DIR Return Create A Forum - Home
---------------------------------------------------------
Forum Practic
HTML https://practic.createaforum.com
---------------------------------------------------------
*****************************************************
DIR Return to: Economie
*****************************************************
#Post#: 113--------------------------------------------------
Activele - Referat
DIR By: iulianstoian
Date: January 13, 2015, 6:44 pm
---------------------------------------------------------
P L A N U L: t4m11mn
Introducere ...3
Capitolul I. Aspecte generale privind activele curente la
intreprindere............5
1.1 Esenta, continutul si structura activelor circulante in
sfera proceselor economice...5
1.1.1 Continutul activelor
circulante........................................................5
1.1.2 Structura activelor
circulante..........................................................6
1.1.2.1 Gestionarea mijloacelor
banesti............................................6
1.1.2.2 Gestionarea
creantelor...........................................................8
1.2 Clasificarea activelor
circulante...........................................................10
1.3 Ciclul de
exploatare..............................................................................11
Capitolul II. Gestiunea activelor
curente.............................................................13
2.1 Stocuri si gestiunea
lor.........................................................................13
2.1.1 Metode de dimensionare a
stocurilor............................................16
2.2 Surse de finantare a activelor
curente.....................................................19
2.3 Rotatia activelor
curente.........................................................................21
Capitolul III. Analiza economico -; financiara la I.S. C.I.
„Inmacom Didactic”...23
3.1 Analiza generala a structurii
activelor.....................................................23
3.2 Analiza generala a structurii surselor de finantare a
activelor................29
3.3 Analiza
lichiditatii...................................................................................32
3.4 Analiza fluxurilor
banesti........................................................................34
3.5 Analiza rotatiei
activelor.........................................................................35
3.6 Analiza
rentabilitatii................................................................................36
Concluzii...40
Bibliografie...42
Anexe
I N T R O D U C E R E
Actualmente Republica Moldova depaseste o perioada indelungata
de tranzitie la economia de piata, unde activitatea economica
este concentrata in veriga de baza a economiei -; intreprinderi
-; unde se creeaza bunurile materiale si serviciile necesare
societatii. Pentru a activa in orice ramura a economiei,
conducatorul din cadrul acesteia trebuie sa dispuna de o
informatie economica detailata si veridica. Informatia necesara
pentru desfasurarea activitatii eficiente este oglindita in
evidenta contabila, care prin metodele sale stiintifice reflecta
situatia creata in ansamblu, precum si aspectele cele mai
insemnate.
Conducerea, pe de o parte, are nevoie de informatii depline si
la timp pentru a lua decizii, precum si pentru evaluarea
rezultatelor lor. Pe de alta parte, intreprinderea trebuie sa
furnizeze datele necesare persoanelor care au efectuat
investitii sau au de gand sa faca investitii. In afara de
aceasta, intreprinderea este datoare sa raporteze statului
privind alocarea impozitelor, taxelor etc.
In conditiile unei economii de piata, profitabilitatea si
lichiditatea reprezinta doua probleme principale ale
managementului. Lichiditatea unei intreprinderi in mare parte
depinde de activele lichide curente (pe termen scurt) care
reprezinta activele financiare ce rezulta in urma operatiilor
banesti, de investire a banilor si de creditare. Activele
lichide curente au o utilitate mare datorita faptului ca sunt de
obicei disponibile in termen scurt pentru achitarea datoriilor
pe termen scurt.
Mijloacele banesti reprezinta una din cele mai ingenioase
creatii ale omenirii. Ele au mijlocit schimbul de marfuri, au
facilitat functionarea economiei si au dat impuls dezvoltarii
societatii.
In conditiile actuale, managerii de toate rangurile trebuie sa
cunoasca tehnicile de utilizare a disponibilitatilor banesti ale
intreprinderii pentru maximizarea profitului concomitent cu
mentinerea lichiditatii intreprinderii. Aceasta cerinta priveste
activele lichide curente ale intreprinderii ca si activele
productive precum terenurile, cladirile si echipamentele de
productie.
Scopul acestei lucrari consta in cercetarea bazei normative si
legislative care reglementeaza gestiunea activelor curente la
intreprindere; precautarea aspectelor teoretice si practice ale
gestiunii activelor curente.
In aceasta lucrare sunt utilizate cele mai raspindite metode de
analiza prin redarea esentei lor intr-o forma accesibila,
incepind cu terminologia economica, formulele de calcul,
tabelele analitice, precum si concluziile contextuale.
Lucrarea de fata cuprinde trei capitole in care se generalizeaza
informatia economica privind gestiunea activelor curente. In
primul capitol se abordeaza aspectele generale ale activelor
curente la intreprindere.
In structura economica a intreprinderii, activele circulante
joaca rolul de obiect asupra caruia se realizeaza actiunea de
prelucrare si transformare. Stocurile de mijloace circulante
inglobeaza materii prime si materiale aflate in diferite faze
ale prelucrarii. In activul bilantului, activele curente se afla
si sub forma de creante asupra clientilor si debitorilor, iar
odata cu vinzarea produselor finite, elementele de active nu
dispar, valoarea lor se transforma in creanta, pina la incasarea
contravalorii sub forma de bani. Asa obtinem inca un element al
activelor circulante -; mijloacele banesti
Scopul oricarei intreprinderi consta in utilizarea cit mai
eficienta a activelor, in accelerarea rotatiei acestora.
Formarea patrimoniului necesar pentru desfasurarea activitatii
economico-financiara a intreprinderii se efectueaza pe seama
diferitelor surse de finantare. Aceste doua aspecte sunt mai
desfasurat analizate in capitolul doi al prezentei lucrari.
In capitolul trei al acestei lucrari este analizata situatia
economico-financiara a intreprinderii I.S.C.I. „Inmacom
Didactic”, care este o parte componenta a raportului anual
financiar, si urmareste scopul de a face informatia, continuta
in acesta, clara si inteleasa de toate categoriile de
utilizatori.
La elaborarea acestei lucrari am consultat un sir de acte
normative, de lucrari, manuale ale autorilor din Republica
Moldova. De asemenea pentru elucidarea aspectelor practice am
folosit date concrete din rapoartele financiare pentru anii 2000
-; 2001 intocmite in institutia analizata.
CAPITOLUL I. Aspecte Generale Privind Activele Curente La
Intreprindere
1.1 Esenta, continutul si structura activelor circulante in
sfera proceselor economice
Societatile din sfera activitatilor economice isi constituie
capitalul din aporturi in numerar si din aporturi in bunuri.
Numerarul va reprezenta cea mai importanta parte a capitalului
activ pe seama careia sa se realizeze atit aprovizionarea si
formarea stocurilor, cit si sustinerea proceselor economice in
sine.
Din aporturile in natura, o parte se materializeaza in active
fixe sub forma cladirilor, terenurilor, utilajelor, iar o alta
parte, tot in forma materiala, este reprezentata de materii
prime, materiale, obiecte de inventar, adica elementele
patrimoniale ce nu satisfac conditiile de a fi incluse in
categoria mijloacelor fixe.
Pentru a face sa functioneze aceste valori intreprinderea
trebuie:
A. Sa cumpere materii prime;
B. Sa asigure stocuri pe parcursul lantului de productie, ca sa
se evite intreruperile in activitate;
C. Sa vinda pentru a-si asigura resursele cheltuite;
Adica intreprinderea pe linga instrumente de productie mai are
nevoie si de active curente.
1.1.1 Continutul activelor circulante
Active circulante -; denumite si active curente, valori
circulante, bunuri mobile sau mijloace circulante, cuprind
valorile economice sub forma stocurilor, creantelor,
investitiilor financiare si disponibilitatilor banesti.
Activele circulante sunt o parte a activului economic, care se
caracterizeaza prin transformarea permanenta ale formelor
functionale prin consumarea lor intr-un singur ciclu de
exploatare si transmiterea valorii integrale asupra productiei
in care se incorporeaza.
Stocurile au ponderea cea mai mare in structura activelor
curente si nu trebuie sa fie nici foarte mare si nici foarte
mic.
Valorile realizabile pe termen scurt sunt alcatuite din creante
ce apar din operatiunile de exploatare, adica odata cu vinzarea
produselor finite, elementele de active circulante nu dispar,
valoarea lor transformindu-se in creante, pina la incasarea
contravalorii sub forma de bani.
Elementul fundamental al activitatii il reprezinta mijloacele
banesti, adica disponibilitatile banesti din casa sau de la
banca, care asigura achizitionarea de materii prime si materiale
necesare procesului de productie propriu-;zis.
1.1.2 Structura activelor circulante
1.1.2.1 Gestionarea mijloacelor banesti
In activitatea oricarei intreprinderi o importanta majora revine
existentei si miscarii mijloacelor banesti. Nici o intreprindere
nu poate sa desfasoare activitatea fara fluxuri banesti. Pe de o
parte, pentru fabricarea produselor, prestarea serviciilor este
necesar de achizitionat materii prime, materiale, ambalaj, de
angajat lucratori etc. si aceasta conditioneaza platile de
mijloace banesti. Pe de alta parte, pentru productia vanduta sau
serviciile prestate intreprinderea primeste mijloace banesti. In
afara de aceasta, intreprinderea are nevoie de mijloace banesti
pentru achitarea impozitelor, taxelor la buget, achitarea
cheltuielilor generale, comerciale, plata dividendelor etc.
Importanta acestui tip de active, cum sunt mijloacele banesti
este determinata de trei cauze principale:
?caracter de rutina -; mijloacele banesti sunt utilizate pentru
efectuarea operatiilor curente, intreprinderea este nevoita sa
tina permanent mijloacele banesti disponibile in contul de
decontare;
?prudenta -; activitatea intreprinderii nu are un caracter
strict determinat, de aceea mijloacele banesti sunt necesare
pentru efectuarea platilor neprevazute.
?caracter speculativ -; mijloacele banesti sunt necesare din
considerente speculative, deoarece intotdeauna exista
probabilitatea ca va aparea pe neasteptate posibilitatea unei
investiri avantajoase.
Disponibilitatea mijloacelor banesti ale unei intreprinderi
deseori este legata de faptul daca activitatea acesteia este
rentabila sau nu. Astfel, in baza datelor contabilitatii
intreprinderea poate avea profit net, care este reflectat in
raportul privind rezultatele financiare si poate fi calculat
dupa relatia:
Profit = Venituri -; (Consumuri + Cheltuieli) si totodata poate
avea deficit de mijloace banesti (MB):
Fluxul net de MB = Incasari de mijloace banesti -; Plati de
mijloace banesti
Perfectionarea gestiunii mijloacelor banesti trebuie sa fie
indreptata in urmatoarele directii:
? Prognozarea fluxurilor banesti;
? Determinarea nivelului optim al mijloacelor banesti;
? Analiza miscarii mijloacelor banesti.
Necesitatea prognozarii fluxurilor mijloacelor banesti devine o
problema deosebit de actuala. In special, aceste calcule sunt
necesare la elaborarea planului de afaceri, la argumentarea
proiectelor de investitii, creditelor solicitate etc. Prognoza
se efectueaza pentru o perioada anumita impartita in
subperioade: anul pe trimestre, anul pe luni, trimestrul pe luni
etc.
Necesitatea analizei fluxului mijloacelor banesti este
determinata de urmatoarele imprejurari:
A. De pe pozitia activitatii curente (operationale) mijloacele
banesti joaca un rol foarte important, deoarece ele pot fi
folosite pentru lichidarea oricaror lacune si intreruperi in
procesele financiare si de productie;
B. Profitul si mijloacele banesti -; nu este una si aceeasi; in
activitatea curenta intreprinderea lucreaza cu bani si nu cu
profitul;
C. Pentru aprecierea eficientei activitatii intreprinderii este
important a cunoaste ce tipuri de activitati genereaza volumul
principal de incasari si plati banesti.
In ultimii 30 de ani raportul privind fluxul mijloacelor banesti
se considera unul din principalele rapoarte financiare ale
fiecarei intreprinderi occidentale. In Republica Moldova acest
raport financiar a aparut prima data in anul 1998. Raportul
privind fluxul mijloacelor banesti se intocmeste si se prezinta
in conformitate cu S.N.C.7 “Raportul privind fluxul mijloacelor
banesti” pe tipuri de activitati.
1.1.2.2 Gestionarea creantelor
Activitatea oricarei intreprinderi genereaza un sistem complex
si variat de relatii economice si juridice cu cumparatorii de
produse si marfuri livrate, beneficiarii de servicii prestate,
personalul angajat, bugetul de stat privind plata impozitelor si
taxelor, alte persoane juridice si fizice.
Creantele -; reprezinta drepturi juridice ale intreprinderii ca
creditor de a primi la scadenta stabilita de contractele
intocmite, cambiile primite sau de alte documente o suma de
bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoane juridice
sau fizice numite debitori.
Creantele intreprinderii se inregistreaza in contabilitate la
valoarea nominala. Creantele in valuta straina se reflecta in
rapoartele financiare in valuta natonala, prin aplicarea
cursului de schimb valutar la data intocmirii documentelor
justificative, la finele perioadei de gestiune (data intocmirii
Bilantului contabil) si la data achitarii acestora.
In functie de provenienta sau continutul economic deosebim:
Creantele comerciale reprezinta acea parte a creantelor care
apare in cazul cind momentul transmiterii catre cumparator a
drepturilor de proprietate asupra produselor, marfurilor si alte
active livrate, precum si cel al prestarii de servicii nu
coincide cu momentul achitarii acestora. Evidenta analitica a
creantelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se
tine pe fiecare debitor, pe termene de formare si de achitare
ale acestora.
Creantele bugetului fata de intreprindere apar ca urmare a
diferentelor dintre sumele calculate si achitate la buget ale
impozitelor si taxelor. Situatiile de aparitie a creantelor sunt
in dependenta de specificul operatiunilor economice si tipul
impozitului.
Creantele personalului reprezinta datorii ale angajatilor fata
de intreprindere si apar in urma:
? Acordarii avansurilor spre decontare (titularilor de avans);
? Procurarea de catre angajati a marfurilor cu achitare in rate;
? Recuperarii de catre gestionari a daunei materiale cauzate;
? Altor datorii (privind pensiile alimentare si alte titluri
executorii);
Titulari de avans sunt angajatii intreprinder , carora li se
elibereaza mijloace banesti spre decontare. Avansul eliberat
este destinat acoperirii cheltuielilor care urmeaza a fi
suportate de catre angajatul respectiv, cum sunt cheltuielile de
deplasare si cele gospodaresti.
Intreprinderile pot sa presteze angajatilor sai servicii de
intermediere (in calitate de garant) in vederea achitarii
marfurilor procurate de catre acestia in rate. Achitarea in
astfel de cazuri poate fi efectuata:
? pe seama creditelor bancare acordate angajatilor
intreprinderii;
? prin retinerea din salariile calculate angajatilor a sumelor
spre achitare.
Creantele privind recuperarea daunei materiele apar in cazurile
in care intreprinderii i-au fost cauzate prejudicii, cum ar fi
lipsurile de bunuri materiale din vina gestionarilor constatate
cu ocazia inventarierii, rebuturile in productie etc.
Creantele privind veniturile calculate reprezinta sume datorate
intreprinderii aferente veniturilor care sunt determinate in
baza contractelor incheiate sau legislatiei in vigoare.
Veniturile calculate ale intreprinderii cuprind:
1. venituri privind arenda;
2. venituri privind dobinzile si redeventele calculate;
3. veniturile privind dividendele calculate;
4. alte venituri.
In afara de creantele comerciale, creantele personalului,
partilor legate, bugetului, in procesul activitatii economice a
intreprinderii apar alte creante:
? privind recuperarea pierderilor -; suma despagubirilor
calculate de la companiile de asigurari ca urmare a aparitiei
cazului de risc asigurat de intreprindere sau suma recompenselor
calculate de la organele de stat sau alti agenti economici.
? ale organelor de asigurari sociale -; apar in urma depasirii
sumelor virate CNAS asupra sumelor calculate, precum si in cazul
platilor excedentare a sumelor cuvenite din bugetul asigurarilor
sociale, efectuate de intreprindere salariatilor proprii;
? privind reclamatiile inaintate si recunoscute -; unde se
include suma daunei materiale provocate, precum si suma
veniturilor ratate si amenzilor. Reclamatiile se prezinta
impreuna cu documentele care justificaincalcarea conditiilor
contractuale si marimea daunei produse;
? ale bancilor comerciale -; pot aparea in cazul virarii gresite
a mijloacelor banesti din conturile curente ale intreprinder, ca
urmare a unei erori bancare;
? privind alte operatiuni.
1.2 Clasificarea activelor circulante
Din punct de vedere al fazelor procesului de expoatare in care
se gasesc, activele circulante (AC) pot fi:
AC in faza aprovizionarii dupa fazele ciclului AC in faza de
productie de exploatare AC in faza desfacerii
AC in forma materiala
AC dupa forma
AC in forma baneasca
AC finantate din fonduri proprii dupa sursa de finantare
AC finantate din capitaluri imprumutate
Ponderea primului criteriu depinde de conditiile concrete in
care se desfasoara aprovizionarea, productia si comercializarea.
Imbinarea celor doua categorii de fonduri (proprii si
imprumutate) din ultimul criteriu reprezinta o importanta
deosebita, care trebuie sa asigure o reducere a costului
capitalului, un grad rezonabil de indatorare si o structura
financiara corespunzatoare nevoilor de dezvoltare.
1.3 Ciclul de exploatare
Ciclul de expoatare reprezinta ansamblul operatiunilor realizate
pentru atingerea obiectivului intreprinderii, ce consta in
producerea de bunuri si servicii.
Ciclul de exploatare cuprinde mai multe faze si anume:
1. faza aprovizionarii -; achizitionarea de bunuri si servicii;
2. faza productiei -; transformarea bunurilor si serviciilor in
produs finit;
3. faza comercializarii -; vinzarea produselor.
Acest proces trebuie sa functioneze continuu pentru a asigura o
folosire deplina a mijloacelor puse in miscare, adica a muncii
si capitalului.
Functionarea normala si continua a ciclului de exploatare este
asigurata prin existenta stocurilor care reprezinta anumite
cantitati de resurse materiale si carora le corespund din punct
de vedere financiar niste fonduri.
Fluxul fizic al intrarilor si cel al iesirilor este discontinuu,
astfel apar stocurile:
? de materii prime si materiale;
? in curs de fabricatie;
? de produse finite.
In sfera aprovizionarii se au in vedere mai multe forme de
formare si finantare a stocurilor, luindu-se in considerare
metoda stocului zero, care ar presupune o functionare ideala a
proceselor de transformare si a celor de comercializare. Aceasta
inseamna ca, la sfirsitul zilei, in sfera aprovizionarii nu
trebuie sa existe imobilizari. In acelasi timp, este luata in
consideratie si notiunea de stoc global, notiune ce include
rezervele de productie (aprovizionarile), resursele din sfera de
productie (cheltuieli avansate in procesul de productie) si
stocurile de produse finite.
Stocul global trebuie sa indeplineasca mai multe cerinte, dintre
care:
? sa fie complet, sa cuprinda toate felurile de resurse
materiale;
? sa fie suficient in orice moment, luind in consideratie
inlaturarea blocarii de fonduri in stocuri supranecesare;
? sa fie completat in mod sistematic, luind in consideratie
minimizarea cheltuielilor de aprovizionare si stocare.
CAPITOLUL II. Gestiunea Activelor Curente
2.1 Stocuri si gestiunea lor
Intre ritmicitatea productiei, a vinzarii marfurilor si
ritmicitatea aprovizionarii unitatilor este necesar sa existe o
permanenta sincronizare.
Aprovizionarea cu materii prime si materiale are un caracter
intermitent din cauza volumului si diversitatii resurselor
materiale necesare desfasurarii activitatii intreprinderii,
raspindirii teritoriale a furnizorilor, in timp ce procesul de
productie are un caracter continuu. Astfel, asigurarea
concordantei intre aprovizionare si productie se realizeaza prin
constituirea in intreprindere a stocurilor de marime si
asortiment determinat la nivelul capacitatii de prelucrare si al
cererii pe piata.
Stocurile -; active circulante materiale destinate utilizarii in
procesul de productie, fabricate in cadrul acestui proces sau
cumparate in vederea revinzarii.
Stocurile de marfuri si materiale cuprind categoriile de bunuri
economice aflate la dispozitia intreprinderii si destinate:
? Pentru a fi consumate la prima lor utilizare;
? Pentru a fi inregistrate ca productie in curs de executie;
? Pentru a fi vindute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor
in procesul de productie.
Spre deosebire de celelalte categorii de bunuri aflate la
intreprindere, stocurile se caracterizeaza prin faptul ca se
consuma la prima lor utilizare in procesul de productie si
trebuie inlocuite cu exemplare noi. In cadrul ciclului de
exploatare stocurile isi schimba atit forma, cit si continutul
lor material.
Intr-o intreprindere, stocurile se regrupeaza in trei categorii
de bunuri:
1. materii prime;
2. productie neterminata;
3. produse finite.
Iar intr-o intreprindere comerciala stocurile sunt constituite
din marfuri.
Nivelul stocurilor de materii prime depinde de:
? previziunile productiei intreprinderii;
? posibilitatile de aprovizionare si fiabilitatea tarilor
producatoare (atunci cind e vorba de produse precum petrolul sau
alte produse importate);
? de pretul materiei prime.
Nivelul stocului de productie neterminata depinde de durata
proceselor de productie, iar nivelul stocului de produse finite
depinde de coordonarea intre productie si vinzari.
Obiectivul unei bune gestionari a stocurilor este de a minimiza
costurile ce rezulta din detinerea de stocuri.
Modelul clasic de gestionare a stocurilor are drept scop
determinarea cantitatii pentru fiecare din comenzi, tinind cont
de:
? costuri fixe de trimitere si receptia comenzii;
? cifra de afaceri;
? costul de imobilizare a stocurilor.
Stocurile implica doua categorii de costuri:
1. costuri de depozitare -; care cuprinde suma cheltuielilor ce
trebuie efectuate pe timpul stationarii resurselor materiale in
stoc si anume:
? de stocaj;
? de asigurare;
? de depreciere;
? de deteriorare;
? costul capitalului imobilizat, care trebuie de asemenea luat
in consideratie deoarece daca capitalurile nu erau imobilizate
in stocuri, ele ar fi putut fi investite in alte active mai
productive;
2. costuri de aprovizionare -; livrare -; acestea sunt costurile
de reaprovizionare si livrare, fiind numite si de comanda. Ele
sunt egale cu produsul dintre suma fiecarei comenzi si costul
unitar al comenzii.
Exista unele cheltuieli care sunt determinate de aprovizionare
sau de marimea comenzii de productie si alte cheltuieli care
cresc o data cu nivelul stocului. Primele costuri duc la
aprovizionari masive si loturi mari in productie in scopul
reducerii la un nivel acceptabil a costurilor unitare de emitere
a comenzii si a costurilor de pregatire. A doua categorie de
cheltuieli duce la loturi mici, in scopul mentinerii costului
stocurilor la nivele acceptabile.
Principalele probleme care se pun in fata agentilor economici
sunt “cind?” si “cu cit?” trebuie sa se aprovizioneze o
intreprindere astfel incit costul sa fie cit mai mic, iar
productia sa se desfasoare in conditii bune. Optiunile pentru
constituirea si marimea stocurilor sunt influentate de raspunsul
la intrebarea “ce avantaje si ce pierderi se inregistreaza daca
se stocheaza mai mult sau mai putin, pentru perioade mai lungi
sau mai scurte de timp?”
Teoria matematica a stocurilor permite stabilirea momentului si
volumului aprovizionarii astfel incit politica urmarita sa fie
optima. Ea utilizeaza modele matematice pentru determinarea
regulilor de gestiune optima a materiilor prime, materialelor si
produselor finite, cu scopul minimizarii cheltuielilor de
aprovizionare-stocare in conditiile in care sa se asigure
realizarea continua, eficienta a procesului de productie.
Gestiunea stocurilor poate fi privita in doua acceptiuni: a) in
sens restrins, de evidenta propriu-zisa, in care se urmareste
miscarea materiilor prime, materialelor ( intrarile, iesirile,
stocul initial, stocul final ); b) in sens larg, de modelare si
optimizare a proceselor de stocare prin luarea in considerare a
costurilor implicate de existenta stocurilor in intreprinderi.
Gestionarea eficienta a stocurilor depinde de:
1. Relatii directe si de durata cu furnizorii;
2. Stabilirea si urmarirea graficilor de aprovizionare;
3. Lichidarea intirzierilor in aprovizionare;
4. Reducerea cheltuielilor de transport;
5. Reducerea blocarii de moneda in stocuri inutile;
6. Imbunatatirea conditiilor de pastrare si gestionare a
resurselor;
7. Reducerea pierderilor in timpul transportarii si depozitarii.
2.1.1 Metode de dimensionare a stocurilor
Uneori este imposibil si neeconomic sa se aprovizioneze materii
prime si materiale in momentul cind sunt cerute in productie. Pe
de alta parte, unitatea beneficiara se poate gasi in alta
localitate decit unitatea de la care se aprovizioneaza, si in
acest caz este imposibil ca materia prima sa soseasca in
intreprindere chiar in momentul cind este necesar sa fie
consumata in procesul de productie.
Aceste considerente economice fac necesara constituirea unui
stoc care reprezinta un volum de materiale provizoriu
neutilizat.
Stocurile de productie -; reprezinta totalitatea resurselor
materiale destinate consumului productiei, aflate in depozitul
intreprinderilor consumatoare.
Stocul de productie este format din:
- stoc curent;
- stoc de siguranta:
- stoc pentru transport intern;
- stoc sezonier (de iarna).
Fiecare categorie de stoc indeplineste functii specifice.
Stocul curent -; reprezinta cantitatea de materiale necesare
pentru asigurarea procesului de productie intre doua
aprovizionari consecutive.
Stocul curent este o marime dinamica care inregistreaza un nivel
maxim la data cind se primeste un lot de livrare de la
furnizori; nivelul minim este momentul in care se asigura
reintregirea stocului. Pentru desfasurarea continua a procesului
de productie este necesar ca atunci cind stocul curent atinge
nivelul minim sa soseasca o noua comanda.
In situatia creata exista metode de dimensionare a stocurilor,
si anume metoda ABC -; o strategie financiara eficienta de
gestiune a stocurilor si care imparte stocurile de active
circulante in trei grupe:
A. articole de active circulante de valoare mare, dar cu pondere
mica in numarul total de articole;
B. articole de active circulante de valoare medie si cu pondere
medie in numarul total de articole;
C. articole de valoare mica pe unitatea de masura, dar cu
pondere ridicata in numarul total de articole.
Metoda ABC permite:
? o urmarire detaliata a stocurilor din grupele A si B si o
determinare a marimii matematice optime a acestora, astfel ca
necesarul de capitaluri pentru formarea si pastrarea lor sa fie
minim;
? o urmarire globala a stocurilor din grupa C, care se vor
aproviziona in loturi mari pentru perioade mari de timp si
pentru a reduce cheltuielile de transport -; aprovizionare.
In cazul in care furnizorul nu respecta termenele de livrare,
lotul de livrare nu corespunde cantitativ sau calitativ, sau
ritmul consumului a fost mai rapid decit cel estimat, stocul
curent nu poate fi reintregit in momentul atingerii nivelului
minim, iar procesul de productie poate inregistra intreruperi.
Pentru a evita aceasta situatie se formeaza un stoc de
siguranta.
Stocul de siguranta -; reprezinta cantitatea de materiale
necesara pentru asigurarea continuitatii procesului de productie
in cazul eventualelor intreruperi in aprovizionare, ca urmare a
unor neregularitati in procesul de productie al furnizorului sau
in transport, precum si in cazul in care a crescut consumul
mediu zilnic, stocul curent fiind epuizat mai repede.
Stocul pentru transport intern -; reprezinta cantitatea de
materiale necesara pentru asigurarea continuitatii procesului de
productie in cazul in care sunt necesare transporturi de la un
depozit central la punctele de consum.
Stocul de iarna -; cuprinde cantitatea de materiale necesara
pentru asigurarea continuitatii procesului de productie in
timpul iernii, cind nu este posibila exploatarea unor materiale
datorita conditiilor climaterice nefavorabile.
O alta metoda de dimensionare a stocurilor este metoda CANBAN
(denumita si metoda stocului zero sau metoda de productie in
flux continuu) -; ce a fost dezvoltata in Japonia de firma
Toyota, fiind utilizata acum si in S.U.A., Europa.
Ideea de baza a sistemului consta ca intreprinderea trebuie sa
detina un stoc minimal, insa pentru aceasta furnizorii sai ar
trebui sa poata livra la timp piesele care ii sunt necesare
intreprinderii.
Pentru ca intreprinderea sa poata livra rapid trebuie ca ea sa
tina relatii urmarite cu furnizorii in baza unei bune
coordonari.
Sistemul CANBAN modifica ipotezele modelului clasic deoarece:
1. diminueaza costul de comanda a stocurilor;
2. diminueaza stocul de securitate, ameliorind relatiile dintre
intreprindere si furnizorii sai.
Acest sistem permite degajarea bugetului de venituri si
cheltuieli utilizind resursele pentru noi investitii.
Stocurile constituite dupa sectoare reprezinta o parte mai mult
sau mai putin importanta a bilantului intreprinderii, in acelasi
timp un stoc crescut antreneaza costuri.
Metoda CANBAN considera ca costurile pot fi minimizate in baza
unei bune localizari si coordonari intre intreprinderi.
Dimensionarea stocurilor de productie la niveluri mai mari decit
nevoile reale ale productiei duce la aparitia stocurilor
supranormative, ceea ce provoaca imobilizari de capital antrenat
in cumpararea de materiale sau in produsele finite stocate si
inca nevindute.
Dimensionarea la niveluri mai mici decit nevoile reale ale
intreprinderii poate pune in pericol continuitatea procesului de
productie si, ca urmare, provoaca micsorarea productivitatii
muncii, marirea costurilor.
2.2 Surse de finantare a activelor curente
In vederea asigurarii continuitatii productiei si a ritmicitatii
vinzarilor, este necesara innoirea permanenta a stocurilor si
creantelor. Astfel, apare o nevoie permanenta de capital. In
acest context, se pune problema existentei unor surse permanente
pentru finantarea nevoilor permanente.
Pentru cunoasterea situatiei patrimoniale la un moment dat, cea
mai simpla expresie este redata de Activul Net Contabil (ANC) -;
care reflecta marimea patrimoniului format numai pe seama
surselor proprii si nu este impovarat cu datorii:
Partea din surse financiare ce asigura finantarea permanenta a
activelor curente reprezinta fondul de rulment -; care se
formeaza din capitaluri proprii si din imprumuturi pe termen
mediu si lung. Fondul de rulment se determina in doua variante:
1. Capital permanent -; Active imobilizate;
2. Active curente -; Resuse de trezorerie.
In baza primei metode se apreciaza modalitatea de finantare a
investitiilor in active curente, iar a doua metoda
caracterizeaza posibilitatea aprecierii echilibrului financiar
pe termen scurt privind nevoile si resursele de finantare.
Fondul de rulment poate fi:
1. fond de rulment brut sau total, care desemneaza toate
elementele de active curente posibile a fi transferate in bani
intr-un termen mai mic de un an. El se compune din stocuri
diverse, creante -; clienti, avansuri acordate furnizorilor,
disponibilitati banesti in casa si in cont;
2. fondul de rulment net (FRN) sau permanent, reprezinta o parte
din capitalul permanent care finanteaza activele curente. El se
calculeaza prin doua metode: a) , unde Cp- capital permanent;
ATL -; active imobilizate; b) , unde AC -; active curente; DTS
-; datorii pe termen scurt.
3. fondul de rulment propriu - reprezinta excedentul capitalului
propriu fata de activele imobilizate si arata autonomia de care
dispune o intreprindere in finantarea investitiilor in active
curente, calculindu-se dupa relatia: , unde CP -; capital
propriu.
4. fondul de rulment strain -; reprezinta datoriile la termen si
se calculeaza dupa relatiile: a) ; b) .
In conditii normale, fondul de rulment trebuie sa acopere NFR.
O alta sursa de finantare este necesarul fondului de rulment
(NFR), care reprezinta necesarul de finantare generat de
activitatea intreprinderii in fiecare stadiu al ciclului de
exploatare, fiind dependent de decalajul intre incasari si
cheltuieli. Necesarul fondului de rulment apare ca diferenta
intre activele si pasivele de exploatare conform datelor din
bilant.
Necesarului permanent de finantare ii corespund capitaluri
permanente, iar nevoilor temporare le corespund creditele pe
termen scurt.
Necesarul fondului de rulment la rindul sau se calculeaza dupa
relatia: unde MB -; mijloace banesti.
Urmatoarea sursa de finantare a activelor curente sunt creditele
pe termen scurt, care sunt formate din:
1. credite furnizor -; care apar atunci cind furnizorii accepta
sa nu fie platiti odata cu livrarea marfurilor;
2. credite bancare pe termen scurt -; este acordat pina la 12
luni, si in acest caz banca va lua drept gaj o incasare
prevazuta sau gradul de solvabilitate a intreprinderii;
3. datorii fata de diversi creantieri, care reprezinta sumele
datorate si neplatite, si cuprind:
? salarii datorate personalului;
? impozite datorate bugetului statului;
? sarcini sociale asupra salariilor datorate unor organisme
specializate in domeniul protectiei sociale;
? dividende de platit asociatiilor si organizatiilor.
2.3 Rotatia activelor curente
Trecerea continua a fondurilor banesti dintr-o forma in alta,
dintr-un proces economic in altul sub aspectul componentei
materiale defineste caracterul de rotatie sau circulatie a
acestora.
Reinnoirea activelor circulante pe seama cifrei de afaceri
reprezinta durata de rotatie a acestora. Cuantificarea duratei
de rotatie a activelor circulante poate fi exprimata prin
intermediulunor marimi concrete, funadamentate fie pe date de
planificar financiara, fie pe baza datelor efective preluate din
bilantul contabil.
Intr-o anume durata de timp, ca urmare a operatiunilor
economico-financiare, pe seama cifrei de afaceri -; in cea mai
mare proportie -; se reinnoiesc elementele de activ si,
totodata, se achita datoriile scadente.
Durata de timp sau viteza de rotatie necesara reinnoirii
activelor circulante respectiv platii datoriilor scadente
reprezinta durata de rotatie a capitalurilor pe seama cifrei de
afaceri, si este exprimat sub forma:
? Numarului de rotatii;
? Durata unei rotatii in zile (viteza de rotatie in zile).
I. Numarul de rotatii a capitalurilor plasate in active este dat
de raportul: , unde NR -; numar de rotatii a AC; CA -; cifra de
afaceri; - soldul mediu al AC din perioada de referinta (care
poate fi calculat cu ajutorul mediei aritmetice simple sau
ponderate);
? Cu media aritmetica simpla: , unde AC1,2,3,4 -; soldurile AC
trimestriale; 4 -; numarul trimestrelor.
? Cu media aritmetica ponderata: , unde SiI/2 -; soldurile de la
inceputul anului in proportie de ½; SfIV/2 -; stocul de la
sfirsitul anului in proportie de ½; AC2,3,4 -; sldurile AC la
inceputul trimestrelor II, III si IV.
Aceasta rata exprima -; global -; cite cicluri complete parcurg
activele circulante, intr-o perioada de timp (intr-o luna,
trimestru, an), pentru a se obtine cifra de afaceri (scontata
sau realizata).
II. Durata in zile a unei rotatii evidentiaza numarul de zile in
care se infaptuieste o rotatie completa a capitalurilor plasate
in active circulante.
Pot fi utilizate urmatoarele relatii pentru determinarea acestui
indicator: , unde Dzr -; durata in zile a unei rotatii; T -;
timpul exprimat in 90 zile (pentru trimestru) sau in 360 de
zile; NR -; numar de rotatii in perioada considerata.
sau: , unde - soldul mediu al AC din cadrul trimestruui sau
anului; CA -; cifra de afaceripe trimestru sau pe an; Tnumar de
zile din trimestru (90) sau pe an (360).
CAPITOLUL III. Analiza Economico -; Financiara A I.S. C.I.
„Inmacom Didactic”
Analiza economico -; financiara a situatiei patrimoniale a
intreprinderii consta in efectuarea unui studiu complet privind
eficienta activitatii acesteia la un moment dat si este necesara
conducerii firmei pentru a lua decizii, precum si pentru
evaluarea rezultatelor lor.
Intreprinderea analizata „Inmacom Didactic” a inregistrat la
finele anului un volum de vinzari nete in valoare de 1325515
lei.
3.1 Analiza generala a structurii activelor
Datele din bilantul contabil indica ca totalul patrimoniului a
scazut in perioada raportata cu 17, 85%, ceea ce reprezinta
204,8 mii lei.
Diminuarea activelor in anul 2001 s-a datorat scaderii activelor
curente (AC) in totalul activelor, de la 48% in a.2000 la 31% in
a.2001.
;
2000: ; 2001: .
Modificarile structurale ale patrimoniului in defavoarea
activelor curente se explica prin depasirea ritmului cresterii
activelor pe temrmen lung asupra ritmului cresterii activelor
curente. Schimbarile survenite in structura activelor sunt
prezentate in tabelul 1.
Componenta si structura patrimoniului intreprinderii Tab.1
Categorii de active Existente la 31.12.2000 Existente la
31.12.2001
Suma,mii lei Ponderea,% Suma,mii lei Ponderea,%
1. Active pe termen lung, inclusiv: 597098 52 653936 69,4
1.1 Active nemateriale la val. de bilant 1813 0,16 1110 0,12
1.2 Active materiale pe TL, din care: 592451 51,7 651391 69,1
1.2.1 Active materiale in curs de executie - - - 1.2.2 Mijloace
fixe la valoarea de bilant 592451 51,7 651391 69,1
1.3 Active financiare pe termen lung 2834 0,24 1435 0,15
2 Active curente, inclusiv: 549674 47,9 288053 30,6
2.1 Stocuri de marfuri si materiale 99281 8,66 27171 2,8
2.2 Creante pe termen scurt 309154 26,9 64976 6,9
2.3 Mijloace banesti 138986 12,1 194609 20,6
2.4 Alte active pe termen scurt 2253 0,2 1297 0,14
Total activ 1146772 100,0 941989 100,0
Din datele tabelului observam cresterea nivelului de imobilizari
a activelor pe termen lung (ATL) de la 52% in a.2000 la 69,4% in
a.2001.
;
2000: ; 2001: .
Aceasta tendinta se considera negativa in conditiile unui grad
scazut de utilizare a capacitatilor de productie existente.
La fel, in loc de rata activelor curente sau rata imobilizarilor
se mai poate de calculat corelatia intre AC si imobilizari:
;
2000: ; 2001: .
Acest indicator caracterizeazacorelatiile interne existente
intre elementele patrimoniului reflectate in activul bilantului.
Nivelul de 44% in a.2001 determica scaderea tendintei rotatiei
patrimoniuliu intreprinderii si astfel mijloacele banesti nu se
elibereaza.
Structura activelor intreprinderii se caracterizeaza printr-o
rata medie a patrimoniului cu destinatie de productie. Astfel,
ponderea mijloacelor fixe si stocurilor de marfuri si materiale
constituie 60% in a.2000 in suma totala a activelor, iar in
a.2001 se observa o crestere cu 6% in urma majorarii mijloacelor
fixe (MF), ceea ce contribuie la sporirea volumului activitatii.
;
2000: ; 2001: .
In afara de aceasta, se iveste o tendinta pozitiva a cresterii
compozitiei tehnice. Raportul intre mijloace fixe si active
curente a crescut de la 1,08 la 2,26.
;
2000: ; 2001: .
3.1.1 Analiza activelor pe termen lung
Examinind mai detaliat activele pe termen lung observam ca
ponderea cea mai mare (circa 99%) in componenta lor revin
mijloacelor fixe. Totodata se observa o diminuare a cotei
mijloacelor fixe noi intrate in valoarea totala a mijloacelor
fixe existente la sfirsitul perioadei raportate. Astfel, in anul
2001, in cadrul mijloacelor fixe existente la sfirsitul
perioadei, 13 % reprezinta obiecte noi.
2000: ; 2001: .
Un grad inalt de reinnoire a mijlocelor fixe duce la
imbunatatirea compozitiei tehnologice a mijlocelor fixe, insa
diminuarea acestui indicator nu influenteaza pozitiv asupra
randamentului mijlocelor fixe. Astfel, dupa efectuarea
calculelor observam o usoara diminuare de la 27% in a.2000 la
25% in a.2001.
;
2000: ; 2001: .
Accelerarea procesului de reinnoire actioneaza pozitiv din punct
de vedere al integritatii si calitatii potentialului tehnic
disponibil. Astfel, in a.2001 a scazut coeficientulde uzura a
mijlocelor fixe de la 25,4% la 24%.
;
2000: ; 2001: .
Invers coeficientului de uzura a mijlocelor fixe este
coeficientul de utilitate. In cazul nostru, coeficientul dat a
crescut de la 75% la 76% in a.2001, ceea ce ne reflecta o stare
functionala mai buna a mijlocelor fixe in anul curent.
;
2000: ; 2001: .
3.1.2 Analiza activelor curente
Datele din tabelul 1 reflecta o scadere a activelor curente cu
47,6% ca volum valoric si o reducere cu 17,3% ca pondere.
De asemenea, scad cu 22,9% vinzarile nete. Ca rezultat, datele
bilantului contabil denota o scadere a ratei stocurilor in suma
activelor de la 8.66% la 2,8%, iar in suma activelor curente -;
de la 18% la 9,4%, ceea ce contribuie la accelerarea rotatiei
activelor.
;
2000: ; 2001: .
Totodata se remarca o scadere considerabila a ratei creantelor.
Ponderea decontarilor cu debitorii in suma activelor curente a
scazut pe parcursul anului 2001 de la 56% la 22%. Aceasta
inseamna ca se respecta conditiile disciplinei de plata din
partea clientilor si efortul depus de intreprindere privind
colectarea datoriilor este considerat ca suficient.
;
2000: ; 2001: .
In perioada raportata s-a marit considerabil marimea absoluta si
relativa a celor mai mobile active curente. Deci, se constata o
crestere a cotei mijloacelor banesti in suma activelor curente
de la 25,28% la 67,6%, ceea ce influenteaza pozitiv lichiditatea
bilantului contabil.
3.1.3 Analiza activelor nete
Evolutia patrimoniului, format pe seama surselor proprii de
finantare, este prezentat in tabelul 2.
Calculul patrimoniului net Tab.2
Indicatori La 31.12.2000 La 31.12.2001 Modificarea, ?
1 Total Active 1146772 941989 -204783
2 Datorii pe termen scurt 240870 113045 -127825
3 Active nete (patrimoniul net) 905902 828944 -76958
;
2000: ; 2001: .
Din datele prezentate in tabel se constata o diminuare a
activelor nete in perioada raportata cu 76958 lei in comparatie
cu anul precedent, ceea ce ne reflecta incapacitatea
intreprinderii „Inmacom Didactic” de a face fata obligatiunilor
asumate.
3.1.4 Analiza activelor curente nete
Analiza situatiei patrimoniale in mod consecvent se completeaza
cu aprecierea asigurarii intreprinderii cu mijloace circulante
proprii, efectuata in tabelul 3.
Aprecierea asigurarii intreprinderii cu active curente nete
Tab.3
Indicatori La 31.12.2000 La 31.12.2001 Modificarea, ?
1 Active curente 549674 288053 -261621
2 Datorii pe termen scurt 240870 113045 -127825
3 Active curente nete 308804 175008 -133796
4 Nevoia de fond de rulment 169818 -19601 -189419
5 Trezoreria 138986 194609 55623
;
2000: ;
2001: .
Valoarea negativa a FRN reflecta existenta greutatilor in
finantarea activitatii, ceea ce poate duce la inregistrarea
pierderilor semnificative. Resursele permanente nu acopera
integral nevoile permanente.
Pentru aprecierea echilibrului financiar la intreprindere se mai
calcula si nevoia de fond de rulment, care reflecta suma neta
necesara finantarii activitatii curente.
;
2000: ;
2001: .
Nevoia de fond de rulment negativa reflecta respectarea regulei
echilibrului financiar: resursele temporare acopera nevoile
temporare -; situatie favorabila pentru intreprindere. Analizind
cele doua perioade, vedem ca NFR a scazut in a.2001 fata de
a.2000 cu 189419 lei.
La fel un indicator care ne reflecta situatia patrimoniala este
trezoreria -; suma mijloacelor banesti aflate in casieria si
conturile bancare ale intreprinderii.
;
2000: ; 2001: .
Valoarea pozitiva a trezoreriei arata ca FRN acopera
necesitatile curente ale intreprinderii.
3.2 Analiza generala a structurii surselor de finantare a
activelor
In cursul anului 2001 au avut loc modificari in structura
surselor de finantare a patrimoniului intreprinderii, care sunt
generalizate in tabelul 4.
Componenta si structura surselor de finantare a activelor
intreprinderii „Inmacom Didactic” ‘ Tab.4
Categorii de surse de finantare La 31.12.2000 La 31.12.2001
Suma % Suma %
1 Capital propriu 905902 79 828944 88
2 Capital permanent 905902 79 828944 88
3 Datorii pe termen scurt 240870 21 113045 12
4 Total Pasiv 1146772 100 941989 100
Din datele prezentate in tabel vedem ca intreprinderea are un
nivel destul de inalt al independentei financiare a
intreprinderii de resursele imprumutate atrase. Aceasta
concluzie rezulta din faprul ca in structura pasivelor absolut
prevaleaza sursele proprii de finantare. Astfel, in a.2000
capitalul propriu a constitui 79% iar in a.2001 -; 88% din
totalul surselor de formare a patrimoniului. Astfel, in dinamica
se observa modificarea proportiei in directia majorarii cotei
resurselor proprii, ceea ce corespunde si chiar depaseste
nivelul de siguranta (50%).
;
2000: ; 2001: .
De asemenea, ca substituienti ai coeficientului de autonomie pot
fi calculati urmatorii indicatori:
;
2000: ; 2001: .
Dupa cum observam se micsoreaza rata atragerii surselor
imprumutate (de la 21% pina la 12%), respectiv se micsoreaza si
coeficientul corelatiei intre sursele proprii si cele
imprumutate devine subraunitar.
2000: ; 2001: .
Calculind acest indicator vedem ca in a.2000 suma mijloacelor
atrase ce revin la 1 leu capital propriu este de 0,26, iar in
a.2001 ea scade esential, fiind de 0,13. Aceasta situatie este
normala pentru intreprindere, situatia financiara a ei nefiind
riscanta.
;
2000: ; 2001: .
Analizind rata solvabilitatii generale, constatam ca gradul de
acoperire a surselor imprumutate cu activele totale de care
dispune intreprinderea creste de la 4,76%, in a.2000, la 8,33%
in a.2001.
Inlocuind in raportul de mai sus mijloacele imprumutate (datorii
pe termen lung si scurt) cu valoarea capitalului propriu obtinem
rata generala de acoperire a capitalului propriu, care in a.2000
va fi de 126%, iar in a.2001 se observa o scadere usoara -;
114%, ceea ce semnifica ca, in anul 2001 114 din activele
patrimoniului se se finanteaza prin atragerea mijloacelor
imprumutate.
;
2000: ; 2001: .
Ca concluzie spunem ca situatia intreprinderii „Inmacom
Didactic”, privind independenta financiara a devenit mai
favorabila in comparatie cu anul precedent.
3.2.1 Analiza capitalului propriu
Datele din bilantul contabil denota faptul ca marimea
capitalului propriu al intreprinderii „Inmacom Didactic” a
suferit mici modificari, diminuindu-se cu 93219 lei fata de
perioada precedenta. Cota cea mai mare in componenta surselor
proprii de finantare ii revine capitalului statutar. Mentionez
ca nivelul de achitare a capitalului statutar, care este
suficient pentru intreprinderea noastra, si gradul de retragere
a lui (0%) demonstreaza o situatie favorabila.
De asemenea, marimea capitalului statutar in documentele de
constituire este nelimitat si in rapoartele financiare ale
intreprinderii coincide cu suma mijloacelor depuse in realitate
de catre actionari. Aceasta ne arata ca nu sunt fondatori cu
datorii.
;
2000: ; 2001: .
La fel se face si o comparare a marimii capitalului statutar
(CS) cu valoarea activelor nete. Nivelul supraunitar al
raportului nominalizat indica respectarea cerintelor legislative
(valoarea activelor nete ale intreprinderilor nu poate fi mai
mica decit marimea capitalului ei social)
;
2000: ; 2001: .
Din aceste date rezulta ca la intreprinderea data corelatia
dintre activele nete si capitalul statutar este favorabila.
Astfel la finele anului precedent activele nete au depasit
valoarea capitalului statutar de 2,34 ori, iar la finele
perioadei de gestiune curente de 2,14 ori, observindu-se o mica
diminuare.
In practica mondiala pentru aprecierea modului de amplasare a
capitalului propriu acceptat de conducerea intreprinderii, de
obicei se calculeaza si se interpreteaza urmatorul indicator:
;
2000: ; 2001: .
Coeficientul dat apreciaza gradul flexibilitatii CP. Deci,
rezulta ca capitalul propriu al I.S C.I. „Inmacom Didactic” are
o capacitate de manevrare destul de scazuta. In plus in dinamica
s-a evidentiat o tendinta negativa de scadere a ratei de
manevrare. Daca in anul precedent 34% din valoarea totala a
capitalului propriu s-au aflat sub o forma ce permite
manevrarea, atunci la sfirsitul anului de gestiune -; numai 21%.
Mentinerea acestei tendinte in viitor va defavoriza
performantele economico-financiare ale intreprinderii.
La contractarea imprumuturilor pe termen lung se mai calculeaza
rata solvabilitatii patrimoniale, care exprima nivelul de
garantie pentru creditori cu privire la posibilitatea
recuperarii sumelor imprumutate:
;
2000: ; 2001: .
Dupa efectuarea calculelor observam ca aceste rate sint medii si
se afla in crestere.
3.3 Analiza lichiditatii
Lichiditatea bilantului contabil reprezinta capacitatea
intreprinderii de asi achita datoriile pe termen scurt, iar
lichiditatea activelor -; capacitatea de a se transforma in
mijloace banesti fara pierderea valorii lor. Insuficienta
lichiditatii bilantului contabil genereaza incapacitatea
intreprinderii de a plati datoriile sale pe termen scurt, ceea
ce poate duce la vinzarea investitiilor pe termen lung,
activelor si in cele din urma, la faliment.
In functie de componenta numaratorului formulei obtinem
urmatorii coeficienti ce reflecta un grad diferit de
lichiditate, reflectati in tabelul 5.
Calculul coeficientilor lichiditatii Tab.5
Indicatorii La 31.12.2001 La 31.12.2000
Coeficientul lichiditatii absolute
Coeficientul lichiditatii intermediare
Coeficientul lichiditatii absolute
Nivelul coeficientului lichiditatii absolute arata ca la
inceputul perioadei intreprinderea „Inmacom Didactic”, dispunind
de resure banesti, a fost capabila sa-si achite 58% din
datoriile pe termen scurt, iar la finele anului 2001 acest
coeficient s-a ridicat pina la 172%. Aceste valori sunt cu mult
mai mari decit nivelul optim al coeficientului analizat (0,2) si
indica capacitatea intreprinderii de a-si achita datoriile.
.
Sporirea coeficientului lichiditatii intermediare de 1,23 ori
(2,29:1,86) a fost conditionata de cresterea mijloacelor in
decontarile cu debitorii. Valoarea acestui indicator arata ca,
mobilizind mijloacele banesti si creantele, intreprinderea este
capabila sa achite respectiv 186% si 229% din datoriile sale pe
termen scurt. Valoarea acestui indicator este cu mult mai mare
decit nivelul optim (0,7) si in asemenea conditii intreprinderea
poate conta sa primeasca un credit comercial pe termen scurt.
.
Valorile coeficientului total de achitare arata ca
intreprinderea atit la inceputul, cit si la sfirsitul perioadei
raportate este capabila sa-si achite datoriile sale numai
mobilizind toate activele curente. In acest caz solvabilitatea
intreprinderii este asigurata.
.
Ca concluzie putem spune ca intreprinderea este solvabila.
3.4 Analiza fluxurilor banesti
In anul de gestiune incasarile de mijloace banesti (MB)
rezultate din activitatea operationala au constituit 55623 lei,
fiind un rezultat pozitiv pentru intreprindere.
Marimea coeficientului suficientei fluxurilor banesti constituie
-0,77. aceasta arata ca in decursul anului 2001 nu erau
suficiente MB primite de intreprinderea analizata din
activitatea operationala.
;
2000: ;
2001: .
In anul 2001 marimea coeficientului de reinvestire a MB este
egala cu 7%. Luind in considerare faptul ca valoarea
coeficientului in marime de 8-10% se considera satisfacatoare,
intreprinderea „Inmacom Didactic” trebuie sa caute rezerve de
sporire a afluxurilor de MB din activitatea de baza.
;
2000: ;
2001: .
3.5 Analiza rotatiei activelor
Indicatorii utilizarii activelor reprezinta o caracteristica
importanta a eficientei utilizarii potentialului financiar al
intreprinderii (tabelul 6).
Calculul coeficientilor utilizarii eficiente a activelor Tab.6
Indicatori 2001 2000
1 Volumul vinzarilor, mii lei 1325515 1716536
2 Valoarea medie a activelor, mii lei 1044380,5 972073
3 Numarul de rotatii a activelor (rd.1:rd.2) 1,27 1,76
4 Valoarea medie a MF 825599,5 714564
5 Coef.exploatarii MF (nr.de rotatii a MF) (rd.1:rd.4) 1,6 2,4
6 Valoarea medie a AC, mii lei 41886,5 438155,5
7 Numarul de rotatii al AC (rd.1:rd.6) 3,16 3,9
8 Costul vinzarilor, mii lei 959523 963066
9 Valoarea medie a stocurilor de marfuri si materiale 63226
91809
10 Nr. de rotatii al stocurilor de marfuri si materiale
(rd.8:rd.9) 15,17 10,5
11 Valoarea medie a creantelor 187065 161755
12 Nr. de rotatii a creantelor (rd.1:rd.11) 7,08 10,6
13 Durata de rotatie a creantelor, zile (360: rd.12) 50,85 34
Modificarea numarului de rotatii al activelor semnifica ca la
intreprindere a avut loc o reducere a duratei de rotatie a lor:
numarul de rotatii a scazut de la 1,76 in a.2000 pina la 1,27 in
a.2001.
Valoare activelor curente din anul 1999 vezi in anexa 2.
;
2000: ;
2001: .
Valoarea activelor din anul 1999 vezi in anexa 2.
In aceasta perioada se inregistreaza o diminuare a nivelului
eficientei de utilizate a activelor. Factorul de baza care a
conditionat aceasta este incetinirea duratei de rotatie a
activelor curente (de la 3,9 in a.2000 la 3,16 in a.2001)., care
la rindul sau a fost cauzata de cresterea esentiala a perioadei
de incasare a creantelor.
;
Valoarea creantelor din anul 1999 vezi in anexa 2.
Numarul de rotatii al creantelor este mai mic cu 3,52 decit
nivelul atins in anul precedent. Aceasta demonstreaza ca
politica intreprinderii nu este suficient de stricta fata de
debitori.
Observam din tabelul 6 ca creste numarul de rotatii al
stocurilor de marfuri si materiale (SMM): de la 10,5 la 15,17 in
anul curent.
Valoarea stocurilor de marfuri si materiale pe anul 1999 vezi in
anexa 2.
La fel scade si coeficientul explorarii mijloacelor fixe, ceea
ce semnifica ca eficienta utilizarii mijloacelor fixe scade:
.
Valoarea mijloacelor fixe din anul 1999 vezi in anexa 2.
3.6 Analiza rentabilitatii
In economia de piata profitul constituie ratiunea de a fi a unei
intreprinderi. Rentabilitatea reflecta capacitatea
intreprinderii de a produce profit, sinttetizind intreaga
activitate economica a intreprinderii si prezentind-o.
Indicatorii de baza care caracterizeaza eficienta activitatii
intreprinderii „Inmacom Didactic” in perioada raportata sunt
prezentati in tabelul 7.
Calculul coeficientilor rentabilitatii Tab.7
Indicatori 2001 2000
1 Vinzari nete, mii lei 1325515 1716536
2 Profitul brut, mii lei 365992 753470
3 Rezultatul din activitatea operationala, mii lei 10745 408314
4 Profitul perioadei de gestiune pina la impozitare, mii lei
10745 426390
5 Profitul net, mii lei 9346 325207
6 Valoarea medie a activelor, mii lei 1044380,5 972073
7 Valoarea medie a capitalului propriu, mii lei 867423 738853,5
8 Rata profitului brut, % (rd.2:rd.1)*100 27,61 43,89
9 Rata profitului operational, % (rd.3:rd.1)*100 0,807 23,78
10 Rata rentabilitatii economice a activelor, % (rd.4:rd.6)*100
1,03 43,86
11 Rata rentabilitatii activelor (rd.5:rd.6)*100 0,89 33,45
12 Rata rentabilitatii financiare (rd.5:rd.7)*100 1,07 44,01
In perioada de baza se observa clar ca s-a micsorat rata
profitului brut, rata profitului operational si rata
rentabilitatii economice, la fel s-a produs o reducere a
rentabilitatii financiare, ceea ce ne marturiseste despre
micsorarea profitabilitatii productiei fabricate si inrautatirea
utilizarii activelor.
Astfel, in anul de gestiune din fiecare leu de vinzari s-au
obtinut 27,6 bani profit brut fata de 43,89 bani in anul
precedent, ceea ce ne vorbeste despre o crestere relativa a
costului vinzarilor.
2000: ; 2001:
Daca vom analiza profitul din activitatea operationala, acesta
de asemenea a scazut la fiecare leu de vinzari de la 23,78 la
0,807 bani, ceea ce marturiseste despre reducerea
profitabilitatii productiei fabricate.
2000: ; 2001:
Un alt indicator este rata profitul net, ce caracterizeaza
capacitatea intreprinderii de a produce profit net din vinzari
si reflecta profitul net obtinut in medie pe intreprindere la un
leu vinzari nete.
2000: ; 2001:
Analizind acest indicator vedem ca in anul precedent la un leu
vinzari nete intreprinderea a obtinut 18,95 bani profit mediu,
iar in anul de gestiune a scazut esential pina la 0,705 bani
profit net. Diminuarea nivelului acestui indicator marturiseste
despre o gestionare ineficienta a procesului de productie.
Datorita micsorarii profitabilitatii productiei, scaderii
circulatiei activelor s-a diminuat si rentabilitatea economica
de la 43,86% la 1,03%, adica fiecare leu depus in active a adus
intreprinderii in anul de gestiune 1, 03 bani profit pina la
impozitare. Deci, intreprinderea trebuie sa gaseasca rezerve de
majorari a profitabilitatii productiei si de accelerare a
circulatiei activelor.
2000: ;
2001: .
Valoarea activelor din anul 1999 vezi in anexa 2.
Trezeste ingrijorare si micsorarea marimii profitului net care,
la rindul sau, a condus la scaderea rentabilitatii financiare.
2000: ;
2001: .
Valoarea capitalului propriu din anul 1999 vezi in anexa 2.
Astfel observam, ca daca in anul precedent fiecare leu de
mijloace proprii a cistigat 44,01 bani de profit net, in anul de
gestiune curent doar1,07 bani, avind loc o diminuare
considerabila a rentabilitatii financiare a intreprinderii.
C O N C L U Z I I
Sintetizind unele aspecte ale literaturii de specialitate,
reglementarile legislatiei in vigoare cu referire la modul de
gestionare a activelor curente si analizind activitatea I.S.
C.I. „Inmacom Didactic” in domeniul respectiv, putem face
concluziile respective.
La intreprinderea studiata scade totalul patrimoniului in anul
de gestiune cu 17,85% fata de anul precedent (2000). Aceasta
scadere se datoreaza diminuarii activelor curente in totalul
activelor. La fel se observa si o crestere a nivelului
imobilizarilor.
In anul de gestiune, din diminuarea activelor nete, rezulta
incapacitatea intreprinderii I.S. C.I. „Inmacom Didactic” de a
face fata obligatiunilor asumate.
In intreprindere nu s-au inregistrat suficiente mijloace banesti
pe parcursul perioadei curente, si deci, pentru sporirea
afluxului de mijloace banesti ea trebuie sa caute rezerve.
Rotatia activelor la intreprindere scade, inregistrindu-se o
diminuare a nivelului eficientei de utilizare a activelor.
Analiza situatiei patrimoniale se mai completeaza cu aprecierea
asigurarii intreprinderii cu mijloace circulante proprii.
Astfel, analizind indicatorii corespunzatori observam ca exista
greutati in finantarea activitatii, ceea ce poate duce la
inregistrarea de pierderi semnificative.
La intreprinderea data se respecta numai una din regulele
echilibrului financiar si anume resursele temporare acopera
nevoile temporare, ceea ce pentru intreprindere reprezinta o
situatie favorabila.
In ceea ce priveste sursele de finantare, intreprinderea
respectiva inregistreaza un nivel inalt al independentei
financiare de resursele imprumutate. Astfel, suma capitalului
propriu creste in totalul surselor de formare a patrimoniului.
Ca concluzie spunem ca situatia intreprinderii I.S. C.I.
„Inmacom Didactic” privind independenta a devenit mai favorabila
in comparatie cu anul precedent.
Cu toate ca capitalul propriu creste in totalul surselor de
formare a patrimoniului, se constata o scadere a lui in datele
bilantului contabil in anul de gestiune curent (2001).
La fel scade in dinamica si rata de manevrare a capitalului
propriu. Mentinerea acestei tendinte va defavoriza pe viitor
performantele economico-financiare ale intreprinderii.
Analizind lichiditatea intreprinderii I.S. C.I. &#
*****************************************************
Page 1 of 1