URI:
   DIR Return Create A Forum - Home
       ---------------------------------------------------------
       Forum Practic
  HTML https://practic.createaforum.com
       ---------------------------------------------------------
       *****************************************************
   DIR Return to: Economie
       *****************************************************
       #Post#: 113--------------------------------------------------
       Activele - Referat 
   DIR By: iulianstoian
       Date: January 13, 2015, 6:44 pm
       ---------------------------------------------------------
       P L A N U L: t4m11mn
       Introducere ...3
       Capitolul I. Aspecte generale privind activele curente la
       intreprindere............5
       1.1 Esenta, continutul si structura activelor circulante in
       sfera proceselor economice...5
       1.1.1 Continutul activelor
       circulante........................................................5
       1.1.2 Structura activelor
       circulante..........................................................6
       1.1.2.1 Gestionarea mijloacelor
       banesti............................................6
       1.1.2.2 Gestionarea
       creantelor...........................................................8
       1.2 Clasificarea activelor
       circulante...........................................................10
       1.3 Ciclul de
       exploatare..............................................................................11
       Capitolul II. Gestiunea activelor
       curente.............................................................13
       2.1 Stocuri si gestiunea
       lor.........................................................................13
       2.1.1 Metode de dimensionare a
       stocurilor............................................16
       2.2 Surse de finantare a activelor
       curente.....................................................19
       2.3 Rotatia activelor
       curente.........................................................................21
       Capitolul III. Analiza economico -; financiara la I.S. C.I.
       „Inmacom Didactic”...23
       3.1 Analiza generala a structurii
       activelor.....................................................23
       3.2 Analiza generala a structurii surselor de finantare a
       activelor................29
       3.3 Analiza
       lichiditatii...................................................................................32
       3.4 Analiza fluxurilor
       banesti........................................................................34
       3.5 Analiza rotatiei
       activelor.........................................................................35
       3.6 Analiza
       rentabilitatii................................................................................36
       Concluzii...40
       Bibliografie...42
       Anexe
       I N T R O D U C E R E
       Actualmente Republica Moldova depaseste o perioada indelungata
       de tranzitie la economia de piata, unde activitatea economica
       este concentrata in veriga de baza a economiei -; intreprinderi
       -; unde se creeaza bunurile materiale si serviciile necesare
       societatii. Pentru a activa in orice ramura a economiei,
       conducatorul din cadrul acesteia trebuie sa dispuna de o
       informatie economica detailata si veridica. Informatia necesara
       pentru desfasurarea activitatii eficiente este oglindita in
       evidenta contabila, care prin metodele sale stiintifice reflecta
       situatia creata in ansamblu, precum si aspectele cele mai
       insemnate.
       Conducerea, pe de o parte, are nevoie de informatii depline si
       la timp pentru a lua decizii, precum si pentru evaluarea
       rezultatelor lor. Pe de alta parte, intreprinderea trebuie sa
       furnizeze datele necesare persoanelor care au efectuat
       investitii sau au de gand sa faca investitii. In afara de
       aceasta, intreprinderea este datoare sa raporteze statului
       privind alocarea impozitelor, taxelor etc.
       In conditiile unei economii de piata, profitabilitatea si
       lichiditatea reprezinta doua probleme principale ale
       managementului. Lichiditatea unei intreprinderi in mare parte
       depinde de activele lichide curente (pe termen scurt) care
       reprezinta activele financiare ce rezulta in urma operatiilor
       banesti, de investire a banilor si de creditare. Activele
       lichide curente au o utilitate mare datorita faptului ca sunt de
       obicei disponibile in termen scurt pentru achitarea datoriilor
       pe termen scurt.
       Mijloacele banesti reprezinta una din cele mai ingenioase
       creatii ale omenirii. Ele au mijlocit schimbul de marfuri, au
       facilitat functionarea economiei si au dat impuls dezvoltarii
       societatii.
       In conditiile actuale, managerii de toate rangurile trebuie sa
       cunoasca tehnicile de utilizare a disponibilitatilor banesti ale
       intreprinderii pentru maximizarea profitului concomitent cu
       mentinerea lichiditatii intreprinderii. Aceasta cerinta priveste
       activele lichide curente ale intreprinderii ca si activele
       productive precum terenurile, cladirile si echipamentele de
       productie.
       Scopul acestei lucrari consta in cercetarea bazei normative si
       legislative care reglementeaza gestiunea activelor curente la
       intreprindere; precautarea aspectelor teoretice si practice ale
       gestiunii activelor curente.
       In aceasta lucrare sunt utilizate cele mai raspindite metode de
       analiza prin redarea esentei lor intr-o forma accesibila,
       incepind cu terminologia economica, formulele de calcul,
       tabelele analitice, precum si concluziile contextuale.
       Lucrarea de fata cuprinde trei capitole in care se generalizeaza
       informatia economica privind gestiunea activelor curente. In
       primul capitol se abordeaza aspectele generale ale activelor
       curente la intreprindere.
       In structura economica a intreprinderii, activele circulante
       joaca rolul de obiect asupra caruia se realizeaza actiunea de
       prelucrare si transformare. Stocurile de mijloace circulante
       inglobeaza materii prime si materiale aflate in diferite faze
       ale prelucrarii. In activul bilantului, activele curente se afla
       si sub forma de creante asupra clientilor si debitorilor, iar
       odata cu vinzarea produselor finite, elementele de active nu
       dispar, valoarea lor se transforma in creanta, pina la incasarea
       contravalorii sub forma de bani. Asa obtinem inca un element al
       activelor circulante -; mijloacele banesti
       Scopul oricarei intreprinderi consta in utilizarea cit mai
       eficienta a activelor, in accelerarea rotatiei acestora.
       Formarea patrimoniului necesar pentru desfasurarea activitatii
       economico-financiara a intreprinderii se efectueaza pe seama
       diferitelor surse de finantare. Aceste doua aspecte sunt mai
       desfasurat analizate in capitolul doi al prezentei lucrari.
       In capitolul trei al acestei lucrari este analizata situatia
       economico-financiara a intreprinderii I.S.C.I. „Inmacom
       Didactic”, care este o parte componenta a raportului anual
       financiar, si urmareste scopul de a face informatia, continuta
       in acesta, clara si inteleasa de toate categoriile de
       utilizatori.
       La elaborarea acestei lucrari am consultat un sir de acte
       normative, de lucrari, manuale ale autorilor din Republica
       Moldova. De asemenea pentru elucidarea aspectelor practice am
       folosit date concrete din rapoartele financiare pentru anii 2000
       -; 2001 intocmite in institutia analizata.
       CAPITOLUL I. Aspecte Generale Privind Activele Curente La
       Intreprindere
       1.1 Esenta, continutul si structura activelor circulante in
       sfera proceselor economice
       Societatile din sfera activitatilor economice isi constituie
       capitalul din aporturi in numerar si din aporturi in bunuri.
       Numerarul va reprezenta cea mai importanta parte a capitalului
       activ pe seama careia sa se realizeze atit aprovizionarea si
       formarea stocurilor, cit si sustinerea proceselor economice in
       sine.
       Din aporturile in natura, o parte se materializeaza in active
       fixe sub forma cladirilor, terenurilor, utilajelor, iar o alta
       parte, tot in forma materiala, este reprezentata de materii
       prime, materiale, obiecte de inventar, adica elementele
       patrimoniale ce nu satisfac conditiile de a fi incluse in
       categoria mijloacelor fixe.
       Pentru a face sa functioneze aceste valori intreprinderea
       trebuie:
       A. Sa cumpere materii prime;
       B. Sa asigure stocuri pe parcursul lantului de productie, ca sa
       se evite intreruperile in activitate;
       C. Sa vinda pentru a-si asigura resursele cheltuite;
       Adica intreprinderea pe linga instrumente de productie mai are
       nevoie si de active curente.
       1.1.1 Continutul activelor circulante
       Active circulante -; denumite si active curente, valori
       circulante, bunuri mobile sau mijloace circulante, cuprind
       valorile economice sub forma stocurilor, creantelor,
       investitiilor financiare si disponibilitatilor banesti.
       Activele circulante sunt o parte a activului economic, care se
       caracterizeaza prin transformarea permanenta ale formelor
       functionale prin consumarea lor intr-un singur ciclu de
       exploatare si transmiterea valorii integrale asupra productiei
       in care se incorporeaza.
       Stocurile au ponderea cea mai mare in structura activelor
       curente si nu trebuie sa fie nici foarte mare si nici foarte
       mic.
       Valorile realizabile pe termen scurt sunt alcatuite din creante
       ce apar din operatiunile de exploatare, adica odata cu vinzarea
       produselor finite, elementele de active circulante nu dispar,
       valoarea lor transformindu-se in creante, pina la incasarea
       contravalorii sub forma de bani.
       Elementul fundamental al activitatii il reprezinta mijloacele
       banesti, adica disponibilitatile banesti din casa sau de la
       banca, care asigura achizitionarea de materii prime si materiale
       necesare procesului de productie propriu-;zis.
       1.1.2 Structura activelor circulante
       1.1.2.1 Gestionarea mijloacelor banesti
       In activitatea oricarei intreprinderi o importanta majora revine
       existentei si miscarii mijloacelor banesti. Nici o intreprindere
       nu poate sa desfasoare activitatea fara fluxuri banesti. Pe de o
       parte, pentru fabricarea produselor, prestarea serviciilor este
       necesar de achizitionat materii prime, materiale, ambalaj, de
       angajat lucratori etc. si aceasta conditioneaza platile de
       mijloace banesti. Pe de alta parte, pentru productia vanduta sau
       serviciile prestate intreprinderea primeste mijloace banesti. In
       afara de aceasta, intreprinderea are nevoie de mijloace banesti
       pentru achitarea impozitelor, taxelor la buget, achitarea
       cheltuielilor generale, comerciale, plata dividendelor etc.
       Importanta acestui tip de active, cum sunt mijloacele banesti
       este determinata de trei cauze principale:
       ?caracter de rutina -; mijloacele banesti sunt utilizate pentru
       efectuarea operatiilor curente, intreprinderea este nevoita sa
       tina permanent mijloacele banesti disponibile in contul de
       decontare;
       ?prudenta -; activitatea intreprinderii nu are un caracter
       strict determinat, de aceea mijloacele banesti sunt necesare
       pentru efectuarea platilor neprevazute.
       ?caracter speculativ -; mijloacele banesti sunt necesare din
       considerente speculative, deoarece intotdeauna exista
       probabilitatea ca va aparea pe neasteptate posibilitatea unei
       investiri avantajoase.
       Disponibilitatea mijloacelor banesti ale unei intreprinderi
       deseori este legata de faptul daca activitatea acesteia este
       rentabila sau nu. Astfel, in baza datelor contabilitatii
       intreprinderea poate avea profit net, care este reflectat in
       raportul privind rezultatele financiare si poate fi calculat
       dupa relatia:
       Profit = Venituri -; (Consumuri + Cheltuieli) si totodata poate
       avea deficit de mijloace banesti (MB):
       Fluxul net de MB = Incasari de mijloace banesti -; Plati de
       mijloace banesti
       Perfectionarea gestiunii mijloacelor banesti trebuie sa fie
       indreptata in urmatoarele directii:
       ? Prognozarea fluxurilor banesti;
       ? Determinarea nivelului optim al mijloacelor banesti;
       ? Analiza miscarii mijloacelor banesti.
       Necesitatea prognozarii fluxurilor mijloacelor banesti devine o
       problema deosebit de actuala. In special, aceste calcule sunt
       necesare la elaborarea planului de afaceri, la argumentarea
       proiectelor de investitii, creditelor solicitate etc. Prognoza
       se efectueaza pentru o perioada anumita impartita in
       subperioade: anul pe trimestre, anul pe luni, trimestrul pe luni
       etc.
       Necesitatea analizei fluxului mijloacelor banesti este
       determinata de urmatoarele imprejurari:
       A. De pe pozitia activitatii curente (operationale) mijloacele
       banesti joaca un rol foarte important, deoarece ele pot fi
       folosite pentru lichidarea oricaror lacune si intreruperi in
       procesele financiare si de productie;
       B. Profitul si mijloacele banesti -; nu este una si aceeasi; in
       activitatea curenta intreprinderea lucreaza cu bani si nu cu
       profitul;
       C. Pentru aprecierea eficientei activitatii intreprinderii este
       important a cunoaste ce tipuri de activitati genereaza volumul
       principal de incasari si plati banesti.
       In ultimii 30 de ani raportul privind fluxul mijloacelor banesti
       se considera unul din principalele rapoarte financiare ale
       fiecarei intreprinderi occidentale. In Republica Moldova acest
       raport financiar a aparut prima data in anul 1998. Raportul
       privind fluxul mijloacelor banesti se intocmeste si se prezinta
       in conformitate cu S.N.C.7 “Raportul privind fluxul mijloacelor
       banesti” pe tipuri de activitati.
       1.1.2.2 Gestionarea creantelor
       Activitatea oricarei intreprinderi genereaza un sistem complex
       si variat de relatii economice si juridice cu cumparatorii de
       produse si marfuri livrate, beneficiarii de servicii prestate,
       personalul angajat, bugetul de stat privind plata impozitelor si
       taxelor, alte persoane juridice si fizice.
       Creantele -; reprezinta drepturi juridice ale intreprinderii ca
       creditor de a primi la scadenta stabilita de contractele
       intocmite, cambiile primite sau de alte documente o suma de
       bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoane juridice
       sau fizice numite debitori.
       Creantele intreprinderii se inregistreaza in contabilitate la
       valoarea nominala. Creantele in valuta straina se reflecta in
       rapoartele financiare in valuta natonala, prin aplicarea
       cursului de schimb valutar la data intocmirii documentelor
       justificative, la finele perioadei de gestiune (data intocmirii
       Bilantului contabil) si la data achitarii acestora.
       In functie de provenienta sau continutul economic deosebim:
       Creantele comerciale reprezinta acea parte a creantelor care
       apare in cazul cind momentul transmiterii catre cumparator a
       drepturilor de proprietate asupra produselor, marfurilor si alte
       active livrate, precum si cel al prestarii de servicii nu
       coincide cu momentul achitarii acestora. Evidenta analitica a
       creantelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se
       tine pe fiecare debitor, pe termene de formare si de achitare
       ale acestora.
       Creantele bugetului fata de intreprindere apar ca urmare a
       diferentelor dintre sumele calculate si achitate la buget ale
       impozitelor si taxelor. Situatiile de aparitie a creantelor sunt
       in dependenta de specificul operatiunilor economice si tipul
       impozitului.
       Creantele personalului reprezinta datorii ale angajatilor fata
       de intreprindere si apar in urma:
       ? Acordarii avansurilor spre decontare (titularilor de avans);
       ? Procurarea de catre angajati a marfurilor cu achitare in rate;
       ? Recuperarii de catre gestionari a daunei materiale cauzate;
       ? Altor datorii (privind pensiile alimentare si alte titluri
       executorii);
       Titulari de avans sunt angajatii intreprinder , carora li se
       elibereaza mijloace banesti spre decontare. Avansul eliberat
       este destinat acoperirii cheltuielilor care urmeaza a fi
       suportate de catre angajatul respectiv, cum sunt cheltuielile de
       deplasare si cele gospodaresti.
       Intreprinderile pot sa presteze angajatilor sai servicii de
       intermediere (in calitate de garant) in vederea achitarii
       marfurilor procurate de catre acestia in rate. Achitarea in
       astfel de cazuri poate fi efectuata:
       ? pe seama creditelor bancare acordate angajatilor
       intreprinderii;
       ? prin retinerea din salariile calculate angajatilor a sumelor
       spre achitare.
       Creantele privind recuperarea daunei materiele apar in cazurile
       in care intreprinderii i-au fost cauzate prejudicii, cum ar fi
       lipsurile de bunuri materiale din vina gestionarilor constatate
       cu ocazia inventarierii, rebuturile in productie etc.
       Creantele privind veniturile calculate reprezinta sume datorate
       intreprinderii aferente veniturilor care sunt determinate in
       baza contractelor incheiate sau legislatiei in vigoare.
       Veniturile calculate ale intreprinderii cuprind:
       1. venituri privind arenda;
       2. venituri privind dobinzile si redeventele calculate;
       3. veniturile privind dividendele calculate;
       4. alte venituri.
       In afara de creantele comerciale, creantele personalului,
       partilor legate, bugetului, in procesul activitatii economice a
       intreprinderii apar alte creante:
       ? privind recuperarea pierderilor -; suma despagubirilor
       calculate de la companiile de asigurari ca urmare a aparitiei
       cazului de risc asigurat de intreprindere sau suma recompenselor
       calculate de la organele de stat sau alti agenti economici.
       ? ale organelor de asigurari sociale -; apar in urma depasirii
       sumelor virate CNAS asupra sumelor calculate, precum si in cazul
       platilor excedentare a sumelor cuvenite din bugetul asigurarilor
       sociale, efectuate de intreprindere salariatilor proprii;
       ? privind reclamatiile inaintate si recunoscute -; unde se
       include suma daunei materiale provocate, precum si suma
       veniturilor ratate si amenzilor. Reclamatiile se prezinta
       impreuna cu documentele care justificaincalcarea conditiilor
       contractuale si marimea daunei produse;
       ? ale bancilor comerciale -; pot aparea in cazul virarii gresite
       a mijloacelor banesti din conturile curente ale intreprinder, ca
       urmare a unei erori bancare;
       ? privind alte operatiuni.
       1.2 Clasificarea activelor circulante
       Din punct de vedere al fazelor procesului de expoatare in care
       se gasesc, activele circulante (AC) pot fi:
       AC in faza aprovizionarii dupa fazele ciclului AC in faza de
       productie de exploatare AC in faza desfacerii
       AC in forma materiala
       AC dupa forma
       AC in forma baneasca
       AC finantate din fonduri proprii dupa sursa de finantare
       AC finantate din capitaluri imprumutate
       Ponderea primului criteriu depinde de conditiile concrete in
       care se desfasoara aprovizionarea, productia si comercializarea.
       Imbinarea celor doua categorii de fonduri (proprii si
       imprumutate) din ultimul criteriu reprezinta o importanta
       deosebita, care trebuie sa asigure o reducere a costului
       capitalului, un grad rezonabil de indatorare si o structura
       financiara corespunzatoare nevoilor de dezvoltare.
       1.3 Ciclul de exploatare
       Ciclul de expoatare reprezinta ansamblul operatiunilor realizate
       pentru atingerea obiectivului intreprinderii, ce consta in
       producerea de bunuri si servicii.
       Ciclul de exploatare cuprinde mai multe faze si anume:
       1. faza aprovizionarii -; achizitionarea de bunuri si servicii;
       2. faza productiei -; transformarea bunurilor si serviciilor in
       produs finit;
       3. faza comercializarii -; vinzarea produselor.
       Acest proces trebuie sa functioneze continuu pentru a asigura o
       folosire deplina a mijloacelor puse in miscare, adica a muncii
       si capitalului.
       Functionarea normala si continua a ciclului de exploatare este
       asigurata prin existenta stocurilor care reprezinta anumite
       cantitati de resurse materiale si carora le corespund din punct
       de vedere financiar niste fonduri.
       Fluxul fizic al intrarilor si cel al iesirilor este discontinuu,
       astfel apar stocurile:
       ? de materii prime si materiale;
       ? in curs de fabricatie;
       ? de produse finite.
       In sfera aprovizionarii se au in vedere mai multe forme de
       formare si finantare a stocurilor, luindu-se in considerare
       metoda stocului zero, care ar presupune o functionare ideala a
       proceselor de transformare si a celor de comercializare. Aceasta
       inseamna ca, la sfirsitul zilei, in sfera aprovizionarii nu
       trebuie sa existe imobilizari. In acelasi timp, este luata in
       consideratie si notiunea de stoc global, notiune ce include
       rezervele de productie (aprovizionarile), resursele din sfera de
       productie (cheltuieli avansate in procesul de productie) si
       stocurile de produse finite.
       Stocul global trebuie sa indeplineasca mai multe cerinte, dintre
       care:
       ? sa fie complet, sa cuprinda toate felurile de resurse
       materiale;
       ? sa fie suficient in orice moment, luind in consideratie
       inlaturarea blocarii de fonduri in stocuri supranecesare;
       ? sa fie completat in mod sistematic, luind in consideratie
       minimizarea cheltuielilor de aprovizionare si stocare.
       CAPITOLUL II. Gestiunea Activelor Curente
       2.1 Stocuri si gestiunea lor
       Intre ritmicitatea productiei, a vinzarii marfurilor si
       ritmicitatea aprovizionarii unitatilor este necesar sa existe o
       permanenta sincronizare.
       Aprovizionarea cu materii prime si materiale are un caracter
       intermitent din cauza volumului si diversitatii resurselor
       materiale necesare desfasurarii activitatii intreprinderii,
       raspindirii teritoriale a furnizorilor, in timp ce procesul de
       productie are un caracter continuu. Astfel, asigurarea
       concordantei intre aprovizionare si productie se realizeaza prin
       constituirea in intreprindere a stocurilor de marime si
       asortiment determinat la nivelul capacitatii de prelucrare si al
       cererii pe piata.
       Stocurile -; active circulante materiale destinate utilizarii in
       procesul de productie, fabricate in cadrul acestui proces sau
       cumparate in vederea revinzarii.
       Stocurile de marfuri si materiale cuprind categoriile de bunuri
       economice aflate la dispozitia intreprinderii si destinate:
       ? Pentru a fi consumate la prima lor utilizare;
       ? Pentru a fi inregistrate ca productie in curs de executie;
       ? Pentru a fi vindute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor
       in procesul de productie.
       Spre deosebire de celelalte categorii de bunuri aflate la
       intreprindere, stocurile se caracterizeaza prin faptul ca se
       consuma la prima lor utilizare in procesul de productie si
       trebuie inlocuite cu exemplare noi. In cadrul ciclului de
       exploatare stocurile isi schimba atit forma, cit si continutul
       lor material.
       Intr-o intreprindere, stocurile se regrupeaza in trei categorii
       de bunuri:
       1. materii prime;
       2. productie neterminata;
       3. produse finite.
       Iar intr-o intreprindere comerciala stocurile sunt constituite
       din marfuri.
       Nivelul stocurilor de materii prime depinde de:
       ? previziunile productiei intreprinderii;
       ? posibilitatile de aprovizionare si fiabilitatea tarilor
       producatoare (atunci cind e vorba de produse precum petrolul sau
       alte produse importate);
       ? de pretul materiei prime.
       Nivelul stocului de productie neterminata depinde de durata
       proceselor de productie, iar nivelul stocului de produse finite
       depinde de coordonarea intre productie si vinzari.
       Obiectivul unei bune gestionari a stocurilor este de a minimiza
       costurile ce rezulta din detinerea de stocuri.
       Modelul clasic de gestionare a stocurilor are drept scop
       determinarea cantitatii pentru fiecare din comenzi, tinind cont
       de:
       ? costuri fixe de trimitere si receptia comenzii;
       ? cifra de afaceri;
       ? costul de imobilizare a stocurilor.
       Stocurile implica doua categorii de costuri:
       1. costuri de depozitare -; care cuprinde suma cheltuielilor ce
       trebuie efectuate pe timpul stationarii resurselor materiale in
       stoc si anume:
       ? de stocaj;
       ? de asigurare;
       ? de depreciere;
       ? de deteriorare;
       ? costul capitalului imobilizat, care trebuie de asemenea luat
       in consideratie deoarece daca capitalurile nu erau imobilizate
       in stocuri, ele ar fi putut fi investite in alte active mai
       productive;
       2. costuri de aprovizionare -; livrare -; acestea sunt costurile
       de reaprovizionare si livrare, fiind numite si de comanda. Ele
       sunt egale cu produsul dintre suma fiecarei comenzi si costul
       unitar al comenzii.
       Exista unele cheltuieli care sunt determinate de aprovizionare
       sau de marimea comenzii de productie si alte cheltuieli care
       cresc o data cu nivelul stocului. Primele costuri duc la
       aprovizionari masive si loturi mari in productie in scopul
       reducerii la un nivel acceptabil a costurilor unitare de emitere
       a comenzii si a costurilor de pregatire. A doua categorie de
       cheltuieli duce la loturi mici, in scopul mentinerii costului
       stocurilor la nivele acceptabile.
       Principalele probleme care se pun in fata agentilor economici
       sunt “cind?” si “cu cit?” trebuie sa se aprovizioneze o
       intreprindere astfel incit costul sa fie cit mai mic, iar
       productia sa se desfasoare in conditii bune. Optiunile pentru
       constituirea si marimea stocurilor sunt influentate de raspunsul
       la intrebarea “ce avantaje si ce pierderi se inregistreaza daca
       se stocheaza mai mult sau mai putin, pentru perioade mai lungi
       sau mai scurte de timp?”
       Teoria matematica a stocurilor permite stabilirea momentului si
       volumului aprovizionarii astfel incit politica urmarita sa fie
       optima. Ea utilizeaza modele matematice pentru determinarea
       regulilor de gestiune optima a materiilor prime, materialelor si
       produselor finite, cu scopul minimizarii cheltuielilor de
       aprovizionare-stocare in conditiile in care sa se asigure
       realizarea continua, eficienta a procesului de productie.
       Gestiunea stocurilor poate fi privita in doua acceptiuni: a) in
       sens restrins, de evidenta propriu-zisa, in care se urmareste
       miscarea materiilor prime, materialelor ( intrarile, iesirile,
       stocul initial, stocul final ); b) in sens larg, de modelare si
       optimizare a proceselor de stocare prin luarea in considerare a
       costurilor implicate de existenta stocurilor in intreprinderi.
       Gestionarea eficienta a stocurilor depinde de:
       1. Relatii directe si de durata cu furnizorii;
       2. Stabilirea si urmarirea graficilor de aprovizionare;
       3. Lichidarea intirzierilor in aprovizionare;
       4. Reducerea cheltuielilor de transport;
       5. Reducerea blocarii de moneda in stocuri inutile;
       6. Imbunatatirea conditiilor de pastrare si gestionare a
       resurselor;
       7. Reducerea pierderilor in timpul transportarii si depozitarii.
       2.1.1 Metode de dimensionare a stocurilor
       Uneori este imposibil si neeconomic sa se aprovizioneze materii
       prime si materiale in momentul cind sunt cerute in productie. Pe
       de alta parte, unitatea beneficiara se poate gasi in alta
       localitate decit unitatea de la care se aprovizioneaza, si in
       acest caz este imposibil ca materia prima sa soseasca in
       intreprindere chiar in momentul cind este necesar sa fie
       consumata in procesul de productie.
       Aceste considerente economice fac necesara constituirea unui
       stoc care reprezinta un volum de materiale provizoriu
       neutilizat.
       Stocurile de productie -; reprezinta totalitatea resurselor
       materiale destinate consumului productiei, aflate in depozitul
       intreprinderilor consumatoare.
       Stocul de productie este format din:
       - stoc curent;
       - stoc de siguranta:
       - stoc pentru transport intern;
       - stoc sezonier (de iarna).
       Fiecare categorie de stoc indeplineste functii specifice.
       Stocul curent -; reprezinta cantitatea de materiale necesare
       pentru asigurarea procesului de productie intre doua
       aprovizionari consecutive.
       Stocul curent este o marime dinamica care inregistreaza un nivel
       maxim la data cind se primeste un lot de livrare de la
       furnizori; nivelul minim este momentul in care se asigura
       reintregirea stocului. Pentru desfasurarea continua a procesului
       de productie este necesar ca atunci cind stocul curent atinge
       nivelul minim sa soseasca o noua comanda.
       In situatia creata exista metode de dimensionare a stocurilor,
       si anume metoda ABC -; o strategie financiara eficienta de
       gestiune a stocurilor si care imparte stocurile de active
       circulante in trei grupe:
       A. articole de active circulante de valoare mare, dar cu pondere
       mica in numarul total de articole;
       B. articole de active circulante de valoare medie si cu pondere
       medie in numarul total de articole;
       C. articole de valoare mica pe unitatea de masura, dar cu
       pondere ridicata in numarul total de articole.
       Metoda ABC permite:
       ? o urmarire detaliata a stocurilor din grupele A si B si o
       determinare a marimii matematice optime a acestora, astfel ca
       necesarul de capitaluri pentru formarea si pastrarea lor sa fie
       minim;
       ? o urmarire globala a stocurilor din grupa C, care se vor
       aproviziona in loturi mari pentru perioade mari de timp si
       pentru a reduce cheltuielile de transport -; aprovizionare.
       In cazul in care furnizorul nu respecta termenele de livrare,
       lotul de livrare nu corespunde cantitativ sau calitativ, sau
       ritmul consumului a fost mai rapid decit cel estimat, stocul
       curent nu poate fi reintregit in momentul atingerii nivelului
       minim, iar procesul de productie poate inregistra intreruperi.
       Pentru a evita aceasta situatie se formeaza un stoc de
       siguranta.
       Stocul de siguranta -; reprezinta cantitatea de materiale
       necesara pentru asigurarea continuitatii procesului de productie
       in cazul eventualelor intreruperi in aprovizionare, ca urmare a
       unor neregularitati in procesul de productie al furnizorului sau
       in transport, precum si in cazul in care a crescut consumul
       mediu zilnic, stocul curent fiind epuizat mai repede.
       Stocul pentru transport intern -; reprezinta cantitatea de
       materiale necesara pentru asigurarea continuitatii procesului de
       productie in cazul in care sunt necesare transporturi de la un
       depozit central la punctele de consum.
       Stocul de iarna -; cuprinde cantitatea de materiale necesara
       pentru asigurarea continuitatii procesului de productie in
       timpul iernii, cind nu este posibila exploatarea unor materiale
       datorita conditiilor climaterice nefavorabile.
       O alta metoda de dimensionare a stocurilor este metoda CANBAN
       (denumita si metoda stocului zero sau metoda de productie in
       flux continuu) -; ce a fost dezvoltata in Japonia de firma
       Toyota, fiind utilizata acum si in S.U.A., Europa.
       Ideea de baza a sistemului consta ca intreprinderea trebuie sa
       detina un stoc minimal, insa pentru aceasta furnizorii sai ar
       trebui sa poata livra la timp piesele care ii sunt necesare
       intreprinderii.
       Pentru ca intreprinderea sa poata livra rapid trebuie ca ea sa
       tina relatii urmarite cu furnizorii in baza unei bune
       coordonari.
       Sistemul CANBAN modifica ipotezele modelului clasic deoarece:
       1. diminueaza costul de comanda a stocurilor;
       2. diminueaza stocul de securitate, ameliorind relatiile dintre
       intreprindere si furnizorii sai.
       Acest sistem permite degajarea bugetului de venituri si
       cheltuieli utilizind resursele pentru noi investitii.
       Stocurile constituite dupa sectoare reprezinta o parte mai mult
       sau mai putin importanta a bilantului intreprinderii, in acelasi
       timp un stoc crescut antreneaza costuri.
       Metoda CANBAN considera ca costurile pot fi minimizate in baza
       unei bune localizari si coordonari intre intreprinderi.
       Dimensionarea stocurilor de productie la niveluri mai mari decit
       nevoile reale ale productiei duce la aparitia stocurilor
       supranormative, ceea ce provoaca imobilizari de capital antrenat
       in cumpararea de materiale sau in produsele finite stocate si
       inca nevindute.
       Dimensionarea la niveluri mai mici decit nevoile reale ale
       intreprinderii poate pune in pericol continuitatea procesului de
       productie si, ca urmare, provoaca micsorarea productivitatii
       muncii, marirea costurilor.
       2.2 Surse de finantare a activelor curente
       In vederea asigurarii continuitatii productiei si a ritmicitatii
       vinzarilor, este necesara innoirea permanenta a stocurilor si
       creantelor. Astfel, apare o nevoie permanenta de capital. In
       acest context, se pune problema existentei unor surse permanente
       pentru finantarea nevoilor permanente.
       Pentru cunoasterea situatiei patrimoniale la un moment dat, cea
       mai simpla expresie este redata de Activul Net Contabil (ANC) -;
       care reflecta marimea patrimoniului format numai pe seama
       surselor proprii si nu este impovarat cu datorii:
       Partea din surse financiare ce asigura finantarea permanenta a
       activelor curente reprezinta fondul de rulment -; care se
       formeaza din capitaluri proprii si din imprumuturi pe termen
       mediu si lung. Fondul de rulment se determina in doua variante:
       1. Capital permanent -; Active imobilizate;
       2. Active curente -; Resuse de trezorerie.
       In baza primei metode se apreciaza modalitatea de finantare a
       investitiilor in active curente, iar a doua metoda
       caracterizeaza posibilitatea aprecierii echilibrului financiar
       pe termen scurt privind nevoile si resursele de finantare.
       Fondul de rulment poate fi:
       1. fond de rulment brut sau total, care desemneaza toate
       elementele de active curente posibile a fi transferate in bani
       intr-un termen mai mic de un an. El se compune din stocuri
       diverse, creante -; clienti, avansuri acordate furnizorilor,
       disponibilitati banesti in casa si in cont;
       2. fondul de rulment net (FRN) sau permanent, reprezinta o parte
       din capitalul permanent care finanteaza activele curente. El se
       calculeaza prin doua metode: a) , unde Cp- capital permanent;
       ATL -; active imobilizate; b) , unde AC -; active curente; DTS
       -; datorii pe termen scurt.
       3. fondul de rulment propriu - reprezinta excedentul capitalului
       propriu fata de activele imobilizate si arata autonomia de care
       dispune o intreprindere in finantarea investitiilor in active
       curente, calculindu-se dupa relatia: , unde CP -; capital
       propriu.
       4. fondul de rulment strain -; reprezinta datoriile la termen si
       se calculeaza dupa relatiile: a) ; b) .
       In conditii normale, fondul de rulment trebuie sa acopere NFR.
       O alta sursa de finantare este necesarul fondului de rulment
       (NFR), care reprezinta necesarul de finantare generat de
       activitatea intreprinderii in fiecare stadiu al ciclului de
       exploatare, fiind dependent de decalajul intre incasari si
       cheltuieli. Necesarul fondului de rulment apare ca diferenta
       intre activele si pasivele de exploatare conform datelor din
       bilant.
       Necesarului permanent de finantare ii corespund capitaluri
       permanente, iar nevoilor temporare le corespund creditele pe
       termen scurt.
       Necesarul fondului de rulment la rindul sau se calculeaza dupa
       relatia: unde MB -; mijloace banesti.
       Urmatoarea sursa de finantare a activelor curente sunt creditele
       pe termen scurt, care sunt formate din:
       1. credite furnizor -; care apar atunci cind furnizorii accepta
       sa nu fie platiti odata cu livrarea marfurilor;
       2. credite bancare pe termen scurt -; este acordat pina la 12
       luni, si in acest caz banca va lua drept gaj o incasare
       prevazuta sau gradul de solvabilitate a intreprinderii;
       3. datorii fata de diversi creantieri, care reprezinta sumele
       datorate si neplatite, si cuprind:
       ? salarii datorate personalului;
       ? impozite datorate bugetului statului;
       ? sarcini sociale asupra salariilor datorate unor organisme
       specializate in domeniul protectiei sociale;
       ? dividende de platit asociatiilor si organizatiilor.
       2.3 Rotatia activelor curente
       Trecerea continua a fondurilor banesti dintr-o forma in alta,
       dintr-un proces economic in altul sub aspectul componentei
       materiale defineste caracterul de rotatie sau circulatie a
       acestora.
       Reinnoirea activelor circulante pe seama cifrei de afaceri
       reprezinta durata de rotatie a acestora. Cuantificarea duratei
       de rotatie a activelor circulante poate fi exprimata prin
       intermediulunor marimi concrete, funadamentate fie pe date de
       planificar financiara, fie pe baza datelor efective preluate din
       bilantul contabil.
       Intr-o anume durata de timp, ca urmare a operatiunilor
       economico-financiare, pe seama cifrei de afaceri -; in cea mai
       mare proportie -; se reinnoiesc elementele de activ si,
       totodata, se achita datoriile scadente.
       Durata de timp sau viteza de rotatie necesara reinnoirii
       activelor circulante respectiv platii datoriilor scadente
       reprezinta durata de rotatie a capitalurilor pe seama cifrei de
       afaceri, si este exprimat sub forma:
       ? Numarului de rotatii;
       ? Durata unei rotatii in zile (viteza de rotatie in zile).
       I. Numarul de rotatii a capitalurilor plasate in active este dat
       de raportul: , unde NR -; numar de rotatii a AC; CA -; cifra de
       afaceri; - soldul mediu al AC din perioada de referinta (care
       poate fi calculat cu ajutorul mediei aritmetice simple sau
       ponderate);
       ? Cu media aritmetica simpla: , unde AC1,2,3,4 -; soldurile AC
       trimestriale; 4 -; numarul trimestrelor.
       ? Cu media aritmetica ponderata: , unde SiI/2 -; soldurile de la
       inceputul anului in proportie de ½; SfIV/2 -; stocul de la
       sfirsitul anului in proportie de ½; AC2,3,4 -; sldurile AC la
       inceputul trimestrelor II, III si IV.
       Aceasta rata exprima -; global -; cite cicluri complete parcurg
       activele circulante, intr-o perioada de timp (intr-o luna,
       trimestru, an), pentru a se obtine cifra de afaceri (scontata
       sau realizata).
       II. Durata in zile a unei rotatii evidentiaza numarul de zile in
       care se infaptuieste o rotatie completa a capitalurilor plasate
       in active circulante.
       Pot fi utilizate urmatoarele relatii pentru determinarea acestui
       indicator: , unde Dzr -; durata in zile a unei rotatii; T -;
       timpul exprimat in 90 zile (pentru trimestru) sau in 360 de
       zile; NR -; numar de rotatii in perioada considerata.
       sau: , unde - soldul mediu al AC din cadrul trimestruui sau
       anului; CA -; cifra de afaceripe trimestru sau pe an; Tnumar de
       zile din trimestru (90) sau pe an (360).
       CAPITOLUL III. Analiza Economico -; Financiara A I.S. C.I.
       „Inmacom Didactic”
       Analiza economico -; financiara a situatiei patrimoniale a
       intreprinderii consta in efectuarea unui studiu complet privind
       eficienta activitatii acesteia la un moment dat si este necesara
       conducerii firmei pentru a lua decizii, precum si pentru
       evaluarea rezultatelor lor.
       Intreprinderea analizata „Inmacom Didactic” a inregistrat la
       finele anului un volum de vinzari nete in valoare de 1325515
       lei.
       3.1 Analiza generala a structurii activelor
       Datele din bilantul contabil indica ca totalul patrimoniului a
       scazut in perioada raportata cu 17, 85%, ceea ce reprezinta
       204,8 mii lei.
       Diminuarea activelor in anul 2001 s-a datorat scaderii activelor
       curente (AC) in totalul activelor, de la 48% in a.2000 la 31% in
       a.2001.
       ;
       2000: ; 2001: .
       Modificarile structurale ale patrimoniului in defavoarea
       activelor curente se explica prin depasirea ritmului cresterii
       activelor pe temrmen lung asupra ritmului cresterii activelor
       curente. Schimbarile survenite in structura activelor sunt
       prezentate in tabelul 1.
       Componenta si structura patrimoniului intreprinderii Tab.1
       Categorii de active Existente la 31.12.2000 Existente la
       31.12.2001
       Suma,mii lei Ponderea,% Suma,mii lei Ponderea,%
       1. Active pe termen lung, inclusiv: 597098 52 653936 69,4
       1.1 Active nemateriale la val. de bilant 1813 0,16 1110 0,12
       1.2 Active materiale pe TL, din care: 592451 51,7 651391 69,1
       1.2.1 Active materiale in curs de executie - - - 1.2.2 Mijloace
       fixe la valoarea de bilant 592451 51,7 651391 69,1
       1.3 Active financiare pe termen lung 2834 0,24 1435 0,15
       2 Active curente, inclusiv: 549674 47,9 288053 30,6
       2.1 Stocuri de marfuri si materiale 99281 8,66 27171 2,8
       2.2 Creante pe termen scurt 309154 26,9 64976 6,9
       2.3 Mijloace banesti 138986 12,1 194609 20,6
       2.4 Alte active pe termen scurt 2253 0,2 1297 0,14
       Total activ 1146772 100,0 941989 100,0
       Din datele tabelului observam cresterea nivelului de imobilizari
       a activelor pe termen lung (ATL) de la 52% in a.2000 la 69,4% in
       a.2001.
       ;
       2000: ; 2001: .
       Aceasta tendinta se considera negativa in conditiile unui grad
       scazut de utilizare a capacitatilor de productie existente.
       La fel, in loc de rata activelor curente sau rata imobilizarilor
       se mai poate de calculat corelatia intre AC si imobilizari:
       ;
       2000: ; 2001: .
       Acest indicator caracterizeazacorelatiile interne existente
       intre elementele patrimoniului reflectate in activul bilantului.
       Nivelul de 44% in a.2001 determica scaderea tendintei rotatiei
       patrimoniuliu intreprinderii si astfel mijloacele banesti nu se
       elibereaza.
       Structura activelor intreprinderii se caracterizeaza printr-o
       rata medie a patrimoniului cu destinatie de productie. Astfel,
       ponderea mijloacelor fixe si stocurilor de marfuri si materiale
       constituie 60% in a.2000 in suma totala a activelor, iar in
       a.2001 se observa o crestere cu 6% in urma majorarii mijloacelor
       fixe (MF), ceea ce contribuie la sporirea volumului activitatii.
       ;
       2000: ; 2001: .
       In afara de aceasta, se iveste o tendinta pozitiva a cresterii
       compozitiei tehnice. Raportul intre mijloace fixe si active
       curente a crescut de la 1,08 la 2,26.
       ;
       2000: ; 2001: .
       3.1.1 Analiza activelor pe termen lung
       Examinind mai detaliat activele pe termen lung observam ca
       ponderea cea mai mare (circa 99%) in componenta lor revin
       mijloacelor fixe. Totodata se observa o diminuare a cotei
       mijloacelor fixe noi intrate in valoarea totala a mijloacelor
       fixe existente la sfirsitul perioadei raportate. Astfel, in anul
       2001, in cadrul mijloacelor fixe existente la sfirsitul
       perioadei, 13 % reprezinta obiecte noi.
       2000: ; 2001: .
       Un grad inalt de reinnoire a mijlocelor fixe duce la
       imbunatatirea compozitiei tehnologice a mijlocelor fixe, insa
       diminuarea acestui indicator nu influenteaza pozitiv asupra
       randamentului mijlocelor fixe. Astfel, dupa efectuarea
       calculelor observam o usoara diminuare de la 27% in a.2000 la
       25% in a.2001.
       ;
       2000: ; 2001: .
       Accelerarea procesului de reinnoire actioneaza pozitiv din punct
       de vedere al integritatii si calitatii potentialului tehnic
       disponibil. Astfel, in a.2001 a scazut coeficientulde uzura a
       mijlocelor fixe de la 25,4% la 24%.
       ;
       2000: ; 2001: .
       Invers coeficientului de uzura a mijlocelor fixe este
       coeficientul de utilitate. In cazul nostru, coeficientul dat a
       crescut de la 75% la 76% in a.2001, ceea ce ne reflecta o stare
       functionala mai buna a mijlocelor fixe in anul curent.
       ;
       2000: ; 2001: .
       3.1.2 Analiza activelor curente
       Datele din tabelul 1 reflecta o scadere a activelor curente cu
       47,6% ca volum valoric si o reducere cu 17,3% ca pondere.
       De asemenea, scad cu 22,9% vinzarile nete. Ca rezultat, datele
       bilantului contabil denota o scadere a ratei stocurilor in suma
       activelor de la 8.66% la 2,8%, iar in suma activelor curente -;
       de la 18% la 9,4%, ceea ce contribuie la accelerarea rotatiei
       activelor.
       ;
       2000: ; 2001: .
       Totodata se remarca o scadere considerabila a ratei creantelor.
       Ponderea decontarilor cu debitorii in suma activelor curente a
       scazut pe parcursul anului 2001 de la 56% la 22%. Aceasta
       inseamna ca se respecta conditiile disciplinei de plata din
       partea clientilor si efortul depus de intreprindere privind
       colectarea datoriilor este considerat ca suficient.
       ;
       2000: ; 2001: .
       In perioada raportata s-a marit considerabil marimea absoluta si
       relativa a celor mai mobile active curente. Deci, se constata o
       crestere a cotei mijloacelor banesti in suma activelor curente
       de la 25,28% la 67,6%, ceea ce influenteaza pozitiv lichiditatea
       bilantului contabil.
       3.1.3 Analiza activelor nete
       Evolutia patrimoniului, format pe seama surselor proprii de
       finantare, este prezentat in tabelul 2.
       Calculul patrimoniului net Tab.2
       Indicatori La 31.12.2000 La 31.12.2001 Modificarea, ?
       1 Total Active 1146772 941989 -204783
       2 Datorii pe termen scurt 240870 113045 -127825
       3 Active nete (patrimoniul net) 905902 828944 -76958
       ;
       2000: ; 2001: .
       Din datele prezentate in tabel se constata o diminuare a
       activelor nete in perioada raportata cu 76958 lei in comparatie
       cu anul precedent, ceea ce ne reflecta incapacitatea
       intreprinderii „Inmacom Didactic” de a face fata obligatiunilor
       asumate.
       3.1.4 Analiza activelor curente nete
       Analiza situatiei patrimoniale in mod consecvent se completeaza
       cu aprecierea asigurarii intreprinderii cu mijloace circulante
       proprii, efectuata in tabelul 3.
       Aprecierea asigurarii intreprinderii cu active curente nete
       Tab.3
       Indicatori La 31.12.2000 La 31.12.2001 Modificarea, ?
       1 Active curente 549674 288053 -261621
       2 Datorii pe termen scurt 240870 113045 -127825
       3 Active curente nete 308804 175008 -133796
       4 Nevoia de fond de rulment 169818 -19601 -189419
       5 Trezoreria 138986 194609 55623
       ;
       2000: ;
       2001: .
       Valoarea negativa a FRN reflecta existenta greutatilor in
       finantarea activitatii, ceea ce poate duce la inregistrarea
       pierderilor semnificative. Resursele permanente nu acopera
       integral nevoile permanente.
       Pentru aprecierea echilibrului financiar la intreprindere se mai
       calcula si nevoia de fond de rulment, care reflecta suma neta
       necesara finantarii activitatii curente.
       ;
       2000: ;
       2001: .
       Nevoia de fond de rulment negativa reflecta respectarea regulei
       echilibrului financiar: resursele temporare acopera nevoile
       temporare -; situatie favorabila pentru intreprindere. Analizind
       cele doua perioade, vedem ca NFR a scazut in a.2001 fata de
       a.2000 cu 189419 lei.
       La fel un indicator care ne reflecta situatia patrimoniala este
       trezoreria -; suma mijloacelor banesti aflate in casieria si
       conturile bancare ale intreprinderii.
       ;
       2000: ; 2001: .
       Valoarea pozitiva a trezoreriei arata ca FRN acopera
       necesitatile curente ale intreprinderii.
       3.2 Analiza generala a structurii surselor de finantare a
       activelor
       In cursul anului 2001 au avut loc modificari in structura
       surselor de finantare a patrimoniului intreprinderii, care sunt
       generalizate in tabelul 4.
       Componenta si structura surselor de finantare a activelor
       intreprinderii „Inmacom Didactic” ‘ Tab.4
       Categorii de surse de finantare La 31.12.2000 La 31.12.2001
       Suma % Suma %
       1 Capital propriu 905902 79 828944 88
       2 Capital permanent 905902 79 828944 88
       3 Datorii pe termen scurt 240870 21 113045 12
       4 Total Pasiv 1146772 100 941989 100
       Din datele prezentate in tabel vedem ca intreprinderea are un
       nivel destul de inalt al independentei financiare a
       intreprinderii de resursele imprumutate atrase. Aceasta
       concluzie rezulta din faprul ca in structura pasivelor absolut
       prevaleaza sursele proprii de finantare. Astfel, in a.2000
       capitalul propriu a constitui 79% iar in a.2001 -; 88% din
       totalul surselor de formare a patrimoniului. Astfel, in dinamica
       se observa modificarea proportiei in directia majorarii cotei
       resurselor proprii, ceea ce corespunde si chiar depaseste
       nivelul de siguranta (50%).
       ;
       2000: ; 2001: .
       De asemenea, ca substituienti ai coeficientului de autonomie pot
       fi calculati urmatorii indicatori:
       ;
       2000: ; 2001: .
       Dupa cum observam se micsoreaza rata atragerii surselor
       imprumutate (de la 21% pina la 12%), respectiv se micsoreaza si
       coeficientul corelatiei intre sursele proprii si cele
       imprumutate devine subraunitar.
       2000: ; 2001: .
       Calculind acest indicator vedem ca in a.2000 suma mijloacelor
       atrase ce revin la 1 leu capital propriu este de 0,26, iar in
       a.2001 ea scade esential, fiind de 0,13. Aceasta situatie este
       normala pentru intreprindere, situatia financiara a ei nefiind
       riscanta.
       ;
       2000: ; 2001: .
       Analizind rata solvabilitatii generale, constatam ca gradul de
       acoperire a surselor imprumutate cu activele totale de care
       dispune intreprinderea creste de la 4,76%, in a.2000, la 8,33%
       in a.2001.
       Inlocuind in raportul de mai sus mijloacele imprumutate (datorii
       pe termen lung si scurt) cu valoarea capitalului propriu obtinem
       rata generala de acoperire a capitalului propriu, care in a.2000
       va fi de 126%, iar in a.2001 se observa o scadere usoara -;
       114%, ceea ce semnifica ca, in anul 2001 114 din activele
       patrimoniului se se finanteaza prin atragerea mijloacelor
       imprumutate.
       ;
       2000: ; 2001: .
       Ca concluzie spunem ca situatia intreprinderii „Inmacom
       Didactic”, privind independenta financiara a devenit mai
       favorabila in comparatie cu anul precedent.
       3.2.1 Analiza capitalului propriu
       Datele din bilantul contabil denota faptul ca marimea
       capitalului propriu al intreprinderii „Inmacom Didactic” a
       suferit mici modificari, diminuindu-se cu 93219 lei fata de
       perioada precedenta. Cota cea mai mare in componenta surselor
       proprii de finantare ii revine capitalului statutar. Mentionez
       ca nivelul de achitare a capitalului statutar, care este
       suficient pentru intreprinderea noastra, si gradul de retragere
       a lui (0%) demonstreaza o situatie favorabila.
       De asemenea, marimea capitalului statutar in documentele de
       constituire este nelimitat si in rapoartele financiare ale
       intreprinderii coincide cu suma mijloacelor depuse in realitate
       de catre actionari. Aceasta ne arata ca nu sunt fondatori cu
       datorii.
       ;
       2000: ; 2001: .
       La fel se face si o comparare a marimii capitalului statutar
       (CS) cu valoarea activelor nete. Nivelul supraunitar al
       raportului nominalizat indica respectarea cerintelor legislative
       (valoarea activelor nete ale intreprinderilor nu poate fi mai
       mica decit marimea capitalului ei social)
       ;
       2000: ; 2001: .
       Din aceste date rezulta ca la intreprinderea data corelatia
       dintre activele nete si capitalul statutar este favorabila.
       Astfel la finele anului precedent activele nete au depasit
       valoarea capitalului statutar de 2,34 ori, iar la finele
       perioadei de gestiune curente de 2,14 ori, observindu-se o mica
       diminuare.
       In practica mondiala pentru aprecierea modului de amplasare a
       capitalului propriu acceptat de conducerea intreprinderii, de
       obicei se calculeaza si se interpreteaza urmatorul indicator:
       ;
       2000: ; 2001: .
       Coeficientul dat apreciaza gradul flexibilitatii CP. Deci,
       rezulta ca capitalul propriu al I.S C.I. „Inmacom Didactic” are
       o capacitate de manevrare destul de scazuta. In plus in dinamica
       s-a evidentiat o tendinta negativa de scadere a ratei de
       manevrare. Daca in anul precedent 34% din valoarea totala a
       capitalului propriu s-au aflat sub o forma ce permite
       manevrarea, atunci la sfirsitul anului de gestiune -; numai 21%.
       Mentinerea acestei tendinte in viitor va defavoriza
       performantele economico-financiare ale intreprinderii.
       La contractarea imprumuturilor pe termen lung se mai calculeaza
       rata solvabilitatii patrimoniale, care exprima nivelul de
       garantie pentru creditori cu privire la posibilitatea
       recuperarii sumelor imprumutate:
       ;
       2000: ; 2001: .
       Dupa efectuarea calculelor observam ca aceste rate sint medii si
       se afla in crestere.
       3.3 Analiza lichiditatii
       Lichiditatea bilantului contabil reprezinta capacitatea
       intreprinderii de asi achita datoriile pe termen scurt, iar
       lichiditatea activelor -; capacitatea de a se transforma in
       mijloace banesti fara pierderea valorii lor. Insuficienta
       lichiditatii bilantului contabil genereaza incapacitatea
       intreprinderii de a plati datoriile sale pe termen scurt, ceea
       ce poate duce la vinzarea investitiilor pe termen lung,
       activelor si in cele din urma, la faliment.
       In functie de componenta numaratorului formulei obtinem
       urmatorii coeficienti ce reflecta un grad diferit de
       lichiditate, reflectati in tabelul 5.
       Calculul coeficientilor lichiditatii Tab.5
       Indicatorii La 31.12.2001 La 31.12.2000
       Coeficientul lichiditatii absolute
       Coeficientul lichiditatii intermediare
       Coeficientul lichiditatii absolute
       Nivelul coeficientului lichiditatii absolute arata ca la
       inceputul perioadei intreprinderea „Inmacom Didactic”, dispunind
       de resure banesti, a fost capabila sa-si achite 58% din
       datoriile pe termen scurt, iar la finele anului 2001 acest
       coeficient s-a ridicat pina la 172%. Aceste valori sunt cu mult
       mai mari decit nivelul optim al coeficientului analizat (0,2) si
       indica capacitatea intreprinderii de a-si achita datoriile.
       .
       Sporirea coeficientului lichiditatii intermediare de 1,23 ori
       (2,29:1,86) a fost conditionata de cresterea mijloacelor in
       decontarile cu debitorii. Valoarea acestui indicator arata ca,
       mobilizind mijloacele banesti si creantele, intreprinderea este
       capabila sa achite respectiv 186% si 229% din datoriile sale pe
       termen scurt. Valoarea acestui indicator este cu mult mai mare
       decit nivelul optim (0,7) si in asemenea conditii intreprinderea
       poate conta sa primeasca un credit comercial pe termen scurt.
       .
       Valorile coeficientului total de achitare arata ca
       intreprinderea atit la inceputul, cit si la sfirsitul perioadei
       raportate este capabila sa-si achite datoriile sale numai
       mobilizind toate activele curente. In acest caz solvabilitatea
       intreprinderii este asigurata.
       .
       Ca concluzie putem spune ca intreprinderea este solvabila.
       3.4 Analiza fluxurilor banesti
       In anul de gestiune incasarile de mijloace banesti (MB)
       rezultate din activitatea operationala au constituit 55623 lei,
       fiind un rezultat pozitiv pentru intreprindere.
       Marimea coeficientului suficientei fluxurilor banesti constituie
       -0,77. aceasta arata ca in decursul anului 2001 nu erau
       suficiente MB primite de intreprinderea analizata din
       activitatea operationala.
       ;
       2000: ;
       2001: .
       In anul 2001 marimea coeficientului de reinvestire a MB este
       egala cu 7%. Luind in considerare faptul ca valoarea
       coeficientului in marime de 8-10% se considera satisfacatoare,
       intreprinderea „Inmacom Didactic” trebuie sa caute rezerve de
       sporire a afluxurilor de MB din activitatea de baza.
       ;
       2000: ;
       2001: .
       3.5 Analiza rotatiei activelor
       Indicatorii utilizarii activelor reprezinta o caracteristica
       importanta a eficientei utilizarii potentialului financiar al
       intreprinderii (tabelul 6).
       Calculul coeficientilor utilizarii eficiente a activelor Tab.6
       Indicatori 2001 2000
       1 Volumul vinzarilor, mii lei 1325515 1716536
       2 Valoarea medie a activelor, mii lei 1044380,5 972073
       3 Numarul de rotatii a activelor (rd.1:rd.2) 1,27 1,76
       4 Valoarea medie a MF 825599,5 714564
       5 Coef.exploatarii MF (nr.de rotatii a MF) (rd.1:rd.4) 1,6 2,4
       6 Valoarea medie a AC, mii lei 41886,5 438155,5
       7 Numarul de rotatii al AC (rd.1:rd.6) 3,16 3,9
       8 Costul vinzarilor, mii lei 959523 963066
       9 Valoarea medie a stocurilor de marfuri si materiale 63226
       91809
       10 Nr. de rotatii al stocurilor de marfuri si materiale
       (rd.8:rd.9) 15,17 10,5
       11 Valoarea medie a creantelor 187065 161755
       12 Nr. de rotatii a creantelor (rd.1:rd.11) 7,08 10,6
       13 Durata de rotatie a creantelor, zile (360: rd.12) 50,85 34
       Modificarea numarului de rotatii al activelor semnifica ca la
       intreprindere a avut loc o reducere a duratei de rotatie a lor:
       numarul de rotatii a scazut de la 1,76 in a.2000 pina la 1,27 in
       a.2001.
       Valoare activelor curente din anul 1999 vezi in anexa 2.
       ;
       2000: ;
       2001: .
       Valoarea activelor din anul 1999 vezi in anexa 2.
       In aceasta perioada se inregistreaza o diminuare a nivelului
       eficientei de utilizate a activelor. Factorul de baza care a
       conditionat aceasta este incetinirea duratei de rotatie a
       activelor curente (de la 3,9 in a.2000 la 3,16 in a.2001)., care
       la rindul sau a fost cauzata de cresterea esentiala a perioadei
       de incasare a creantelor.
       ;
       Valoarea creantelor din anul 1999 vezi in anexa 2.
       Numarul de rotatii al creantelor este mai mic cu 3,52 decit
       nivelul atins in anul precedent. Aceasta demonstreaza ca
       politica intreprinderii nu este suficient de stricta fata de
       debitori.
       Observam din tabelul 6 ca creste numarul de rotatii al
       stocurilor de marfuri si materiale (SMM): de la 10,5 la 15,17 in
       anul curent.
       Valoarea stocurilor de marfuri si materiale pe anul 1999 vezi in
       anexa 2.
       La fel scade si coeficientul explorarii mijloacelor fixe, ceea
       ce semnifica ca eficienta utilizarii mijloacelor fixe scade:
       .
       Valoarea mijloacelor fixe din anul 1999 vezi in anexa 2.
       3.6 Analiza rentabilitatii
       In economia de piata profitul constituie ratiunea de a fi a unei
       intreprinderi. Rentabilitatea reflecta capacitatea
       intreprinderii de a produce profit, sinttetizind intreaga
       activitate economica a intreprinderii si prezentind-o.
       Indicatorii de baza care caracterizeaza eficienta activitatii
       intreprinderii „Inmacom Didactic” in perioada raportata sunt
       prezentati in tabelul 7.
       Calculul coeficientilor rentabilitatii Tab.7
       Indicatori 2001 2000
       1 Vinzari nete, mii lei 1325515 1716536
       2 Profitul brut, mii lei 365992 753470
       3 Rezultatul din activitatea operationala, mii lei 10745 408314
       4 Profitul perioadei de gestiune pina la impozitare, mii lei
       10745 426390
       5 Profitul net, mii lei 9346 325207
       6 Valoarea medie a activelor, mii lei 1044380,5 972073
       7 Valoarea medie a capitalului propriu, mii lei 867423 738853,5
       8 Rata profitului brut, % (rd.2:rd.1)*100 27,61 43,89
       9 Rata profitului operational, % (rd.3:rd.1)*100 0,807 23,78
       10 Rata rentabilitatii economice a activelor, % (rd.4:rd.6)*100
       1,03 43,86
       11 Rata rentabilitatii activelor (rd.5:rd.6)*100 0,89 33,45
       12 Rata rentabilitatii financiare (rd.5:rd.7)*100 1,07 44,01
       In perioada de baza se observa clar ca s-a micsorat rata
       profitului brut, rata profitului operational si rata
       rentabilitatii economice, la fel s-a produs o reducere a
       rentabilitatii financiare, ceea ce ne marturiseste despre
       micsorarea profitabilitatii productiei fabricate si inrautatirea
       utilizarii activelor.
       Astfel, in anul de gestiune din fiecare leu de vinzari s-au
       obtinut 27,6 bani profit brut fata de 43,89 bani in anul
       precedent, ceea ce ne vorbeste despre o crestere relativa a
       costului vinzarilor.
       2000: ; 2001:
       Daca vom analiza profitul din activitatea operationala, acesta
       de asemenea a scazut la fiecare leu de vinzari de la 23,78 la
       0,807 bani, ceea ce marturiseste despre reducerea
       profitabilitatii productiei fabricate.
       2000: ; 2001:
       Un alt indicator este rata profitul net, ce caracterizeaza
       capacitatea intreprinderii de a produce profit net din vinzari
       si reflecta profitul net obtinut in medie pe intreprindere la un
       leu vinzari nete.
       2000: ; 2001:
       Analizind acest indicator vedem ca in anul precedent la un leu
       vinzari nete intreprinderea a obtinut 18,95 bani profit mediu,
       iar in anul de gestiune a scazut esential pina la 0,705 bani
       profit net. Diminuarea nivelului acestui indicator marturiseste
       despre o gestionare ineficienta a procesului de productie.
       Datorita micsorarii profitabilitatii productiei, scaderii
       circulatiei activelor s-a diminuat si rentabilitatea economica
       de la 43,86% la 1,03%, adica fiecare leu depus in active a adus
       intreprinderii in anul de gestiune 1, 03 bani profit pina la
       impozitare. Deci, intreprinderea trebuie sa gaseasca rezerve de
       majorari a profitabilitatii productiei si de accelerare a
       circulatiei activelor.
       2000: ;
       2001: .
       Valoarea activelor din anul 1999 vezi in anexa 2.
       Trezeste ingrijorare si micsorarea marimii profitului net care,
       la rindul sau, a condus la scaderea rentabilitatii financiare.
       2000: ;
       2001: .
       Valoarea capitalului propriu din anul 1999 vezi in anexa 2.
       Astfel observam, ca daca in anul precedent fiecare leu de
       mijloace proprii a cistigat 44,01 bani de profit net, in anul de
       gestiune curent doar1,07 bani, avind loc o diminuare
       considerabila a rentabilitatii financiare a intreprinderii.
       C O N C L U Z I I
       Sintetizind unele aspecte ale literaturii de specialitate,
       reglementarile legislatiei in vigoare cu referire la modul de
       gestionare a activelor curente si analizind activitatea I.S.
       C.I. „Inmacom Didactic” in domeniul respectiv, putem face
       concluziile respective.
       La intreprinderea studiata scade totalul patrimoniului in anul
       de gestiune cu 17,85% fata de anul precedent (2000). Aceasta
       scadere se datoreaza diminuarii activelor curente in totalul
       activelor. La fel se observa si o crestere a nivelului
       imobilizarilor.
       In anul de gestiune, din diminuarea activelor nete, rezulta
       incapacitatea intreprinderii I.S. C.I. „Inmacom Didactic” de a
       face fata obligatiunilor asumate.
       In intreprindere nu s-au inregistrat suficiente mijloace banesti
       pe parcursul perioadei curente, si deci, pentru sporirea
       afluxului de mijloace banesti ea trebuie sa caute rezerve.
       Rotatia activelor la intreprindere scade, inregistrindu-se o
       diminuare a nivelului eficientei de utilizare a activelor.
       Analiza situatiei patrimoniale se mai completeaza cu aprecierea
       asigurarii intreprinderii cu mijloace circulante proprii.
       Astfel, analizind indicatorii corespunzatori observam ca exista
       greutati in finantarea activitatii, ceea ce poate duce la
       inregistrarea de pierderi semnificative.
       La intreprinderea data se respecta numai una din regulele
       echilibrului financiar si anume resursele temporare acopera
       nevoile temporare, ceea ce pentru intreprindere reprezinta o
       situatie favorabila.
       In ceea ce priveste sursele de finantare, intreprinderea
       respectiva inregistreaza un nivel inalt al independentei
       financiare de resursele imprumutate. Astfel, suma capitalului
       propriu creste in totalul surselor de formare a patrimoniului.
       Ca concluzie spunem ca situatia intreprinderii I.S. C.I.
       „Inmacom Didactic” privind independenta a devenit mai favorabila
       in comparatie cu anul precedent.
       Cu toate ca capitalul propriu creste in totalul surselor de
       formare a patrimoniului, se constata o scadere a lui in datele
       bilantului contabil in anul de gestiune curent (2001).
       La fel scade in dinamica si rata de manevrare a capitalului
       propriu. Mentinerea acestei tendinte va defavoriza pe viitor
       performantele economico-financiare ale intreprinderii.
       Analizind lichiditatea intreprinderii I.S. C.I. &#
       *****************************************************
       Page 1 of 1