DIR Return Create A Forum - Home
---------------------------------------------------------
Forum Practic
HTML https://practic.createaforum.com
---------------------------------------------------------
*****************************************************
DIR Return to: Drept
*****************************************************
#Post#: 111--------------------------------------------------
Caile extraordinare de atac - Referat
DIR By: iulianstoian
Date: January 13, 2015, 6:41 pm
---------------------------------------------------------
I. Recursul l1c7cf
Poate fi definit prin urmatoarele atribute ale sale:
1) Recursul este o cale extraordinara de atac, el putand fi
exercitat numai pentru motivele expres si limitativ prevazute de
lege (art. 304, C.pr.civ., articol care se refera la zece
asemenea motive). Acesta poate fi exercitat numai impotriva
anumitor hotarari, care nu sunt susceptibile de apel sau in
legatura cu care s-a pronuntat deja instanta de apel. In recurs
nu sunt admise probe noi, cu exceptia inscrisurilor.
2) Recursul este o cale de atac comuna, deoarece se afla la
dispozitia partilor din proces.
3) Este nedevolutiv. Astfel, instanta, chiar admitand recursul,
nu va proceda la o noua judecata in fond, ci va reforma
hotararea doar in raport cu motivul (motivele) invocate de
parte, cu exceptia cazului cand recursul s-a exercitat in
conditiile art. 3041, C.pr.civ., si anume atunci cand recursul
este prima cale de atac, in lipsa apelu-lui, situatie in care
recursul trebuie sa aiba un efect devolutiv.
4) Este o cale de atac de reformare. Se solutioneaza de catre
instanta ierarhic superioara aceleia care a pronuntat hotararea
atacata.
5) In principiu, exercitarea recursului nu suspenda punerea in
executare a ho-tararii atacate, exceptand urmatoarele doua
situatii:
- Cand obiectul litigiului il constituie demolarea de
constructii sau ridicarea unor plantatii sau a altor lucrari
prinse de sol;
- Cand partea solicita suspendarea si instanta de recurs admite
cererea, dar numai cu plata unei cautiuni;
6) Este o cale de atac subsecventa. Astfel, cand legea prevede
si calea de atac a apelului, recursul nu poate fi exercitat
omisio medio (adica evitand apelul).
Aspecte specifice ale judecatii in recurs
Termenul de recurs, daca legea nu prevede expres altfel, este de
15 zile. Incepe sa curga de la comunicarea hotararii atacate.
Uneori, legea prevede un termen mai scurt. De exemplu, in
materia conflictelor de competenta sau a ordonantei
presedintiale, termenul este de 5 zile. Alteori, legea prevede
ca termenul de recurs incepe sa curga de la pronuntarea
hotararii (in materia perimarii judecatii sau a de-clinarii
competentei).
In materie de recurs opereaza cele trei situatii de echipolenta
ca si la apel, cand termenul curge de la un alt moment decat cel
de la comunicarea hotararii.
Fiind tot un termen pe zile, in baza art. 101, C.pr.civ., el se
calculeaza pe zile libere. Ca si la apel, sub sanctiunea
nulitatii recursului, acesta trebuie sa fie depus la instanta al
carei hotarare se ataca. Motivele de recurs pot fi depuse si
direct la instanta de control judiciar.
Obiectul recursului il constituie urmatoarele categorii de
hotarari:
1) Hotararile care, potrivit legii, nu sunt susceptibile de
apel:
- Hotararile in materia conflictelor de competenta, in materia
perimarii;
- Hotararile date in cazul renuntarii la dreptul dedus
judecatii;
- Hotararile date pe baza unei tranzactii;
- Hotararile date in materie de contencios administrativ;
- Ordonanta presedintiala;
- Incheierea pentru luarea masurii asiguratorii a sechestrului;
- Hotararile date in materie comerciala;
- Hotararile date in conditiile art. 2821, C.pr.civ.;
2) Hotararile date in apel.
3) Hotararile date de catre alte organe de jurisdictie decat
instantele de jude-cata, in conditiile legilor speciale.
4) Unele incheieri judecatoresti care se ataca separat de fond
si mai inaintea judecarii fondului:
- Incheierile prin care se dispune suspendarea judecatii, pentru
asigurarea unor dovezi pe cale principala;
- Incheierile prin care se lamureste dispozitivul hotararii
pronuntate sau prin care se ia act de renuntarea la judecata;
Subiectele recursului sunt: partile, Ministerul Public sau alte
autoritati pre-vazute de lege (autoritatea tutelara).
Motivele de recurs sunt expres si limitativ prevazute de lege
(10):
1) In cazul in care instanta care a pronuntat hotararea nu a
fost alcatuita cores-punzator normelor referitoare la completele
de judecata.
2) Cand la pronuntarea hotararii nu s-a respectat principiul
continuitatii, adica hotararea a fost data de catre alti
judecatori decat aceia care au participat la punerea
concluziilor in fond.
3) Cand s-au incalcat reglementarile cu privire la competenta.
4) Cand s-a savarsit un exces de putere, adica cand s-a incalcat
principiul se-paratiei puterilor, instanta rezolvand o cerere ce
trebuie rezolvata de o alta autoritate publica.
5) In cazul in care nu s-au respectat alte reguli de procedura
pentru care art. 105, C.pr.civ. prevede sanctiunea nulitatii.
In cazul acestor cinci motive, instanta de recurs procedeaza la
casarea hotara-rii atacate. Pentru urmatoarele cinci motive,
instanta de recurs va proceda la modifi-carea hotararii atacate.
6) Cand instanta care a pronuntat hotararea atacata s-a
pronuntat plus sau ultra petita.
7) Cand hotararea atacata nu cuprinde motivele care au stat la
baza ei sau aceste motive sunt contradictorii.
8) Cand instanta a pronuntat o hotarare gresita, intrucat
neintemeiat a schim-bat natura actului dedus judecatii sau
intelesul neindoielnic al acelui act.
9) Cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal sau
cand instanta a aplicat gresit legea.
10) In cazul in care instanta nu a examinat un mijloc de aparare
al partii sau o dovada care ar fi fost hotaratoare pentru
pronuntarea unei solutii corecte.
Judecata in recurs
In recurs, judecata incepe cu un raport prezentat de catre
judecatorul din complet care a fost desemnat sa-l intocmeasca.
Recursul nu suspenda executarea hotararii atacate.
In recurs nu sunt admise probe noi, cu exceptia inscrisurilor.
Totusi, daca se propun probe noi, iar instanta de recurs le
considera intemeiate, aceasta nu le va retine ea insasi pentru o
noua judecata, ci, casand hotararea, o va retrimite primei
instante.
Dezlegarile date de catre instanta de recurs in legatura cu
problemele litigioa-se sau in legatura cu necesitatea unor noi
probe, altele decat inscrisurile, sunt obliga-torii pentru
instanta la care se trimite cauza pentru judecare.
Solutiile la care poate ajunge instanta de recurs sunt:
1) Respingerea recursului;
2) Admiterea totala/partiala a recursului;
3) Inadmisibilitatea recursului (pentru ca a fost exercitat
omisio medio);
4) Tardivitatea recursului;
5) Respingerea recursului pentru lipsa de calitate procesuala a
partii;
6) Respingerea recursului ca nesustinut in materie de divort;
7) Anularea recursului ca netimbrat;
8) Anularea recursului ca nemotivat;
9) Respingerea recursului ca neregulat introdus;
10) Inchiderea dosarului;
In cazul in care instanta admite recursul, ea are doua variante:
a) Modifica hotararea, daca retine unul dintre motivele de la
punctele 6-10; b) Casarea hotararii cu retinerea cauzei pentru
judecare, in cazul primelor 5 motive de recurs;
Totusi, instanta de recurs, casand hotararea, o va trimite spre
o noua judecare in urmatoarele situatii:
1. Cand instanta a pronuntat hotararea fara sa fi abordat fondul
litigiului.
2. Cand partea nu a fost citata sau nu a fost citata corect si
din acest motiv ea a lipsit la administrarea probelor si la
punerea concluziilor in fond.
3. Cand instanta care a pronuntat hotararea a facut-o cu
nerespectarea regu-lilor de competenta.
4. Cand instanta de recurs considera ca sunt necesare probe noi,
altele decat inscrisurile.
Hotararea instantei de recurs poate fi atacata pe urmatoarele
cai: a) Contestatia in anulare obisnuita sau de drept comun,
pentru unul dintre cele doua motive ale acestuia. b) Contestatia
in anulare speciala, pentru unul dintre cele doua motive
preva-zute de lege. c) Revizuirea, daca exista vreunul dintre
cele 8 motive prevazute la art. 322, C.pr.civ. d) Recursul in
anulare (4 motive), daca procurorul general al Parchetului de pe
langa CSJ intelege sa exercite acest recurs.
II. Recursul in anulare
Este reglementat prin dispozitiile art. 330-3304, C.pr.civ.
Elementele distinc-tive ale recursului in anulare sunt
urmatoarele:
- Recursul in anulare poate fi exercitat numai impotriva unei
hotarari judeca-toresti devenite irevocabile si daca prin acea
hotarare s-a abordat si rezolvat fondul litigiului, asa incat nu
sunt susceptibile de atac hotararile pronuntate in materie
necontencioasa.
Pentru unul dintre motivele aratate de lege s-ar putea, totusi,
exercita recursul in anulare impotriva unei ordonante
presedintiale care a devenit ea insasi irevocabila prin masurile
dispuse de instanta.
- Recursul in anulare poate fi exercitat numai pentru unul
dintre urmatoarele patru motive:
1) Instanta a solutionat cauza prin depasirea atributiilor
puterii judecatoresti (prin exces de putere), prin incalcarea
principiului separatiei puterilor in stat.
2) Daca hotararea pronuntata este esentialmente ilegala sau e
vadit netemeinica.
3) Daca un judecator a fost condamnat definitiv pentru o
infractiune in legatu-ra cu pricina.
4) Atunci cand CEDO a constatat incalcarea unor drepturi si
potrivit legii romane persoana este indreptatita la o reparatie,
fie si numai partiala, pentru preju-diciul ce i s-a cauzat.
- Poate fi exercitat numai de catre procurorul general al
Parchetului CSJ, din oficiu sau la cererea ministrului
Justitiei.
- Se solutioneaza de catre CSJ cu citarea partilor.
- Recursul in anulare, in noua reglementare, poate fi exercitat
in termen de 1 an, dupa caz, in raport de motivele aratate de la
data ramanerii irevocabile a hotararii atacate, de la data
ramanerii definitive a hotararii atacate, de la data ramanerii
defini-tive a hotararii de condamnare a judecatorului sau de la
data comunicarii catre Statul Roman a hotararii Curtii Europene.
- Nu suspenda executarea hotararii atacate, dar, la cerere si cu
plata unei cauti-uni, Instanta Suprema va putea dispune
suspendarea.
- Se judeca de urgenta cu precadere, inaintea altor cauze.
- Daca procurorul isi retrage recursul in anulare, la cererea
partii, instanta poate sa continue judecata.
III. Contestatia in anulare
Se caracterizeaza prin atributele rezultate din reglementarile
cuprinse in art. 317-321, C.pr.civ.
Este o cale extraordinara de atac pentru ca poate fi exercitata
numai impotriva anumitor hotarari si numai pentru motive expres
si limitativ prevazute de lege. De asemenea, este o cale de atac
comuna, pentru ca se afla la dispozitia partilor si este o cale
de atac de retractare, pentru ca se adreseaza chiar instantei
care a pronuntat hotararea atacata.
In principiu, e o cale de atac nesuspensiva de executare,
instanta putand totusi sa dispuna suspendarea hotararii atacate
la cererea partii si cu plata unei cautiuni.
Legea reglementeaza doua forme de contestatie in anulare: a)
Obisnuita (de drept comun) b) Speciala
Situatiile (motivele) exercitarii caii de atac a contestatiei in
anulare obisnuite sunt:
1. Cand partea nu a fost citata sau nu a fost citata legal
pentru ziua cand s-a judecat pricina.
2. Cand instanta a incalcat regulile cu privire la competenta,
indiferent daca ar fi vorba de competenta generala, materiala
sau de cea teritoriala exceptionala.
Contestatia in anulare speciala priveste numai hotararile
instantei de recurs si poate fi exercitata pentru unul dintre
urmatoarele motive:
1. Cand instanta de recurs care a pronuntat hotararea a savarsit
o greseala ma-teriala (o greseala de procedura, nu de fond, dar
care a determinat o solutie gresita).
Ex: Instanta de recurs a respins ca tardiv recursul pentru ca a
fost introdus in cea de-a 16 zi.
2. Cand instanta de recurs, respingand recursul sau admitandu-l
numai in parte a omis sa cerceteze unul dintre motivele de
recurs care ar fi fost determinante pentru solutionarea cauzei,
cu conditia ca acest motiv sa fi fost invocat de parte si el sa
fi avut relevanta pentru solutionarea recursului.
Obiectul contestatiei in anulare il constituie hotararea
irevocabila, adica cele aratate expres de art. 337 (2),
C.pr.civ. Daca partea are la dispozitie mai multe moti-ve pentru
contestatia in anulare, ea trebuie sa le invoce deodata, nefiind
posibil exercitarea contestatiei in anulare in mod repetat,
pentru diverse motive.
Termenul in care poate fi exercitata contestatia in anulare
este, dupa caz:
1. In cazul hotararilor judecatoresti susceptibile de executare
silita, contestatia poate fi exercitata inaintea de inceperea
executiei, pe toata durata executiei, pana la ultimul act de
executare.
2. In cazul hotararii judecatoresti nesusceptibile de executare
silita, contestatia in anulare poate fi exercitata in 15 zile de
la data cand partea a cunoscut hotararea, dar sa nu fi trecut
mai mult de 1 an de la data cand a devenit irevocabila.
Intampinarea la contestatie este obligatorie.
In raport cu motivele contestatiei solutia instantei poate fi
urmatoarea:
- Pentru lipsa de citare sau citare defectuoasa se rejudeca
fondul litigiului si se pronunta o alta hotarare.
- Pentru incalcarea reglementarilor cu privire la competenta,
admitandu-se contestatia, cauza se trimite la instanta
competenta.
- Pentru savarsirea unei greseli materiale, admitandu-se
contestatia, se reju-deca calea de atac a recursului.
- Pentru omiterea unui motiv de recurs, se completeaza hotararea
in urma examinarii si a acestui motiv.
In cazul contestatiei in anulare, partii care a recurs la
aceasta cale nu i se poate agrava situatia in urma rezolvarii
contestatiei. Hotararea data in urma rezolvarii contestatiei in
anulare poate fi atacata prin aceleasi cai de atac prin care a
fost atacata si hotararea care a facut obiectul contestatiei.
IV. Revizuirea
Este reglementata de art. 322-328, C.pr.civ. Atributele acesteia
sunt:
- Este o cale de atac de retractare, indreptandu-se impotriva
instantei a carei hotarare se ataca;
- Este o cale de atac comuna, pentru ca sta la dispozitia
partilor;
- Este o cale de atac extraordinara, pentru ca poate fi
exercitata numai pentru unul dintre cele opt motive prevazute
expres si limitativ prin lege.
In principiu, este nesuspensiva de executare, dar executarea
poate fi suspen-data la cererea partii si cu plata unei
cautiuni.
Poate fi exercitata impotriva unei hotarari irevocabile sau
definitive, daca prin aceasta hotarare s-a solutionat fondul sau
s-a trasat un diferend juridic intre parti. Legea prevede aici o
singura exceptie, si anume ca nu pot face obiectul revizuirii
hotararile de divort sub aspectul desfacerii casatoriei, Vor
putea face insa, obiectul revizuirii hotararile pronuntate in
legatura cu cererile accesorii sau hotararile prin care se
rezolva partajul bunurilor.
Motivele revizuirii pot fi invocate separat, prin cereri
succesive, atunci cand competenta de rezolvare a acestora
apartine unor instante diferite. Cele opt motive de revizuire ar
putea fi grupate in urmatoarele categorii:
1. Unele motive sunt intrinseci hotararii atacate. Dispozitivul
hotararii cu-prinde elemente potrivnice, instanta s-a pronuntat
plus si ultra petita in una si aceeasi cauza sau s-au pronuntat
doua hotarari potrivnice.
2. Alte motive sunt extrinseci hotararii atacate.
Astfel, putem intalni situatii in care obiectul pricinii nu se
mai afla in fiinta si, prin urmare, nu se poate executa silit
hotararea. De asemenea, se poate ca un jude-cator, un martor sau
un expert sa fi fost condamnat pentru o infractiune in legatura
cu pricina sau ca partea sa fi fost impiedicata, dintr-un motiv
de forta majora, sa se prezinte la dezbateri si sa instiinteze
despre aceasta instanta de judecata.
3. Unele motive sunt de ordin procesual -; Lipsa de aparare a
statului, a altor persoane de drept public sau utilitate
pu-blica, a minorilor, a interzisilor judecato-resti ori a
absentilor sau apararea lor cu viclenie.
4. Motive de fond -; Faptul ca hotararea cuprinde dispozitii
potrivnice.
Termenul de revizuire este, dupa caz: a) De regula, termenul
este de o luna, care incepe sa curga de la data comu-nicarii sau
pronuntarii hotararii, de la ultima hotarare, in cazul
pronuntarii a doua hotarari cu acelasi obiect, de la data
descoperirii unui inscris nou (in inteles restrictiv, nu o alta
proba, cum ar fi un martor), decisiv pentru solutionarea cauzei.
b) Termenul este de 6 luni de la data dobandirii capacitatii in
cazul lipsei de aparare sau daca apararea incapabilului sau a
absentului s-a facut cu viclenie. c) Termenul este de 15 zile,
cand partea a fost impiedicata sa se prezinte la instanta si sa
instiinteze despre aceasta instanta. Cele 15 zile curg de la
incetarea cazului de forta de majora.
Procedura revizuirii se caracterizeaza prin:
- Competenta rezolvarii cererii de revizuire apartine, de
regula, instantei careia a pronuntat hotararea atacata. Totusi,
pentru motivul de revizuire constand in existenta a doua
hotarari judecatoresti contradictorii, competenta apartine
instantei ierarhic superioare acelora care au pronuntat
hotararea.
- Partea trebuie sa faca o cerere de revizuire, aratand si
motivele de revizuire.
- In conditiile art. 103, C.pr.civ., partea poate sa solicite
repunerea in termen de revizuire.
¬- Intampinarea este obligatorie.
- In principiu, daca nu se face o cerere, judecata unei cereri
de revizuire, nu suspenda executarea hotararii judecatoresti
atacate. Cererea de revizuire va fi rezol-vata de aceeasi
instanta care a pronuntat hotararea atacata si in aceeasi
compunere a completului de judecata.
Solutia instantei de revizuire in raport de motivele de
revizuire va fi, dupa caz:
1. Pentru situatii de minus petita se completeaza hotararea.
2. Pentru situatii de plus sau ultra petita se modifica
hotararea.
3. Daca obiectul pricinii nu mai exista, va fi obligata partea
la plata contrava-lorii acestuia.
4. Pentru motiv de condamnare a judecatorului cu privire la o
infractiune ce are legatura cu pricina, se va pronunta o noua
hotarare.
5. Se pronunta o noua hotarare in cazul descoperirii unui
inscris, in cazul im-piedicarii partii sa se prezinte la
instanta sau in cazul lipsei de aparare sau de aparare cu
viclenie.
6. In cazul in care exista doua hotarari potrivnice, instanta
ierarhic superioara va anula cea de-a doua hotarare pronuntata.
Hotararea instantei de revizuire va putea fi atacata prin
aceleasi cai de atac prin care poate fi atacata si hotararea
care face obiectul revizuirii.
V. Recursul in interesul legii
Prezinta urmatoarele caracteristici:
1. Nu e propriu-zis un recurs calificat ca si cale de atac,
pentru ca nu se ataca o hotarare judecatoreasca determinata, ci
se urmareste doar interpretarea si aplica-rea unitara a legii
(pe intreg teritoriul Romaniei).
2. Prin definitie, recursul in interesul legii nu pune in cauza
hotararile obtinute de anumite parti, ci modul in care diferite
instante au interpretat si au aplicat legea intr-o situatie
determinata.
Recursul in interesul legii poate fi exercitat numai de catre
procurorul general al Parchetului CSJ, din oficiu sau la cererea
ministrului Justitiei. Acesta se solutio-neaza de catre CSJ in
sectii reunite.
Deciziile CSJ sunt obligatorii pe intreg teritoriul Romaniei.
*****************************************************
Page 1 of 1