DIR Return Create A Forum - Home
---------------------------------------------------------
Forum Practic
HTML https://practic.createaforum.com
---------------------------------------------------------
*****************************************************
DIR Return to: Drept
*****************************************************
#Post#: 103--------------------------------------------------
Actele de procedura
DIR By: iulianstoian
Date: January 13, 2015, 6:33 pm
---------------------------------------------------------
In general, prin act de procedura se intelege un inscris,
semnificand o varietate de act juridic, adica o manifestare de
vointa facuta in scopul de a produce efecte juridice. z2c23cy
In procesul civil notiunea de act de procedura are o
semnificatie mai larga, insemnand atat un act propriu-zis, cat
si o operatiune procedurala facuta de instanta sau de alti
participanti in judecata.
I. Cererea de chemare in judecata
Este principalul act facut de reclamant. Art. 112 -;114,
C.pr.civ. prevad ca aceasta cerere trebuie sa cuprinda
urmatoarele elemente:
1) Aratarea instantei careia ii este adresata cererea.
Acest element prezinta importanta sub urmatoarele aspecte:
- Verificarea din oficiu de catre instanta a competentei sale.
- In cazul in care legea prevede o competenta alternativa,
aratarea unei instante semnifica o alegere irevocabila.
2) Identificarea partilor.
Prezinta importanta sub urmatoarele aspecte:
- Determinarea componentei subiective a actiunii civile, adica
identificarea parti-cipantilor principali in proces.
- Verificarea calitatii procesuale si a capacitatii procesuale.
- Verificarea competentei teritoriale a instantei, intrucat, de
regula, cererea trebu-ie introdusa la instanta in circumscriptia
careia domiciliaza paratul (art. 5 si art. 7, C.pr.civ.).
- Comunicarea actelor de procedura, acte care trebuie transmise
in copii tuturor participantilor din proces.
3) Calitatea juridica a partii care face cererea.
Daca aceasta cerere este facuta in calitate de mandatar, acesta
trebuie sa justifice existenta mandatului si limitele
imputernicirilor ce i-au fost date.
4) Precizarea obiectului cererii si, daca e cazul (daca e
actiune patrimoni-ala), valoarea pretentiilor deduse judecatii.
Acest element prezinta importanta sub urmatoarele aspecte:
- Verificarea competentei instantei;
- Stabilirea taxei de timbru;
- Modul de alcatuire a completului de judecata;
- Inadmisibilitatea unor probe;
- Limitele in care urmeaza sa se pronunte instanta, adica
pronuntarea ei omnia petita (numai in legatura cu ceea ce i s-a
cerut);
5) Aratarea motivelor de fapt si de drept.
Trebuiesc aratate mai ales imprejurarile de fapt ale cauzei,
titlul juridic de care se prevaleaza reclamantul si temeiul
juridic al cauzei, spre a se verifica mai apoi autoritatea de
lucru judecat.
6) Aratarea dovezilor.
Este o precizare importanta aceea a se permite instantei
verificarea admisibili-tatii probelor si a pertinentei lor in
proces.
7) Semnatura.
Semnatura confirma manifestarea proprie de vointa.
8) Data cererii.
Desi legea nu prevede, prof. I. Deleanu o considera necesara,
intrucat, in raport cu acest element s-ar putea discuta in
proces daca exista sau nu exista capacitatea si calitatea
procesuala la data cand s-a facut cererea de chemare in
judecata.
Prof. I. Deleanu considera ca legea spune ca cererea e
sanctionata cu nulitatea daca ea nu cuprinde:
- Indicarea partilor in proces;
- Obiectul litigiului;
- Semnatura;
Textul nu trebuie interpretat restrictiv, sanctiunea putand
interveni si pentru lipsa altor elemente din cele considerate ca
esentiale.
Din lege ar rezulta ca este vorba doar despre o nulitate
absoluta. Insa, in cazul unui element al cererii, de regula
nulitatea este relativa, putand fi acoperita sau con-firmata
(Ex: Legea nu se refera la lipsa capacitatii procesuale, deci e
o nulitate relativa pentru ca partea ar puta sa o acopere, fie
implinind varsta, fie numindu-si un mandatar).
Cererea de chemare in judecata trebuie timbrata. Timbrarea se
face in conditiile prevazute de Legea 146/1997 (legea a fost
modificata fie pentru a adauga noi scutiri la obligatia
timbrarii, fie pentru a schimba cuantumul timbrarii).
Legea constituie trei categorii de timbrare a cererilor: a)
Cereri in instanta care se timbreaza cu o suma fixa; b) Cereri
in instanta care se timbreaza proportional cu valoarea
pretentiei supuse judecatii; c) Cereri in instanta care nu
trebuiesc timbrate (Ex: In litigiul de munca: pensii de
intretinere, pensii alimentare, asigurare).
Timbrarea este o obligatie care trebuie indeplinita anticipat
fiindca, altminteri, instanta va constata nulitatea cererii de
chemare in judecata. In orice situatie, inainte sa aplice
aceasta sanctiune, instanta trebuie sa atraga atentia partii in
legatura cu obligarea timbrarii si chiar sa se indice cuantumul
acestei obligatii. Daca partea are de facut o contestatie in
legatura cu cuantumul timbrarii, trebuie sa se adreseze
orga-nului financiar, care procedeaza la rezolvarea
contestatiilor in conditiile prevazute de OUG 13/2001.
Acest mod de reglementare este discutabil, deoarece s-a dat in
competenta organului financiar rezolvarea contestatiilor in
ideea ca taxa de timbru poate fi asemuita unui impozit, pentru
ca instantele vor efectua un serviciu public pe care partea
trebuie sa-l plateasca. Nu este posibil ca un organ
administrativ sa aprecieze natura cererii si sa poata sa o
respinga sau sa o aprobe. De aceea considera ca ar trebui
sesizata tot instanta judecatoreasca, deoarece organele
financiare nu sunt or-gane de jurisdictie.
De asemenea, partea datoreaza, potrivit OG 32/1995, modificata
si completata prin Legea 133/1997, un timbru judiciar in suma
fixa (sumele provenite din acest timbru judiciar raman la
dispozitia Ministerului Justitiei pentru imbunatatirea
aparatului, pentru cheltuieli de protocol etc.). Neplata
timbrului judiciar atrage si ea, ca sanctiune, nulitatea cererii
de chemare in judecata.
II. Intampinarea
Reprezinta actul procesual prin care paratul, mai inainte de
dezbaterea orala a procesului, invoca exceptii si aparari fata
de cererea reclamantului si propune contradovezi.
Intampinarea trebuie depusa de parat cu cel putin 5 zile inainte
de termenul de judecata dar, pentru a putea respecta acest
termen de 5 zile, instanta insasi nu va fixa primul termen de
judecata mai repede de implinirea unui termen de 15 zile.
In conditiile reglementarii actuale, cuprinse in art. 118,
C.pr.civ., daca legea nu prevede expres altfel, intampinarea
este obligatorie atat la judecata in fond cat si la judecata in
caile de atac. S-a stabilit astfel (s-a trecut de la caracterul
facultativ la ca-racterul obligatoriu) pentru ca instanta, inca
de la inceput, de la faza scrisa a proce-sului, avand cererea si
intampinarea, sa aiba o privire de ansamblu asupra litigiului
(pentru a fi indeplinit principiul celeritatii in procesul
civil).
Prin intampinare se pot invoca exceptii si aparari sau se pot
propune probe. Prof. I. Deleanu spune ca intampinarea va
cuprinde:
1) Exceptiile de procedura
2) Raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii
3) Dovezile
4) Semnatura
Pentru contracereri trebuie sa se faca cerere reconventionala (o
cerere indepen-denta in proces, care se poate judeca impreuna
sau separat de cererea principala).
Este foarte important de precizat ca intampinarea nu se poate
disjunge de cererea principala.
Prin intampinare se fac si aparari, iar prin aparare pot sa se
faca si cereri (contra-actiuni). De exemplu, compensatia legala
e aparare, dar compensatia judiciara e o contraactiune).
Tinand cont de faptul ca intampinarea este obligatorie, in cazul
in care paratul nu a depus-o, el va fi decazut din dreptul de a
mai propune probe si de a invoca exceptii, mai putin insa in
urmatoarele doua situatii: a) In cazul in care sunt exceptii de
ordine publica si care prin definitie pot fi invocate in orice
stare a pricinii (Ex: Nu va fi decazut din exceptia invocarii
autori-tatii de lucru judecat). b) Cand nevoia unor dovezi ar
rezulta chiar din dezbateri si pe care, fireste, paratul nu le
putea anticipa.
In materia probelor, art. 138, C.pr.civ. admite totusi
posibilitatea instantei de a accepta cereri in materie de
probatiune in urmatoarele situatii:
- Daca solicitarea de probe nu antreneaza amanarea judecatii;
- Daca partea care nu e asistata de un avocat nu a propus
probele cum zice legea din nestiinta sau lipsa de pregatire;
- Daca adversarul nu se opune la propunerea de noi probe;
- Cand nevoia dovezii a rezultat din dezbateri si partea nu a
putut-o prevedea (si-tuatie propusa de prof. I. Deleanu).
III. Comunicarea actelor de procedura
Procesul civil este dominat, intre altele, de principiul
contradictorialitatii si de principiul dreptului la aparare.
Pentru realizarea acestor principii partile trebuie sa cunoasca
si sa aiba posibilitatea de a discuta toate elementele
procesului. Din aceste motive, art. 85, C.pr.civ. prevede ca
judecatorul (instanta) nu poate hotari asupra u-nei cereri decat
dupa citarea partilor cu infatisarea lor, daca legea nu dispune
expres altfel. Exista 3 ipoteze in care legea dispune altfel:
1) Uneori instanta poate, daca legea ii permite, sa rezolve o
cerere fara citarea partilor:
- Art. 581 (3), C.pr.civ. - Instanta poate emite in cazuri
urgente o ordonanta pre-sedintiala fara citarea partilor.
- In materia asigurarii dovezilor, art. 236 (4), C.pr.civ.
prevede ca instanta nu poate sa asigure o dovada ceruta fara
citarea partilor.
2) Uneori legea prevede ca solutionarea cererii se va face fara
citarea partilor:
- Art. 22 (5), C.pr.civ. - Rezolvarea unui conflict de
competenta intre doua ins-tante se face de instanta superioara,
fara citarea partilor.
3) Legea, in art. 85, C.pr.civ., prevede situatii de
echipolenta, adica situatii echi-valente masurilor de comunicare
a actelor de procedura (sunt exprese si de stricta
interpretare).
- Cand partea, desi nu a fost legal citata, ea se prezinta
totusi in judecata, prezen-ta ei acopera viciul citarii (partea
este indreptatita sa ceara amanarea pentru a-si putea pregati
apararea).
- Cand partea a luat in cunostinta termenul de judecata. Exista,
totusi, patru situ-atii in care nu opereaza termenul in
cunostinta, cand partea trebuie totusi citata: a) In cazul
redeschiderii judecatii, dupa ce aceasta a fost suspendata. b)
In cazul in care partea e chemata la interogatoriu, pentru prin
orice cererede chemare la interogatoriu trebuie sa i se si
interesele care ii vor fi puse in instanta. c) Cand litigiul a
fost repus pe rol, in urma unei scoateri de pe rolul
instantelor. d) In cazul militarilor in termen si al
detinutilor, pentru indeplinirea conditiilor de parasire a UM,
respectiv a inchisorii.
- La aceste conditii, prof. I. Deleanu mai adauga una - Cand
termenul luat in cunostinta a fost preschimbat, din motive
temeinice.
Comunicarea actelor de procedura se face din oficiu de catre
instanta prin agenti proprii (pe care inca nu-i are) sau prin
functionari publici.
Viciul citarii atrage nulitatea actelor de procedura daca partii
i s-a produs o vata-mare procesuala, atunci cand aceasta este
imposibil de inlaturat altfel.
IV. Nulitatea actului de procedura civila
Reprezinta sanctiunea pe care o poate invoca din oficiu
instanta, sau ea poate opera la cererea partii ori a
procurorului in situatia in care actul nu a fost indeplinit
potrivit conditiilor de fond si de forma prevazute de lege si,
ca urmare a produs partii o vatamare procesuala care nu poate fi
inlaturata altfel.
Nulitatea se constata (nulitatea absoluta) sau se declara
(nulitatea relativa) de catre instanta care poate stabili si
masura sau limitele in care opereaza nulitatea. Din acestea
rezulta ca:
1) Nulitatea actului de procedura opereaza ope judici, adica
numai prin constata-rea sau declararea nulitatii de catre
instata (nu opereaza de drept).
2) Nulitatea poate sa fie, dupa caz, absoluta sau relativa, in
raport cu natura imperativa sau dispozitiva a prevederilor
incalcate.
3) Nulitatea poate fi totala (afectand in intregime actul de
procedura) sau partiala (afectand doar o parte a actului de
procedura).
4) Actul sanctionat cu nulitate nu mai produce efectele pentru
care a fost facut, putand insa produce alte efecte, uneori utile
in procesul civil.
Art. 105, C.pr.civ. mentioneaza doua cazuri de nulitate a
actului de procedura: a) Daca actul de procedura a fost facut de
o instanta necompetenta. In opinia noastra, si in acest caz este
necesara o vatamare procesuala care e chiar facerea actu-lui de
o instanta necompetenta (aici vatamarea este prezumata de lege).
Este vorba de incalcarea oricarei reguli de competenta:
absoluta, relativa, materiala, teritoriala. b) Actul a fost
facut cu neobservarea formelor legale sau de catre un functionar
necompetent (nu de un judecator necompetent, ci de un alt
functionar: grefier, postas etc.). In aceasta ipoteza trebuiesc
indeplinite conditiile:
1. Sa i se produs o vatamare procesuala.
2. Aceasta vatamare sa nu poata fi inlaturata altfel decat prin
nulitatea actului.
Categorii de nulitati procesuale:
1) Nulitati exprese - Cele prevazute expres de lege - art. 43,
88, 89, 100 C.pr.civ
2) Nulitati virtuale sau implicite -; Cele care rezulta prin
interpretare din cu-prinsul unor dispozitii legale (art. 85, 97,
147 C.pr.civ.).
3) Nulitati intrinseci -; Cele existente in chiar cuprinsul
actului (Ex: citatia in-manata partii nu arata instanta, ziua,
ora, iar partea nu stie unde sa se prezinte).
4) Nulitati extrinseci sau exterioare -; Cele situate in afara
actului de procedura (Ex: Apelul e nul daca el nu a fost depus
la instanta judecatoreasca a carei hotarari o ataca. Nu exista
viciu in apel, ci in afara lui, pentru ca el nu a fost depus la
instanta a carei hotarare este atacata. Este aceeasi situatie si
in cazul recursului).
Invocarea nulitatii se face, dupa caz: a) Pe cale de exceptie in
proces; b) Prin exercitarea apelului sau a recursului; c) Pe
calea contestatiei in anulare sau a revizuirii pentru motivele
prevazute expres; d) Pe calea recursului in anulare, daca exista
motive exprese; e) Pe calea contestatiei la executare;
Instanta va proceda dupa caz, si anume: va pronunta o incheiere
ce poate fi ata-cata o data cu fondul atunci cand respinge
exceptia nulitatii sau, desi o admite, nu se dezinvesteste de
solutionarea litigiului, ori va pronunta o hotarare, ori de cate
ori, admitand exceptia nulitatii, se dezinvesteste de
solutionarea acelui litigiu.
In orice situatie, instanta, admitand o exceptie de nulitate a
actului procedural, va trebui ea insasi sa precizeze intinderea
sau cuprinsul efectelor ce decurg din nulitate, intrucat prin
iradiere nulitatea unui act de procedura se poate extinde si
asupra altor acte procedurale anterioare, concomitente sau
ulterioare. De exemplu, daca citarea partilor este lovita de
nulitate, toate actele de procedura facute in proces ulterior
citarii necorespunzatoare a partilor sunt lovite de nulitate.
Daca s-a facut o cerere de stramutare si instanta nu a suspendat
judecata pana la solutionarea cererii, in cazul in care
stramutarea s-a acceptat, toate actele sunt lovite de nulitate.
In toate cazurile in procesul civil regula este cea a salvarii
actului de procedura ori de cate ori este posibil, adica mai
concret, instanta trebuie, dupa caz, ori de cate ori e posibil,
sa procedeze la indreptarea, remedierea sau refacerea actului de
procedura.
De regula, nulitatea unui act de procedura nu are nici un efect
asupra dreptului subiectiv dedus judecatii.
*****************************************************
Page 1 of 1