neaplicarea ingrsamintelor chimice sau
organice.
Pe baza datelor din 1991, s-a procedat la conturarea unei
imaginii generale a judetului. S-a constat ca datorita
suprapunerii tuturor culturilor s-a creat o zona in care
productia vegetala a fost in afara de performanta -; si
complexa. Aceasta zona cuprinde cca. 45% din suprafata totala
cultivata a judetului.
In sectorul productiei agricole animaliere de sistem industrial
a acestora, in judet exista numeroase capacitati de crestere a
porcinelor, bovinelor si pasarilor, in prezent neutilizata la
capacitate maxima. Agentii economici reprezentativi pentru acest
sector sunt: SC SUINPROD SA (cu fermele Zimnicea, Dracea si
Burdea), SC ROMCIP SA Salcia, SC AVOGAL SA Olteni, SC GOLDEN EGG
Bucuresti - ferma Mavrodin, SC AT GRUP SRL Draganesti Vlasca.
Studiind rezultatele privitoare la productia animaliera,
inscrise in Anuarul Statistic din 1992, se pot face urmatoarele
aprecieri:
1. fata de potentialul natural al teritoriului numarul
animalelor este mic;
2. prouctiile pe animal sunt relativ echivalente cu mediile pe
tara exceptie facand sectorul bovin;
3. productia medie pe locuitor este performanta la carne si
lapte si inferioara la lana si oua;
4. Teleormanul nu este mare producator in sectoarele ovin si
pasari.
Cea mai importanta disfunctiune in acest sector economic consta
in faptul ca activitatea agricola generala a judetului nu
corespunde ofertei naturale a teritoriului care este
cvasiomogena in toata aceasta zona. In afara de aceasta
disfunciune mai putem aminti si altele precum:
- din punct de vedere al fondului funciar agricol se evidentiaza
o scadere a acestuia an de an cu o puternica scadere a
suprafetelor arabile, aparent in favoarea plantatiilor de vie.
De asemenea , se constata o scadere accentuata aplantatiilor de
pomi;
- suprafata mica acoperita de vegetatie forestiera;
- din punct de vedere al productiei agricole se constata o mare
instabilitate atat in structura de culturi, cat si in
productiile realizate;
- gradul de utilizare extrem de scazut a echiparilor pentru
irigatii.
Piscicultura. Prin indiguirea si desecarea lacurilor din lunca
Dunarii s-a pierdut o importanta suprafata din fondul piscicol.
O alta sursa pentru fondul piscicol il reprezinta 60 amenajari
de lucii de apa din care 12 reprezinta lacuri cu functii
complexe.
Amenajari numai pentru piscicultura, pe cursurile interioare
sunt in numar de 48 si acopera o suprafata de cca. 500ha. Mai
importante sunt Zimbreasa, Nanov, Vijistea si Gauriciu -
amenajari de tip iaz - si cele din lunca Teleormanului la
Slavesti, Laceni, Magura si Vitanesti - amenajari de tip
helesteu.
Productia de peste variaza intre 300 si 1000 kg/ha. Rezultatele
pot fi cinsiderate inferioare daca avem in vedere ca in alte
helestee din tara se obtin productii xde 2000-2500 kg/ha.
Societatea care se ocupa in mod organizat de piscicultura este
"Danubius" SA situata in Zimnicea.
Turism
Judeul Teleorman nu dispune de un potential turistic. Turismul
prestat este de tranzit sau de agrement (de week-end). Cel de
tranzit beneficiaza de locurile de cazare din orase, cel de
agrement de imprejurimile oraselor, pe malul Dunarii sau de
putinele zone impadurite din judet.
Transport
Transportul rutier. Judetul Teleorman dispune de o retea rutiera
si de cale ferata cu o densitate mai mare decat media pe tara.
Reteaua drumurilor publice este de 1539 km, iar reteaua de cale
ferata este de 294 km din care 79 electrificati. Exista in judet
mai nulte cai de legatura intre localitati nemodernizate care
nacasita modernizare de regula iar o mare parte din cele
modernizate trebuie reabilitate.
Reteaua de drumuri publice in extravilan ( drumuri nationale,
judetene, comunale) are o lungime de 1431km, din care
modernizate sunt pe o lungime de 313 km si cu imbracaminti
usoare pe o lungime de 532 km. Lungimea drumurilor nationale
este de 352,5 km din care cele modernizate au o lungome de 350,4
km, gradul de modernizare fiind de 99,20 %. Traseele de drumuri
nationale sunt:
? DN 6 Bucuresti -; Alexandria -; Rosiori de Vede (81,435 km);
? DN 51 Alexandria -; Zimnicea (43,08 km);
? DN 51A Zimnicea -; Turnu Magurele (54,70 km);
? DN 52 Alexandria -; Turnu Magurele (51,247 km);
? DN 54 Islaz -; Turnu Magurele (17,060 km);
? DN 65A Balaci -; Rosiori de vede -; Turnu Magurele ;
? DN 5C Petrosani -; Zimnicea.
Din considerente de trafic traseele de drumuri nationale
principale sunt DN6 si DN 52, restul de 5 trasee sunt drumuri
nationale secundare.
Drumurilor judetene au lungimea 741 km din care lungimea
drumurilor modernizate reprezinta 473 km, gradul de modernizare
fiind de 63,80 %. Din totalul de 20 drumuri judetene numai pe
sapte trasee este prevazuta imbracaminte de beton asfalt, ceea
ce reprezinta79,6 km. In rest sunt prevazute imbracaminti
asfaltice usoare -; 393,4 km, impietruiri -; 252,7 km si drumuri
de pamant -; 15,68 km.
Lungimea drumurilor comunale este de 338 km, din care cele
modernizate au o lungime de 22 km, cu un grad de modernizare de
6,5 %. Drumurile comunale sunt in numar de 46. Lungimea
sectoarelor cu imbracaminti asfaltice usoatre este de 20,3 km,
iar a celor impietruite de 215,44 km si cele din pamant -;
100,27 km.
Strazile urbane au o lungime de 327 km din care 293 km sunt in
intretinerea prefecturilor, iar restul de 17 km fiind pe drumuri
nationale si ceilalti 17 km ramasi pe drumuri judetene si
comunale. Strazile urbane sunt modernizate pe o lungime de 165
km, adica 50,50 %.
Lungimea strazilor rurale este de 3056 km din care 2509 km sunt
in intretinerera prefecturilor, restul de 108 sunt pe drumuri
nationale si 439 km apartin drumurilor judetene si comunale.
Acestea au un grad foarte redus de modernizare -; caa. 4 % -
majoritatea fiind amenajate din impietruiri slabe sau din
pamant.
Transportul feroviar. Echiparea tehnica cu linii de cale ferata
este de 294 km, din care 79 km a fost electrificata. Traseul
format din cale ferata dubla electrificata are o lungime de 69
km si traverseaza judetul in zona mediana pe directia Videle -;
Rosiori de Vede. Acesta face parte din Magistrala numarul 1
Bucuresti -; Craiova -; Timisoara -; Arad -; Curtici.
Traseul format din cale ferata simpla neelectrificata reprezinta
225 km. El cuprinde traseele: Zimnicea -; Rosiori de Vede, Turnu
Magurele -; Rosiori de Vede, Rosiori de Vede -; Costesti (limita
de judet).
Nodul important feroviar in judet este reprezentat de Rosiori de
Vede.
Nivelul de echipari de cai ferate in judet este considerat
acceptabil, dar infrastructura si instalatiile conexe cailor
ferate nu corespund cerintelor de viteza. Nu se depasesc viteze
mai mari de 100 -; 120 km/h.
Transportul fluvial se realizeaza pe Dunare. Lungimea navigabila
este stabilita fata deportul Sulina, latimea Dunarii navigabile
este de 600 -; 800 m si adancimea de 2,5 m.
In aceasta zona regimul de scurgere al Dunarii este liber, in
anumite zone formandu-se praguri, si anume:
- km 561 -; 564 Belene Cinghineana;
- km 566 -; 568 Luta;
- km 570 -; 574 Berzina;
- km 586 -; 587 Lakit Civara.
Porturile fluviale sunt amenajate la Zimnicea si Turnu Magurele.
Portul Zimnicea (km 553) are amenajat cheul de acostare
(vertical) in lungime de 515 m, capacitatea totala de operare
este de 480.000 t/an, avand 2 macarale de cheu de 16 tf. Pentru
depozitare este construit un siloz de cereale. Este asigurat
accesul feroviar in port.
Portul Turnu Nmagurele (km 597) are frontul de acostare amenajat
pe lungimea de 933 m, tipul de amenajare fiind cheu pereat, iar
capacitatea maxima a navei ce poate acosta fiind de 1500t.
capacitatea de operare este de 715000 t/an, fiind dotat cu 5
macarale de cheu 5 tf. Pentru depozitare este construit un siloz
de cereale, iar accesul feroviar in port este asigurat.
Intre orasele Turnu Magurele si Nikopol exista in prezent
legatura de trecere pentru pasageri, in perspectiva
prevazandu-se dezvoltarea acestui punct de traversare. S-a
analizat amenajarea unor zone libere.
Intre localitatile Zimnicea si Svistov exista un punct de tecere
pentru pasageri, in perspectiva prevazandu-se dezvoltarea
acestui punct de traversare.
Transportul aerian.In judetul Teleorman nu este amenajata o baza
aeroportuara, intrucat sunt amenajate aeroporturi in zona
apropiata (Bucuresti Otopeni si Bucuresti Baneasa)
RETEAUA DE LOCALITATI
Categoria administrativa de localitati existenta pe teitoriului
judetului teleorman sunt urmatoarele: municipii -; 2, orase -;3,
sate -; 231. Aceasta releveca majoritatea covarsitoare a
localitatilor sunt de tip rural (97,9% din numarul total). Din
cele 231 de sate este unul care aparine unui oras. Este vorba de
Cosoaia ce apartine de Videle.
Restul de 230 se constituie in 83 de comune. In conformitate cu
ultima impartire administrativ -; teritoriala, 6 dintre comune
sunt suburbane. Este vorba de:
- comuna Nanov -; suburbana la municipiul Alexandria
- comuna Poroschia -; suburbana la municipiul Alexandria
- comuna Ciuperceni -; suburbana la Turnu Magurele
- comuna Lita -; suburbana la Turnu Magurele
- comuna Crevenicu -; suburbana la orasul Videle.
Comuna medie in judetul Teleorman are 2,8 sate in componenta sa,
dar variatia este destul de mare, mergand de la un sat/comuna
pana la sapte sate comuna. Comunele cu 1-2-3 sate detin o
pondere importanta. Este de mentionat ca majoritatea comunelor
cu un numar mai mare de 4 sate se gasesc in jumatatea de nord a
judetului, partea sudica fiind caracterizata prn comune cu mai
putine sate si cu o populatie mai mare, aspect caracteristic in
general zonei de lunca a Dunarii.Media de 2,8 sate pe comuna
este inferioara comunei medii pe Romania care este de 5 sate pe
comuna.
Numarul de sate care revin in medie la un oras este de 46 fata
de media pe tara care este de 55 de sate la un oras.
In afara celor 3 orase mai mari -; Alexandria, Turnu Magurele,
Rosiori de Vede -; cu o populatie care le situeaza in categoria
oraselor mijlocii, celelalte doua orase -; Zimnicea, Videle -;
fac parte din categoria oraselor mici, cu populatie pana la
20000 locuitori.
Marimea medie a unei comune este de 3862 locuitori in 1992, in
scadere fata de 1984, cand era 4340 locuitori. 51 de comune au
pana la 4000 locuitori, 25 au intre 4000 si 6000 locuitori si
numai 7 au peste 6000 locuitori. Cele mai mari comune sunt:
Orbeasca cu 8750 loc., Pereu cu 8340 loc., Botoroaga cu 7285
loc. Si Lunca cu 7076 loc.Constatam o concentrare in zona
mediana a judetului a comunelor cu cel mai mare numar al
populatiei, in timp ce in nord, sud si partial in vest comunele
sunt de marime mai mica.
Marimea medie a unui sat este de 1390 loc.; 45,2% din numarul
total al satelor se situeaza in categoria de marime 1000 -; 3000
loc., concentrand 53,1% din populatia rurala. 26,1% au marimea
in categoria 500 -; 1000 loc.; 10% pana la 3000 loc. si 9,1%
peste 3000 loc. Exista trei sate cu mai putin de 100 loc. :
- satul Tavarlau (com. Poeni) -; 65 loc.
- satul Viile (com. Scrioastea) -; 8 loc.
- satul Obartu (com Tatarasti de Jos) -; 49 loc.
In ceea ce priveste repartitia in teritoriu se mai poate
mentiona ca orasele sunt relativ uniform distribuite pe
teritoriul judetului, densitatea lor fiind de 0,8 orase/kmp,
apropiate de densitatea medie pe tara (1,1 orase/ kmp).
Satele de matrime mijlocie sunt uniform repartizate. Densitatea
satelor in teritoriu este de 4,0 sate/100 kmp, usor mai scazuta
decat media pe tara -; 5,6. Aceasta situatie se explica in parte
prin situatia judetelor in zona de camp, zona ce se
caracterizeaza prin localitati mai mari, cu densitatea in
teritoriu mai redusa. Densitati mai mari ale localitatilor se
regasesc in nord si este mai scazuta in lunca Dunarii.
Legat de asezarea geografica se poate mentiona si dispunerea
localitatilor pe linii aproape paralele pe directia NV -; SE,
de-a lungul cursurilor de apa, lassand intre ele spatii agrare
relativ intinse si nepopulate. Exprimandu-ne mai plastic putem
spune ca localitatile se insiruie “ca margelele pe ata”.
Structura retelei de localitati urbane si rurale in raport cu
dezvoltarea functiunilor economice reflecta in general
dezvoltarea social -; economica a judetului din ultima perioada.
Se poate defini astfel urmatoarea tipologie a localitatilor:
- Alexandria -; resedinta de judet, este un municipiu din
categoria oraselor mijlocii, cu functiuni economico-sociale
complexe, cu rol de coordonare si armonizare a dezvoltarii in
teritoriu
- Turnu Magurele -; oras de categorie mijlocie, centru
industrial si portuar cu rol de servire a locuitorilor din SV
judetului
- Rosiori de Vede -; oras de categorie mijlocie, nod feroviar,
cu functiuni industriale si de servire a locuitorilor din NV
judetului
- Zimnicea -; din categoria oraselor mici, port fluvial cu
functiuni mixte de importanta locala
- Videle -; din categoria oraselor mici, centru extractiv, cu
functiuni mixte de servire locala.
Aprecierea potentialului de dezvoltare a satelor constitue baza
de pornire pentru aprecierea posibilitatilor de evolutie a lor
in perspectiva. Intre factorii locali care pot constitui stimuli
pentru dezvoltare, mentionam pe cei mai importanti: resurse de
minerale utile in exploatare sau identificate, lucrari de
imbunatatire funciare existente ca baza pentru activitatea
agrara, resurse de forta de munca, resurse balneo-turistice.
Analiza a condus la clasificarea in trei categorii a satelor:
- sate cu functiuni dominant agrare
- sate cu functiuni mixte (agroindustriale)
- sate -; centre extractive (petrioliere).
Multe din localitatile rurale au o viabilitate scazuta datorata
in principal unor procese demografice critice: procesul
accelerat de imbatranire, numarul mic de locuitori, potentialul
economic scazut. Toate acestea atrag dupa sine slaba
diversificare a tipologiei functionale a localitatilor rurale.
LOCUIREA
Judetul Teleorman, fiind o zona cu puternic caracter rural,
locuirea este asigurata in proportie de cca. 70% in locuinte
individuale adapostind de regula osingura gospodarie. Locuinte
colective exista in localitatile urbane, in procent mai mic sau
mai mare si mai rar in localitati rurale, sub forma locuintelor
pentru specialisti.
Pe total, dar si pe medii putem spune ca nu exista o lipsa acuta
de locuinte, numarul celor existente fiind mai mare decat
numarul gospodariilor. In mediul urban exista 30,5% din numarul
total al locuintelor, 29,0 % din numarul camerelor de locuit si
33,3% din aria locuibila totala. Situatia este echilibrata in
aceasta inlantuire, dar usor defavorizata din cauza ca in orase
locuiesc 33,7% din numarul locuitorilor.
Suprafata locuibila pe persoana are valoarea medie pe tara de
11,5 mp, iar la nivelul judetului are o valoare mai mica de 10,4
mp. 42% din numarul total al oraselor si comunelor se gasesc sub
media pe judet intre ele situandu-se si Turnu Magurele, Rosiori
de Vede si Videle.
Intre comune, Plosca are situatie ceva mai favorabila, cu 6,7
mp/loc. 35,2% din totalul unitatilor administrativ teritoriale
se situeaza in jurul mediei pe judet si pe tara; 21,6% au
valoare usor mai ridicata si numai in comuna Slobozia Mandra
valoarea este mai mare 14,0 mp/ locuitori.
Indicatorul “numarul mediu de persoana/camera” are valori
satisfacatoarein sensul ca in numai 38 de orase si comune se
inregistreaza valori mai mari decat media pe judet. Intre ele se
afla si orasele Alexandria Turnu Magurele, Rosiori de Vede si
Videle.
Intre orase, fondul de locuinte este cel mai bine asigurat la
Zimnicea unde revin 12,3mp/loc. si 1,0 pers/camra.
Concluzia este ca la nivel judetean locuintele au camere de
locuit in numar satisfacator, dar cu suprafete mici. Asa sunt si
locuintele traditionale din mediul rural dar si puzderia de
apartamente din panouri mari ce au sufocat orasele.
Situatia cea mai defavorabila in alimentarea cu apa si incalzire
centrala este in Videle, unde nici jumatate din locuinte nu au
aceste dotari minime. De altfel, existenta lor la nivelul
celorlalte municipii si orase nu este o garantie a confortului
pentru locuitori, pentru ca lipsa apei reci si a caldurii sunt
situatii aproape permanente.
Alta pereche de indicatori analizati a fost: “numarul de
persoane pe o gospodarie” si “numarul de camere / gospodarie”.
La nivel judetean situatia este comparativa cu cea de la nivelul
tarii. In timp ce in judetul Teleorman, gospodaria medie este
formata din 3,1 persoane ce locuiesc in 2,9 camere, la nivelul
tarii cele 3,1 persoane ce formeaza o gospodarie medie, locuiesc
in numai 2,6 camere.
34 orase si comune au gospodaria medie mai mare decat media
judeteana. In comunele: Buzescu, Izvoarele si Tiganesti
gospodaria medie este formata din cca. 4 persoane. Ele locuiesc
in 3,1 -; 3,9 camere/gospodarie. Mai mult de 4 camere /
gospodarie se intalnesc in comunele Bragadiru, Lunca, Slobozia
Mandra si Suhaia (3-4 pers.).
In judetul Teleorman sistemele constructive traditionale sunt
cele care folosesc “pamantul batut” si nuielele impletite
(asa-numitele case din paianta). Sistemul este larg raspandit in
Campia Sudica si Podisul Moldovei si este predominant in judetul
Teleorman. Sudul judetului se caracterizeaza insa prin folosirea
mai intensa a caramizii ca material de constructie traditional.
Trebuie remarcat faptul ca zona cea mai dens locuita are si
conditiile de locuire cele mai slabe. Sistemele traditionale de
constructie nu permit realizarea de locuinte trainice.
Principala problema o constituie lipsa utilitatilor la
locuintele existente, chiar si din oras.
APA POTABILA SI CANALIZAREA
In teitoriul judetului Teleorman exista in prezent sisteme
centralizate de alimentatre cu apa in municipiile Alexandria si
Turnu Magurele, in orasele Rosiori de Vede, Zimnicea si Videle
si in 9 localitati rurale. Populatia care dispune de alimentare
cu apa in sistem centralizat este de 193.438 locuitori, ceea ce
reprezinta 40,1 % din populatia totala a judetului.
Lungimea conductelor utilizate pentru distribuirea apei este
419,8 km, iar capacitatea statiilor de tratare a apei este
168.133 mc/zi. Statiile nu functioneaza la intrega capacitate.
In municipiul alexandria procentul apei intrata in retea din
statia de epurare este de 40,3 % din din capacitatea statiei,
iar in municipiul Turnu Magurele acest procent este de 26,9 %.
In prezent judetul beneficiaza de canalizare in numai 9
localitati, din care numai 5 au in dotare si statii de epurare
pentru ape uzate menajere.
Se estimeaza 179.561 numarul locuitorilor ce beneficiaza de
canalizare, ceea ce reprezinta 37,2 % din populatia judeului,
fapt care arata un nivel igienico-sanitar total necorespunzator
pentru localitatile din rural.
INVATAMANT
Analiza starii dotarilor din domeniul invatamantului o vom face
pornind de la structura pe grupe de varsta a populatiei, pe cele
2 medii rural si urban. Se constata ca atat pe totalul
judetului, cat si in mediul rural procentul populatiei de varsta
scolara este mai mic dcat media pe tara (17,6% si respectiv
16,0%).
Comparand populatia de varsta scolara (6 -; 16 ani) cu numarul
elevilor inscrisi in invatamantul corespunzator varstei
constatam ca, la nivelul judetului numai 85% dintre copii
frecventeaza scoala. Acest procent este mult mai mic in mediul
rural, dar mai mare cu 10% fata de urban. Acest aspect este
partial explicat de concentrarea populatiei de romi in oras.
Comparand numarul de elevi inscrisi la gradinite cu dotarea
existenta, constatam o mare lipsa de astfel de unitati in mediul
urban. In orase, pentru cei 4852 de copii functioneaza numai 41
de unitati (16% din totalul gradinitelor), in schimb din totalul
personalului didactic 38,6% lucreaza in orase.
Problema este mult mai grava in ceea ce priveste numarul de
unitati din invatamantul primar si gimnazial. Elevii din aceasta
categorie sunt in orase in proportie de 48 % iar numarul de
unitati este de numai 11,2% din totalul pe judet; cadrele
didactice din orase sunt in proportie de 38,5% din numarul
total.
Ca repartitie in teritoriu in fiecare comuna si in orase exista
cel putin o gradinita si o scoala primara si gimnaziala.
Liceele, in numar de 20 sunt repartizate astfel: cate unul in
Videle si Zimnicea si in comunele Piatra, Draganesti Vlasca,
Olteni. In municipiul Alexandria sunt 6, la Turnu Magurele 5 si
4 la Rosiori de Vede. Partea de nord si nord-vest a judetului
este lipsita de un liceu apropiat ca distanta. In judet nu
exista nici o institutie de invatamant superior de stat.
SANATATE
In conformitate cu datele furnizate de Directia Sanitara,
dotarea la nivelul judetului este urmatoarea:
- numar spitale 11 din care 6 in municipii si orase
- numar paturi in spitale 3638 din care 2956 in municipii si
orase
- dispensare 106 din care 21 in municipii si orase
- policlinici 8 toate in mediul urban
- locuri in cresa 1090
- leagane de copii 1 in Alexandria
- numar farmacii 34 din care 9 in urban
- numar medici 884 din care 524 in urban
- personal mediu 1823 din care 1610 in urban
Numarul mic de spitale din mediul rural si in special lipsa de
dotare materiala din acestea, aglomereaza cele 6 unitati
spitalicesti din orase. In ceeqa ce priveste numarul medicilor a
fost analizat indicatorul “numarul de locuitori ce revin la un
medic”. Media pe judet este 547,3 locuitori deserviti de un
medic, cu putin mai mica decat media pe tara de 551
locuitori/medic.
Principala problema in ceea ce priveste dotarile pentru
ocrotirea sanatatii sunt:
- insuficienta paturilor in spitale si deci necesitatea de a se
construi spitale noi;
- ridicarea calitatii actului medical prin dotarea spitalelor,
policlinicilor, dispensarelor cu aparatura, utilaje performante,
medicamente;
- numar insuficient de medici in mediul rural.
CULTURA
In toate cele cinci orase ale judetului exista cate o casa de
cultura. In mediul rural exista 108 camine culturale, cate cel
putin unul in fiecare comuna.
In orasele Alexandria, Zimnicea, Videle functioneaza cate un
cinematograf, iar in Turnu Magurele si Rosiori de Vedesunt doua
cinematografe. Cel putin teoretic, in toate comunele exista
cinematografe satesti, mai putin in comuna Silistea Noua.
In orasele Alexandria, Turnu Magurele, Rosiori de Vde si in
comuna Dracsenei exista cate un muzeu.
In tot judetul exista un numar de 177 biblioteci scolare, 86
biblioteci publice, la care se adauga 21 biblioteci specializate
amplasate in orase dupa cum urmeaza:
- Alexandria -; 9
- Turnu Magurele -; 5
- Rosiori de Vede -; 6
- Videle -; 1
Acestea din urma au un fond de carte de cca. 45.000 volume.
SPORT
Dotarile sportive si de recreere sunt prezente in judetul
Teleorman la nivel mediu si in se regasesc in special in orase.
Mentionam ca in Alexandria functioneaza o sala polivalenta cu
1000 de locuri.
In judet exista 13 stadioane din care 3 in orasele Alexandria,
Turnu Magurele si Rosiori de Vede. Cele din urma au o capacitate
de 5000 de locuri, aflandu-se in stare buna. Numarul terenurilor
de sport amenajate in cele cinci orase si care sunt in stare
buna se prezinta astfel:
- 18 in Alexandria;
- 12 in Turnu Magurele;
- 10 in Rosiori de Vede;
- 5 in Zimnicea;
- 5 in Videle;
- total 50.
Cu exceptia orasului Zimnicea, celelalte detin cate un strand -;
bazin in Turnu Magurele sunt doua).
POLUAREA
Atmosfera este factorul de mediu cel mai important pentru
transportul poluantilor. Deoarece aerul constituie suportul prin
care are loc transportul cel mai rapid al poluantilor in mediul
inconjurator, supravegherea calitatii atmosferei este de prima
importanta. Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind
rezultatul activitatilor umane din ce in ce mai extinse si
raspandite in ultima perioada de timp, altele datorandu-se unor
conditii naturale de loc si de clima.
Sursa majora de poluare a aerului din judet este SC TURNU SA -;
Turnu Magurele. Un aport insemnat in degradarea calitatii il au
insa centralele termice si mijloacele de transport care emit in
atmosfera oxizi de carbon, bioxizi de sulf, oxizi de azot si
pulberi. O contributie mare in cresterea efectelor negative o au
fenomenele meteorologice, in zona Turnu Magurele fiind posibile
ploi acide in conditii de precipitatii.
Pentru evaluarea calitatii aerului in judetul Teleorman A.P.M.
ALEXANDRIA a efectuat 1406 analize fizico-chimice prin
masuratori sistematice ale imisiilor de substante poluante,
masuratori efectuate in cadrul sistemului propriu de control.
Utilizarea si gospodarirea resurselor de apa reflecta in general
dinamica sectoarelor economice in care se regasesc principalii
consumatori: populatia, industria si agricultura. Principalii
receptori ai apelor uzate sau epurate sunt bazinele hidrografice
Vedea si Dunare, cu ponderea volumelor de 42,66 si respectiv54,8
% din volumul total restituit.
Poluarea solului ca fenomen si proces este foarte veche, strans
legata de multiplele actrivitati umane desfasurate de-a lungul
diferitelor etape ale dezvoltarii economico-sociale a judetului,
incepand cu dezvoltarea intensiva a agriculturii si mai
accentuat in etapele industrializarii si urbanizarii din ultimul
timp, activitati care, pe langa efectele pozitive remarcabile,
au dus uneori la degradarea solului, respectiv la dereglarea
functionarii normale a acestuia pana la distrugerea completa a
sa pe suprafete mari cu efecte deosebite pentru calitatea
solului.
Degradarea solului si a vegetatiei (inclusiv paduri) este
produsa de poluarea aerului in zona marilor platforme
industriale, de folosirea irationala a fertilizarilor si a
substantelor fitosanitare, de depozitare necontrolata a
deseurilor industriale si urbane, de deteriorarea sistemelor de
irigatii si de combatere a eroziunii, precum si de fenomenele
naturale, cum ar fi: seceta ori excesul de umiditate.
In categoria suprafelelor poluate au fost incluse terenurile
degradate cu titei si apa sarata de catre schelele petrolierede
pe teritoriul judetului (videle si Poeni), terenurile afectate
de poluare ca urmare a activitatii efetuate de SC TURNU SA si
suprafetele degradate ca urmare a depozitarii neorganizate a
deseurilor.
Datorita asezarii geografice a judetului si a slabei retele
magistrale rutiere, nivelul zgomotului perceput in asezarile
umane se inscrie in limitele de zgomot accesibile. In perioada
anului 1999, probleme de zgomot in asezarile umane a fost create
uneori de untatile de alimentatie publica, pestari servicii sau
productie situate in blocurile de locuinte, datorita programelor
de functionare prelungite, aprobate de oficialitatile locale.
In ceea ce priveste deseurile industriale ponderea cea mai mare
o detine cenusa, zgura si slamurile. Probleme deosebite in ceea
ce priveste cantitatile mari de deseuri sunt create de schelele
petroliere Videle si Poeni precum si combinatul chimic din Turnu
Magurele. In lipsa unor spatii de depozitare corespunzator
amenajate , slamul provenit de la curatirea decantoarelor si
cuvelor este utilizat la suprainaltarea digurilor din parcuri
sau a digurilor de contur ale sondelor cu efect negativ asupra
solului si subsolului.
Agentul economic SC TURNU SA creeaza probleme prin cantitatile
mari de cenusa de pirita, fosfoghips si carbonat de calciu
rezultate din activitatea sa. De mentionat este faptul ca in
privinta carbonatului de calciu s-au facut unele progrese in
valorificare, prin includerea tehnologica a acestuia in
componenta ingrasamintelor chimice complexe. Cenusa de pirita
este valorificata in momentul de fata de catre Uzina de
Valorificare a Cenuselor de Pirita care insa, datorita
conjuncturiii economico-financiare nefavorabile in care afla
societatea, prelucreaza cantitati mici cu intermitenta.
Zone degradate. In urma inventarierii facute la nivelul
judetului s-au inregistrat ca soluri degradate 31900 ha, din
care:
- cu exces de umiditate -; 1616 ha;
- acide -; 25885 ha;
- saturate -; 1193 ha;
- afectate de eroziune -; 896 ha;
- fenomene de alunecare -; 1142 ha;
- poluate -; 559 ha;
- altele -; 279ha.
De mentionat este faptul ca in totalul suprafetelor degradate au
fost introduse atat cele cauzate de actvitatile antropice cat si
cele cauzate de fenomene naturale. In categoria suprafetelor
poluate au fost incluse terenuri degradate cu titei si apa
sarata de catre schelele petroliere de pe teritoriul judetului
(Videle si Poeni), terenirile afectate de poluare ca urmare a
activitatii SC TURNU SA si suprafetele degradate ca urmare a
depozitarii neorganizate a deseurilor.
In zona de activitate a agentului economic SC TURNU SA, combinat
chimic de producere a ingrasamintelor pe baza de amoniac si
fosfor, amplasat la 4 km de municipiul Turnu Magurele, au fost
apreciate ca fiind afectate de poluare cca. 50 ha.
In nordul judetului unde isi desfasoara activitatea schelele
petroliere, solurile poluate sunt afectate in mod diferit, atat
in ceea ce priveste natura poluantului, cat si intensitatea lui.
Suprafetele poluate sunt dispersate in jurul careurilor de sonde
pe traseul conductelor de transport a produselor petroliere si a
apei sarate, de-a lungul vailor si afecteaza urmatoarele
teritorii comunale:
- Poeni -; 155,6 ha;
*****************************************************
Page 1 of 1