DIR Return Create A Forum - Home
---------------------------------------------------------
Forum Practic
HTML https://practic.createaforum.com
---------------------------------------------------------
*****************************************************
DIR Return to: Drept
*****************************************************
#Post#: 110--------------------------------------------------
BUNURI MOBILE SI BUNURI IMOBILE
DIR By: iulianstoian
Date: January 13, 2015, 6:40 pm
---------------------------------------------------------
Consideratii generale
.Intelesul notiunilor : lucru si bun. l7l1lv
Se intelege prin lucru tot ceea ce se afla in natura, fiind
perceptibil prin simturile noastre, avind deci o existenta
materiala.
Pentru ca un lucru sa devina bun in sens juridic este necesar ca
acesta sa fie util omului, sa aiba o valoare economica si sa fie
susceptibil de apropriere, sub forma unor drepturi ce intra in
compunerea unui patrimoniu, fie a unei persoane fizice, fie a
unei persoane juridice.
Exemple:
Aerul atmosferei, lumina soarelui, desi sint lucruri utile-
chiar indispensabile- pentru om, totusi, ele nu pot dobindi
calitatea de bun in sens juridic, intrucit nu au o valoare
economica si nu sint susceptibile de apropriere.
Sint bunuri lucrurile care au o existenta materiala si valoare
economica: operele stiintifice, literare, artistice, inventiile
etc. daca au o valoare economica si sint susceptibile de
drepturi patrimoniale, valorile necorporale care-si gasesc
temeiul intr-un drept de creanta etc.
Sensurile notiunii de bun.
Stricto sensu (in sens restrins), prin bun se inteleg lucrurile
si animalele cu privire la care pot exista drepturi si obligatii
patrimoniale (art.479 si 482 C.civ.)
Lato sensu (in sens larg), prin bun se inteleg atit lucrurile si
animalele, cit si drepturile privitoare la acele lucruri
(art.461, 462, 471 si 475 alin. 1 C.civ.)
Clasificarea bunurilor
Clasificarea bunurilor prezinta ,in dreptul civil, o
semnificatie deosebita atit din punct de vedere teoretic, cit si
mai ales pragmatic, deoarece, pe de o parte, ea determina natura
raporturilor juridice ce se pot stabili cu privire la unele
bunuri si pe de alta parte, regimul juridic al diferitelor
categorii de bunuri.
Astfel in functie de natura lor si calificarea data de lege,
bunurile se impart:
1. Bunuri imobile (nemiscatoare):- sint acele bunuri care au o
asezare fixa si stabila (pamintul, cladirile si in general, tot
ceea ce este legat de sol).
2. Bunuri mobile (miscatoare) :- sint acele bunuri care nu au o
asezare fixa si stabila, fiind susceptibile de deplasare de la
un loc la altul, fie prin ele insele, fie cu concursul unei
forte straine (animalele, lucrurile separate de sol, creantele,
bunuri incorporale etc.).
Clasificarea bunurilor in mobile si imobile are ca fundament
imbinarea a doua criterii: cel fizic (natura bunurilor)si cel
economic (valoarea bunurilor).
1. Bunuri imobile
Potrivit dispozitiilor Codului civil bunurile imobile se impart
in:
1. Imobile prin natura lor; in definirea legala continuta de
art.462, 463, 464, si 465 alin. 1 din C.civ. prevede ca
fondurile de pamint si cladirile sint imobile prin natura lor;
potrivit art. 464: morile de vint, sau de apa, aezate pe stilpi,
sint imobile prin natura lor; alin. 1 al art. 465 prevede:
recoltele care inca se tin de radacini si frctele de pe arbori,
neculese inca, sint de asemenea imobile.
2. Imobile prin obiectul la care se aplica; potrivit art. 471
C.civ. sint imobile prin obiectul la care se aplica: uzufructul
lucrurilor imobile, servitutile, actiunile care tind a revendica
un imobil.
3. Imobile prin destinatie; acestea sint enumerate in art.
468-470 din C.civ.;astfel, art.468 prevede : obiectele ce
proprietarul unui fond a pus pe el pentru serviciul si
exploatarea acestui fond sint imobile prin destinatie.
Astfel sint imobile prin destinatie, cind ele s-au pus de
proprietar pentru serviciul si exploatarea fondului:
- animalele afectate la cultura;
- instrumentele aratoare;
- seminte date arendasilor sau colonilor partiali;
- porumbii din porumbarie;
- iepurii de casa;
- stupii cu roi;
- pestele din iaz (helesteie);
- teascurile, caldarile, alambicurile, cazile si vasele.
Mai sint imobile prin destinatie toate efectele
mobiliare(lucruri mobiliare) ce proprietarul a asezat catre fond
in perpetuu; art. 469 prevede ca proprietarul se presupune ca a
asezat catre fond in perpetuu efecte mobiliare , cind acestea
sint intarite cu ghips, var sau ciment, sau cind ele nu se pot
scoate fara a se strica sau deteriora partea fondului pe care
sint asezate.
Alte exemple:
- oglinzile unui apartament se presupune ca sint asezate in
perpetuu, cind parchetul pe care ele stau sint totuna cu
boaseria camerei.
- tablouri si alte ornamente
- statuile sint imobile cind ele sint asezate inadins, chiar
cind ele s-ar putea scoate fara deteriorare.
- urloaiele sau tevile ce servesc pentru conducerea apelor la un
fond de pamint, sau la vreo casa, sint imobile si fac parte din
proprietatile la care servesc.
2. Bunuri mobile
Categoriile de bunuri mobile sint urmatoarele:
1. Mobile prin natura lor; in definirea legala continuta de
art.473 C.civ.: „Sint mobile prin natura lor, corpurile care se
pot transporta de la un loc la altul, atit cele care se misca de
sine precum sint animalele, cit si cele care nu se pot stramuta
din loc decit printr-o putere straina, precum sint lucrurile
neinsufletite”.
2. Mobile prin determinarea legii; acestea sint precizate de
art.474 C.civ., astfel: „Sint mobile prin determinarea legii,
obligatiile si actiunile care au ca obiect sume exigibile sau
efecte mobiliare, actiunile sau interesele in companii de
finante, de comert sau de industrie, chiar si cind capitalul
acestor companii consta in imobile”.
Aceste actiuni sau interese se socot ca mobile numai in privinta
fiecaruia din asociati si pe cit timp tine asociatia.
Sint de asemenea mobile prin determinarea legii, „veniturile
perpetue sau pe viata asupra statului sau asupra
particularilor”.
3. Mobile prin anticipatie; C.civ. nu prevede aceasta categorie
de mobile; in doctrina, insa, se admite ca mobilele prin
anticipatie sint acele bunuri care, prin natura lor, sint
imobile, dar pe care partile unui act juridic le considera ca
mobile in considerarea a ceea ce vor deveni; sint asadar ,
aemenea bunuri fructele si recoltele neculese inca, dar
instrainate prin act juridic, cu anticipatie.
Importanta juridica a clasificarii bunurilor in mobile si
imobile.
1. Referitor la instrainare. Formele de publicitate se aplica
numai actelor juridice privitoare la imobile, pentru a fi
cunoscute de catre terti si a le fi opozabile.
2. Referitor la efectele posesiei. Daca pentru imobile posesia
poate conduce la uzucapiune(prescriptie achizitiva), pentru
mobile posesia de buna credinta valoreaza proprietate(art.1909
C.civ.).
3. Referitor la regimul bunurilor sotilor. Pe cind instrainarea
sau grevarea imobilelor, bunuri comune, nu poate fi facuta de
catre unul dintre soti decit cu consimtamintul expres al
celuilalt, instrainarea mobilelor se poate face fara un asfel de
consimtamint expres, deoarece el este prezumat de lege(prezumtia
de mandat tacit).
4. Referitor la procedura urmaririi silite.
5. Referitor la capacitatea de a instraina. Rigorile legii sint
mult mai severe cind este vorba de incheierea unor acte juridice
privitoare la imobile, decit atunci cind ele se refera la bunuri
mobile.
6. Referitor la drepturile reale accesorii. Ipoteca are ca
obiect un imobil, pe cind gajul(amanetul) priveste un mobil.
7. Referitor la dreptul international privat. Imobilului i se
aplica legea tarii pe teritoriul careia este situat (lex rei
sitae), pe cind mobilului i se aplica legea proprietarului
bunului (lex personalis), care este ori lex patriae ori lex
domicilii, dupa distinctiile prevazute de Legea nr. 105/1992
(art.49-65).Aceeasi lege (lex rei sitae) se aplica si mobilelor
corporale considerate in individualitatea lor (ut
singuli).Exista insa unele bunuri care, datorita naturii lor
specifice, nu sint supuse legii situatiei bunului. Astfel in
dreptul international privat romin se admite ca navele si
aeronavele sint guvernate de legea statului sub al carui
pavilion navigheaza; marfurile in tranzit (res in transitu) sint
cirmuite de legea locului de expeditie a marfii; bunurile
apartinind unui stat strain, potrivit principiului imunitatii
statului si a bunurilor sale, sint guvernate de legea statului
caruia ii apartin.
8. Referitor la prescriptia extinctiva.
9. Referitor la competenta teritoriala. Litigiul cu privire la
un imobil se judeca de instanta in raza careia se afla bunul, pe
cind cu privire la la un mobil este competenta instanta
domiciliului piritului, ca regula (actor sequitur forum rei).
*****************************************************
Page 1 of 1